Ştirile Zilei

Mâine se va desfăşura a cincea licitaţie pentru vânzarea de bunuri ale Arădeanca SA. Direcţia Generală a Finanţelor Publice Arad va scoate la licitaţie pentru a cincea oară bunurile imobile deţinute de compania SC Arădeanca SA, în speranţa că de această dată cineva va dori să le şi cumpere. Precedentele patru încercări nu au reuşit să stârnească interesul vreunui investitor, valoarea totală a bunurilor scoase la licitaţie depăşind suma de două milioane lei. La vânzarea se vor scoate: un teren intravilan cu sediul administrativ al fabricii de păpuşi, având o suprafaţă de 584 metri pătraţi şi fiind evaluat la 1.931.238 lei, teren intravilan cu staţie trafo: 141 metri pătraţi - 15.153 lei şi teren intravilan cu diverse bazine pentru ape reziduale cu o suprafaţă de 3.573 metri pătraţi şi o valoare de 249.488 lei (n.r. precizăm că toate valorilor sunt exclusiv T.V.A.). Profit la limită Fabrica de păpuşi Arădeanca este listată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), iar potrviti bilanţului contabil afişat pe site-ul BVB societatea a realizat în cursul primului trimestru al lui 2009, venituri total în suma de 239.154 lei şi a efectuat cheltuieli total în suma de 238.608 lei, întregistrând un profit de nici mai mult nici mai puţin decât 546 lei (!). Nici în anii anteriori profitul Arădeanca nu a fost unul răsunător: 1.001 lei la 31.12.2008 şi 805 lei la finele lui 2007. Mai mult, potrivit aceluiaşi bilanţ contabil, totalul plăţilor restante însumează 416.003 lei, ponderea cea mai mare fiind deţinută de obligaţiile restante la bugetul asigurărilor sociale: 221.747 lei. „Creanţele din livrări neîncasate se ridică la suma de 111.682 lei şi este explicată prin faptul că marile lanţuri de magazine au termen de plată 40-50 de zile de la livrare. La 31 martie 2009 nu au fost clienţi rău platnici, iar cei rău platnici din anii precedenţi au fost acţionaţi în justiţie pentru recuperarea sumelor. În continuare societatea urmăreşte reducerea cheltuielilor şi rentabilizarea activităţii”, explică administratorul ing. Dana Neacşiu în bilanţul contabil de la 31 martie a.c. Bilanţ contabil   lei creanţe 374.820 casa şi conturi bănci 10.490 total active circulante 1.441.626 datorii ce trebuie plătite în termn de un an 988.428 venituri din exploatare 239.154 venituri financiare 6.538 profit 546 A. P. - Jurnal arădean

Consiliul Local Municipal va vota mâine aprobarea documentaţiei de avizare a lucrărilor de reabilitare la clădirea Colegiului Naţional „Moise Nicoară”. Valoarea totală a investiţiei este de aproape 49.000.000 de lei. Finanţarea acestui obiectiv de investiţii se va face din fonduri ale bugetului general şi fonduri structurale în condiţiile în care se va aproba finanţarea acestui proiect în cadrul Programului Operaţional Regional 2007- 2013. Durata de realizare a investiţiei este de 36 de luni, iar eşalonarea investiţiei se va face în decursul a trei ani. Clădirea nu respectă normele de igienă În prezent imobilul prezintă unele deficienţe majore, nu mai corespunde funcţional, nu respectă normele impuse de Direcţia de Sănătate Publică, grupurile sanitare pentru elevi şi profesori sunt insuficiente, cantina şcolii nu are rezolvate fluxurile minime necesare pentru depozitarea, prelucrarea şi prepararea mâncării, nu există spaţii pentru personalul care se ocupă cu prepararea hranei. De asemenea, la capitolul deficienţe se înscrie şi spaţiul pentru sălile de clasă, raportate la numărul de elevi şi la activităţile acestora. Faţadele imobilului sunt degradate, igrasioase, tâmplăria