|
|
Luni,
28 septembrie 2009 |
|
- Încă
un hop la reabilitare
|
|
Investiţiile
ce trebuie făcute se recuperează, în unele cazuri,
în mai mult de 14 ani.
Alte 18 blocuri la care s-a finalizat auditul energetic
vor intra în discuţiile aleşilor locali. Consilierii
sunt chemaţi săptămâna viitoare să aprobe indicatorii
tehnico-economici pentru 2 loturi „având în componenţă
un total de 18 blocuri de locuinţe cuprinse în Programul
Local privind creşterea performanţei energetice la
blocurile de locuinţe din Municipiul Arad, pentru
anul 2009”.
Marea
majoritate a blocurilor (din loturile de acum) pentru
care s-a finalizat documentaţia pentru lansarea lucrărilor
efective se găsesc în Micălaca. Asemenea celorlalte
blocuri pentru care consilierii locali şi-au dat votul,
documentaţia cuprinde sumele necesare a fi investite
în scopul obţinerii unei mai bune performanţe energetice
a imobilului. De această dată, însă, perioada în care
sumele investite vor fi recuperate este mai mare decât
în loturile precedente. De exemplu, la unul dintre
blocurile de pe strada Bihorului, perioada de recuperare
a investiţiei este de peste 14 ani!
După
aprobarea celor două loturi, Municipalitatea mai are
de primit documentaţii pentru un singur lot şi se
finalizează prima etapă, cea de audit energetic, la
toate blocurile incluse în acest an în programul de
reabilitare termică.
S.B. - Jurnal Arădean
|
|
- Sanevit
Arad se implică în producerea vaccinului împotriva
gripei porcine
|
|
Guvernul
României a aprobat recent un memorandum care a avut
în vedere înfiinţarea Companiei Farmaceutice Române.
Compania va îngloba o unitate de elită a producţiei
de medicamente din România, respectiv Antibiotice
Iaşi, împreună cu unitatea de producţie a Institutului
Cantacuzino, CN Unifarm, Oficiul Central de Stocare
pentru Situaţii Speciale şi Fabrica de seringi Sanevit
2003 Arad.
Scopul înfiinţării acestei unităţi strategice la care
unic acţionar va fi statul român este acela de a asigura
în condiţiile dificile din perioada actuală, dar şi
în viitor, producţia de antibiotice, medicamente pentru
bolile cardiovasculare, oncologie, vaccinuri şi, eventual,
insulina împreună cu asigurarea capacităţii de depozitare
şi distribuţie a acestora. Totodată, caracterul strategic
al instituţiei va permite rămânerea ei în proprietatea
statului şi va evita trecerea în zona privată, făra
a exclude însă parteneriate de cooperare în producţie
cu mari companii farmaceutice.
Institutul Cantacuzino este o instituţie emblematică
pentru medicina românească care anul acesta a fost
declarată unitate strategică şi a fost inclusă în
Compania Farmaceutică Română. În acest fel, Ministerul
Sănătăţii a căutat să evite privatizarea sau fărâmiţarea
acestei unităţi.
Astfel, Institutul de cercetare-dezvoltare pentru
Microbiologie şi Imunologie Cantacuzino a informat
Ministerul Sănătăţii că primele tranşe de vaccin pandemic
vor fi realizate la sfârşitul lunii octombrie. Conform
calendarului transmis de Institut, în data de 28 octombrie
2009 vor fi finalizate primele serii de vaccin, urmând
ca în 21 noiembrie, Agenţia Naţională a Medicamentului
să elibereze autorizaţia de punere pe piaţă.
Începând cu această dată se va putea trece la vaccinarea
propriu –zisă a categoriilor cu risc.
Vaccinaţi doar cu acordul părinţilor
Copiii din unităţile şcolare vor fi vaccinaţi împotriva
gripei porcine doar cu acordul părinţilor, iar gravidele
doar la cerere, în cadrul campaniei care va începe
la 1 decembrie.
În cadrul campaniei de vaccinare împotriva gripei
porcine, Ministerul Sănătăţii are în plan vaccinarea
a trei milioane de copii instituţionalizaţi. Preşcolarii,
elevii şi studenţii vor fi vaccinaţi gratuit împotriva
gripei porcine. De asemenea, cu prioritate va fi vaccinat
personalul care lucrează în domenii precum apărare,
graniţe, aeroporturi, hidrocentrale şi personalul
medico-sanitar.
Adrian Cotuna - Glasul Aradului
|
|
- Sediu
nou pentru Palatul Copiilor şi Inspectoratul Şcolar
– pe cartodrom
|
|
Strada
Corneliu Coposu, unde se află şi noul sediu al Consiliului
Judeţean, se aglomerează. Un proiect prevede construirea
unui ansamblu de clădiri pentru sediul Palatul Copiilor
(P+1), Inspectoratul Şcolar (P+2) şi clădire anexă
(P), pe un teren situat pe str. Corneliu Coposu FN.
Terenul, utilizat acum ca pistă de carting, are o
suprafaţă totală de 23.846 mp şi este în proprietatea
Ministerului Educaţiei Naţionale.
Soluţia propusă menţine şi remodelează pista de carting
pe o suprafaţă de 9.844 mp, iar corpul de clădire
anexă cuprins în ansamblul propus va deservi şi funcţionarea
acesteia (remiză carturi, sală de curs, cerc pentru
carturi, ateliere, etc.).
Palatul Copiilor pe lângă funcţiunile uzuale va avea
şi o sală de spectacole, precum şi o curte interioară
pentru desfăşurarea unor activităţi în aer liber.
D.M. - Observator
|
|
- Emir
Kusturica – concert incendiar în deschiderea Ro-IFF
|
|
Concert
incendiar la Sala Polivalentă
După concertul incendiar de la Sala Polivalentă
concert care a încins spiritele printr-un spectacol
demn de o adevărată orchestră balcanică, Emir Kusturica
a fost prezent la conferinţa de presă ce a avut loc
ieri dimineaţă. De menţionat că la concertul de la
Sala Polivalentă de sâmbătă seara printre arădeni,
timişoreni, participanţi la Festivalul Internaţional
de Film din România Ro-IFF s-a aflat un grup de japonezi
veniţi din ţara natală special pentru acest eveniment.
La întâlnirea cu presa celebrul regizor şi muzician
a vorbit despre relaţia sa cu publicul şi despre experienţa
concertului avut la Arad alături de No Smoking Orchestra.
Emir Kusturica a dovedit încă o dată o modestie cuceritoare
şi un firesc debordant în felul în care a vorbit jurnaliştilor
despre arta sa regizorală şi despre plăcerea de a
cânta. După cum a făcut şi cu alte ocazii, regizorul
bosniac s-a declarat un anticorporatist convins şi
un simpatizant al anilor ’80. Regizorul a răspuns
întrebărilor jurnaliştilor care au fost curioşi să
afle atât despre arta sa regiozorală, cât şi ideile
politice ale omului Emir Kusturica, născut şi crescut
în fosta Yugoslavie, una dintre cele mai înfloritoare
ţări din Europa de Est în anii ’80.
Lucrurile cu adevărat bune se fac în cantităţi mici
Deşi provenind dintr-o ţară din estul Europei şi având
foarte mult succes în toată lumea, Emir Kusturica
a declarat că este foarte greu pentru un regizor care
nu provine din Statele Unite ale Americii sau Marea
Britanie să ajungă celebru, chiar dacă are calităţi
artistice remarcabile, abaterile de la această regulă
precum Jiri Menzel, Milos Forman nefiind altceva decât
excepţiile care întăresc regula. De asemenea, Emir
Kusturica a insistat asupra faptului că adevărata
artă nu are nimic de-a face cu industria de masă şi
că lucrurile cu adevărat bune se fac în cantităţi
mici. Regizorul a vorbit despre noul său film care
îl va avea ca protagonist pe Johnny Deep. După cum
a mărturisit va fi un film despre eroul mexican Pancho
Villa.
Filmul preferat - „Amarcord” de Federico
Fellini
Emir Kusturica a declarat în timpul conferinţei de
presă de la Arad că filmul său preferat este „Amarcord”
de Federico Fellini, un film pe care a încercat în
timpul studenţiei să-l vizioneze de vreo zece ori.
După cum a povestit celor prezenţi toate aceste încercări
s-au soldat cu eşecuri, deoarece de fiecare dată,
abia sosit fiind din lunga călătorie între Sarajevo
şi Praga, unde studia la Academia de Film, Emir Kusturica
adormea. „Când am reuşit să-l văd în sfârşit m-am
îndrăgostit de acest film”, mărturiseşte celebrul
regizor.
„Viaţa este un miracol”
Cunoscutul şi apreciatul regizor şi muzician Emir
Kusturica s-a născut pe 24 noiembrie 1954 în oraşul
care a declanşat Primul Război Mondial, Sarajevo,
pe vremea fostei Yugoslavii. De două ori laureat cu
Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes, Cavaler
al Artelor şi Literaturii în Franţa, este din 8 Septembrie
2007 şi Ambasador UNICEF pentru Serbia. Drvengrad,
un sătuc construit pentru filmul „Viaţa este un
miracol”, a devenit pentru Emir Kusturica acasă,
adică popasul între concerte pe toate meridianele
lumii cu trupa No Smoking sau prospecţii, filmări,
participări la festivaluri de fim.