exterioară şi interioară este degradată, nu mai prezintă siguranţă în exploatare. Învelitoarea care este din ţiglă prezintă infiltraţii în mai multe zone, în special în zona holului central şi a sălii festive, ceea ce a dus la deteriorarea ornamentelor şi a picturilor de la tavan şi pereţi. O problemă deosebită o prezintă cornişa care este deteriorată şi care se desprinde de structura de rezistenţă a clădirii. Cabinete şi cantină la subsol Modificările propuse se referă la remedierea deficienţelor în principal funcţionale şi de rezistenţă a clădirii. La subsol, pentru refunţionalizarea spaţiilor existente în funcţie de necesităţile şi preocupările elevilor, se propune realizarea unor spaţii atât din interiorul şcolii cât şi din exteriorul acestuia, cu funcţiuni complementare. În vederea reabilitării Colegiului Naţional „Moise Nicoară” se propun, printre altele: refacerea învelitorii cu realizarea planeităţii acoperişului, refacerea jgheaburilor şi burlanelor, consolidarea consolelor de susţinere a balcoanelor de la intrare şi dinspre curte ce prezintă pericol de prăbuşire, refacerea trotuarelor din jurul construcţiei, refacerea faţadei principale şi a faţadelor secundare, înlocuirea tâmplăriei exterioare şi interioare, amenajarea şi modernizarea spaţiului de la subsol în spaţii de învăţământ cabinete, respectiv a unei cantine moderne cu spaţii şi bloc alimentar corespunzător; modernizarea sălii de sport şi a vestiarelor; amenajarea unor grupuri sanitare; refacerea zugrăvelilor interioare la sălile de clasă şi a pardoselilor; amenajarea unui spaţiu pentru un observator în podul clădirii; reabilitarea sălii festive; reabilitarea instalaţiei de încălzire; Reabilitarea instalaţiei electrice; reabilitarea instalaţiei sanitare; realizarea unei rampe de acces pentru persoanele cu dizabilităţi; Modificările propuse nu vor afecta aspectul arhitectural. Colegiul Naţional Moise Nicoară este una dintre cele mai reprezentative şcoli din municipiul Arad, cu rezultate foarte bune în domeniu. Clădirea este declarată monument istoric şi a fost construită între anii 1869 - 1873. De-a lungul timpului s-au mai făcut unele intervenţii asupra clădirii, dar fără o abordare unitară a interiorului şi a exteriorului clădirii. Mulţi ani în subsolul clădirii a funcţionat un depozit de vinuri, iar după redarea acestui spaţiu şcolii, lucrările nu au cuprins tot subsolul. Realizată în stil neoclasic, a fost construită după planurile arhitectului Diescher original din Pesta. Întregul ansamblu arhitectural este bogat ornamentat cu elemente renascentiste, care îi dau clădirii o atmosferă deosebită. Pe faţada principală, corpul central este încununat cu un grup sculptural „Alma Mater”, simbol al învăţământului şi al culturii Dana Mirea - Observator

Consiliul Judeţean intenţionează să cumpere nu mai puţin de 1.017 indicatoare rutiere, respectiv, peste 1.300 de stâlpi de susţinere a acestora. Licitaţia este în plină desfăşurare. Deschiderea ofertelor a avut loc la finele săptămânii trecute, iar, în prezent, acestea sunt analizate. Suma pe care CJA este dispusă să o plătească pentru achiziţionarea indicatoarelor este de peste 67.000 de euro (282.162 de lei), suma finală urmând a fi stabilită după adjudecarea licitaţiei. Indicatoarele vor avea toate protecţie anticorozivă, respectiv, vor fi dotate cu folie reflectorizantă. Indicatorul cel mai des folosit este, se pare, „curbă periculoasă”. Asta, deoarece s-au comandat cele mai multe indicatoare de acest fel: 80 de bucăţi. În topul comenzii, ca număr de indicatoare, se regăsesc şi cele care semnalizează intrarea şi ieşirea din localităţi: 62 de bucăţi din fiecare. Cât despre indicatoarele care semnalizează trecerile de pietoni, CJA doreşte doar 39 şi alte 14 bucăţi de indicatoare pentru avertizarea şoferilor asupra faptului că trec pe lângă şcoli. S. B. - Jurnal arădean