Precum realizările muzicale sau cinematografice,
opiniile sale nu au trecut neobservate. Când publicaţia
The New York Times l-a intervievat cu privire la războiul
din Bosnia, acesta a răspuns: „Am o imagine foarte
vie asupra convieţuirii şi convertirii bosniace: bunicii
mei trăiau în estul extrem al Herzegovinei. Foarte
modest. Au venit turcii, au impus Islamul. Erau trei
fraţi. Unul a rămas creştin ortodox, ceilalţi s-au
convertit la Islam pentru a supravieţui”.
Emir Kusturica s-a botezat ortodox în ziua de Sf.
Gheorghe a anului 2005 la Mănăstirea Savina de lângă
Herceg Novi în Muntenegru. Celor care l-au acuzat
că îşi reneagă originile, le-a replicat: „Tata
era ateu şi se considera sârb. OK, am fost musulmani
250 de ani, dar am fost ortodocsi înainte de asta”.
Repere ale unei cariere unice în lume
Emir Kusturica a început să realizeze scurtmetraje
pentru televiziunea yugoslavă imediat ce a absolvit
prestigioasa Academie de Film din Praga (FAMU) în
1978. A debutat furtunos în cinematografie în 1981
cu „Vă aduceţi aminte de Dolly Bell”, care
a fost distins cu Leul de Aur în cadrul Festivalului
de Film de la Veneţia.
Pentru următorul film, „Când tata era plecat în
călătorie de afaceri” primeşte Palme d’Or la
Cannes, alte cinci trofee în Yugoslavia şi este nominalizat
la Oscar în 1985.
În 1989, Emir Kusturica realizează pelicula de mare
succes „Vremea ţiganilor”, un film în care
ilustrează viaţa uneia dintre cele ma controversate
naţii europene – ţiganii. În filmul lui Kusturica
stilul de viaţă al ţiganilor este privit cu simpatie
dar cu obiectivitate. Ţiganii lui Kusturica nu sunt
nici dezaprobaţi şi nici idealizaţi.
Anul 1993 înseamnă pentru regizorul bosniac debutul
american cu comedia absurdă „Arizona Dream / Visând
la Arizona”, unde rolul principal îi va fi rezervat
lui Johnny Depp, un prieten foarte bun al lui Kusturica.
În 1995 lui Emir Kusturica i se decernează premiul
Palm d’Or pentru comedia neagră „Underground”.
Urmează Leul de Argint în 1998 la Festivalul de la
Venetia pentru „BlackSuper 8 Stories” , un
documentar de turneu. Emir Kusturica realizează apoi
un alt documentar – „Maradona” dedicat celebrului
fotbalist argentinian Diego Maradona. În mod cu totul
surprinzător acest film nu este dedicat doar succesului,
ci încearcă să surprindă toate aspectele vieţii cuiva
care a trăit experienţe extreme – a cunoscut succesul
deşi provine dintr-o familie modestă, a avut parte
de bogăţie, dar şi de droguri, ignoranţă, dovedindu-se
un excentric incurabil.
De numele lui Emir Kusturica se mai leagă punk- opera
„Times of the Gypsies”, pusă în scenă la
Opéra Bastille din Paris şi videoclipul piesei „Rainin
In Paradize” a lui ui Manu Chao. Din 2008 Emir
Kusturica organizează propriul festival de film: Kustendorf
Film Festival.
Festivalul internaţional de Film din România va continua
cu proiecţii de filme pe trei secţiuni Focus, Femeia
în cinema şi CineMareaNeagră. Filmele din secţiunea
Focus pot fi vizionate gratuit în Parcul Mihai Eminescu.
Vă reamintim că această secţiune este dedicată în
acest an creaţiei lui Emir Kusturica. Festivalul Internaţional
de Film din România Ro-IFF este organizat de Fundaţia
Artis şi Casa de Cultură a Municipiului Arad cu sprijinul
Centrului Naţional al Cinematografiei şi al Primăriei
Arad. Informaţii suplimentare găsiţi pe site-ul www.ro-iff.ro.
Cristina Lazurca - Glasul Aradului
|
|
|
Am
scris recent despre dezastrul ecologic de la Sânpaul,
comuna Şofronea. Atunci, proprietarul Bălţii de peşte
– Zoltan Szabo ne-a chemat disperat la faţa locului
pentru a vedea nenorocirea lăsată de incendiul provocat
chiar pe terenul său - de mâini iresponsabile, criminale.
Am fost, am văzut, am scris, am sunat la Garda de
Mediu, singura abilitată să se ocupe de astfel de
probleme, după cum ni s-a spus de către ... Protecţia
mediului, o instituţie care se ocupă de altceva, numai
de protecţia mediului înconjurător, nu. La doar câteva
zile după foc, incendiile au continuat în acelaşi
loc dar şi în împrejurimile comunei, transformând
Şofronea şi Sânpaul într-un bloc dens şi fumigen.
Aşa
cum ne-a relatat păgubitul proprietar al Bălţii de
peşte din Sânpaul, Zoltan Szabo – „totul a început
pe 12 septembrie. Atunci, în acea după-amiază a izbucnit
un foc puternic care a ars zeci de hectare, printre
care şi ale mele, aflate în apropierea bălţii. Am
anunţat pompierii de la Şofronea care au intervenit
imediat”. Au rămas în urmă zeci de hectare arse,
aer sufoca(n)t de fum, peştii au murit din cauza funinginii
depuse pe apă. „Am pierdut în acel incendiu peste
400 de kilograme de peşte - spune necăjit şi
revoltat, proprietarul bălţii. Am făcut sesizări
peste tot, începând de la primăria şi poliţia Şofronea,
până la Garda de mediu, Protecţia Mediului, Direcţia
Agricolă, Pompieri, Primăria Curtici.”
La sesizarea presei, după dialogul avut cu comisarul-şef
al Gărzii de mediu, Monica Jitaru – un inspector de
mediu a fost trimis la faţa locului, chiar în acea
zi. Am aflat ulterior, tot din partea Gărzii că au
fost mai multe puncte de incendii, cel mai mare fiind
peste câmpul de la Sânpaul.
Comuna
incendiatorilor legali!
Ei bine, Szabo ne-a sunat a doua zi, spunându-ne că...
incendiile continuă. „Doamne, în ce ţară trăim?!”
– se întreabă omul căruia nu-i venea să creadă
că ceea ce vede e real. Într-adevăr, incendiile pe
mirişti s-au înteţit, astfel că vineri, 25 septembrie,
Sânpaul şi Şofronea au dispărut cu totul într-un fum
negru şi gros. Focurile au izbucnit în mai multe locuri,
dinspre localităţile din preajma comunei. Scenariul
deja binecunoscut s-a consumat după obicei: au fost
sunaţi pompierii, a venit poliţia, un comisar de la
Gardă. Lumea îngrozită a ieşit în stradă, neştiind
ce să mai facă şi încotro să ceară ajutor. Reluăm
discuţia cu Szabo. „Vineri iarăşi au izbucnit
alte incendii, mai puternice - aşa că am chemat pompierii
şi poliţia. Inspectorul de la Garda de mediu a spus
că s-ar putea ca totul să fi plecat de la o ţigară!
A spus că cei care se fac vinovaţi de incediu, respectiv
o firmă pe nume „Coremans” – vor fi amendaţi! Dar
cum rămâne cu paguba mea?!”
Contactat, viceprimarul comunei Şofronea, Paraschiva
Sandu declară că „este un dezastru ce se întâmpă
în comuna noastră. Prima dată au dat foc pe miriştile
de la Sânpaul cei de la firma „Coremans”, apoi incendiile
au continuat. Vineri au fost chemaţi din nou pompierii,
focul întinzându-se înspre grajduri, recoltele şi
gospodăriile oamenilor. Ardea dinspre drumul Iratoşului
şi Curtici. E strigător la cer ce se întâmplă! Cum
e posibil ca o comună întreagă să fie înecată în fum?!
Pur şi simplu nu s-a mai văzut nici Şofronea şi nici
Sânpaul! Ăsta nu e dezastru ecologic?! Cum nu e şi
problema Protecţiei Mediului?! A fost o vară grea,
secetoasă, aerul este foarte uscat, iar acum incendiile
astea care ţin de trei săptămâni ne-au terminat! Suntem
distruşi de fum, nimeni nu se gândeşte la sănătatea
noastră şi a copiilor noştri?!”
* * *
Pentru că situaţia a ieşit de sub control şi nu se
face nimic, ne simţim responsabili să intervenim la
minister pentru a vedea care este părerea celor de
la centru privind incendierea „controlată”
a comunei Şofronea, pagubele suferite de oameni, măsurarea
„purităţii” aerului (vizavi de Protecţia
mediului !), dar mai ales trebuie cunoscută motivaţia
aprobării acelor avize prin care „incendiatorii”
ard... legal sute de hectare de teren, ucigând
recolte, animale, aer, gospodării - rezolvându-şi
astfel, eficient şi ieftin, problemele de curăţare
şi pregătire a terenurilor agricole.
Felicia
R.Gheorghe - Observator
|
|
|
|
Căutare
în arhiva Virtual Arad
Colectivul de redacţie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity, Truţiu
Florin.
O parte din ştirile Virtual
Arad News au fost preluate şi din următoarele surse:
Agenţia
Mediafax,
Ziarul Jurnal arădean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Ediţia de Vest), România
Liberă, Astra Aradeană,
Ziarul
Glasul Aradului,
TV
Arad, Info
TV.
|
|