Patru alpinişti arădeni au escaladat munţi celebri din Caucaz Să urci un perete vertical, să înduri frigul crâncen al înălţimilor, să îţi laşi viaţa în mâinile coechipierului, să fii conştient că un singur pas greşit poate însemna finalul, să lupţi în adevăratul sens cu muntele... totul pentru a trăi pentru câteva ore cu capul în nori. Puţini îşi pun la încercare limitele. Cei care o fac spun că a ajunge în vârf, deasupra lumii, înseamnă să trăieşti la maxim. Patru alpinişti arădeni, dintre care unul a împlinit de curând 18 ani, au încercat să demonstreze lumii că pot cuceri muntele, într-o expediţie în Caucaz. Sergiu Jiduc, Aurel Sălăşan, Sorin Rechita şi Pavel Tipei s-au întors în ţară victorioşi, după 22 de zile petrecute pe munte. Au escaladat cel mai înalt vârf din Europa, Elbrus, 5.642 de metri înălţime, peretele nordic al vârfului Donguz Orun şi Ceghet-Tau, 3.761 m. Elbrus-ul trebuie urcat „Am plecat spre Moscova, de unde am luat o maşină spre satul Azau. Am urcat la 3.500 de metri altitudine, unde am petrecut patru zile de aclimatizare. În 7 iulie, la 2.30, am pornit spre vârf, unde am ajuns la 12“, povesteşte cu însufleţire Sergiu Jiduc, care, de altfel, a şi doborât recordul de vârstă pentru zona vestică a ţării cu această căţărare. După urcarea pe Elbrus, despre care alpiniştii spun că „trebuie bifat“, celor patru le-a surâs ideea căţărării pe un vârf din Georgia, Ushba, însă zona fiind militarizată, nu au obţinut permisele. „Ar fi fost destul de periculos să urcăm aşa de capul nostru. Ni s-a spus că putem fi arestaţi şi chiar împuşcaţi“, a continuat tânărul alpinist. Momente extreme pe Donguz Orun A urmat Donguz Orun, un perete de gheaţă în formă de şapte, unul dintre cele mai faimoase vârfuri din Caucaz. Doar Sergiu Jiduc şi Aurel Sălăşan au urcat acest masiv. „A fost sinistru de-a dreptul. Din cinci în cinci minute se producea câte o avalanşă. Am urcat o parte din gheţar şi ne-am odihnit într-o crevasă din perete. Am trecut şi prin momente cumplite când s-a rupt o cornişă din gheţar şi a fost aproape să ne lovească. Coechipierul meu era deja pe perete când mi-a strigat să mă ascund. Atunci am văzut bucata de gheaţă care s-a desprins, s-a lovit de perete şi s-a rupt în bucăţi cu o bubuitură groznică. A doua zi am continuat urcarea“, a povestit Sergiu Jiduc. Alpiniştii spun că urcarea acestui masiv a fost o experienţă terifiantă, Donguz Orun fiind cotat ca un vârf foarte dificil. Cu toate acestea sunt mândri că escaladarea masivului pe peretele nordic e un lucru care nu a mai fost realizat de nici un român până acum. „Am avut parte de viscol fără întrerupere, temperaturi extrem de joase, am avut probleme cu apa, am trecut printr-un râu îngheţat. Am avut parte şi de evenimente mai puţin plăcute, când ni s-a furat o parte din echipamentul extrem de scump şi din obiectele pe care le aveam cu noi“, a continuat Sergiu Jiduc. Expediţia s-a încheiat cu escaladarea vârfului Ceghet-Tau, 3.761 m. Planuri de viitor La finalul celor 22 de zile, cei patru au revenit în ţară cu un bagaj de amintiri, cu sute de poze, cu planuri pentru cucerirea altor munţi. Muntele pentru ei înseamnă totul. „Să ajungi în vârf îţi oferă o satisfacţie incredibilă, presupune să îţi depăşeşti permanent limitele, să ajungi să te cunoşti“, spune Sergiu Jiduc. Tot el aminteşte de planurile de viitor extrem de numeroase. Se gândeşte la ultimul an de liceu, la facultate, dar şi la munţi precum Masivul Pamir (Vârful Comunismului- 7.485), la piscuri din Alpi sau la o apropiată expediţie în Peru. Este dezamăgit că alpinismul nu este un sport popular printre români, dar ştie cât de costisitoare sunt expediţiile de acest gen. El a fost ajutat de oameni generoşi pentru a-şi realiza visul, unul dintre multele. „Vreau să le muţumesc sponsorilor mei care au făcut posibilă expediţia în Caucaz“, a conchis Sergiu Jiduc. Camelia Bente - Glasul Aradului

Chiar dacă e vară, primăria Fântânele - una dintre primăriile care „zbârnâie”, indiferent de anotimp sau culoare politică - îşi continuă tenace proiectele propuse. Primarul Emil Otlăcan, alături de vicele Slach împreună cu întreaga echipă administrativă depun eforturi susţinute pentru a ţine pasul reabilitărilor şi înnoirilor în comună. Primarul Emil Otlăcan are în vedere, actualmente, trei proiecte importante care vor contribui din plin la dezvoltarea zonei. „Primul proiect se referă la adoptarea unei hotărâri legate de aprobarea participării comunei la majorarea capitalului social al operatorului regional SC Compania Apă-Canal SA, fiind ultima hotărâe înaintea aprobării studiului de fezabilitate a master-plan-ului în care suntem incluşi - privind introducerea reţelei de apă-canalizare”. Fântânele a intrat, deci, în şiragul celorlalte localităţi în realizarea acestui obiectiv - alături de Curtici, Macea, Ghioroc, Păuliş, Ineu, Lipova, Nădlac, Pâncota, Şiria, Pecica, Sântana. „Următorul proiect se referă la construcţia unei săli de sport şi a unui mini teren de fotbal, împreună cu proiectele reabilitării clădirii primăriei, asfaltare drumuri - acolo unde spaţiul stradal public este mai larg - în acest sens urmărindu-se accesarea celor 2.500.000 de euro puşi la bătaie din fonduri europene.” Al treilea proiect priveşte constituirea unei Asociaţii intercomunitare Fântânele-Frumuşeni-Bizere, scopul acesteia având ca obiectiv dezvoltarea intercomunitară a celor două localităţi învecinate. „În cadrul asociaţiei am stabilit deja proiecte comune, dintre care construcţia unei săli de sport la Tisa Nouă, reabilitarea a două cămine culturale la Frumuşeni-Aluniş, realizarea unui after-school.” Mult sport, dar şi învăţătură multă Pe lângă aceste proiecte se au în vedere lucrările curente, terminarea repietruirii străzilor, urmând acum reabilitarea trotuarelor la Fântânele şi Tisa-Nouă. „Pentru ca tinerii să-şi petreacă timpul, în special, vacanţele într-un mod util şi plăcut - prin hotărâre de consiliu local s-au aprobat bani pentru achiziţionarea a 6 mese de tenis (2 la Teatrul de vară din Fântânele, 2 la Tisa Nouă şi 2 în parcul comunei). În acest sens, mai avem în studiu construirea a două terenuri de tenis de câmp la Fântânele şi Tisa-Nouă. În aşteptare rămâne construirea unui cămin cultural la Fântânele, toate actele fiind aprobate de Ministerul Culturii şi Cultelor, în timp ce Compania Naţională de Investiţii trebuia să ne trimită de multă vreme fondurile necesare. Totodată, avem în vedere realizarea unei grădiniţe noi la Tisa şi reabilitarea parcului din comună.” În cadrul unui proiect al ISJ, la şcoala generală (clasele 5-8) din Fântânele se va introduce încălzirea centrală pe gaz şi realizarea unui grup social modern la şcoala generală primară. Vacanţa este şi ea deosebit de activă, făcându-se reparaţii şi igienizări. „Aşteptăm bani şi pentru amenajarea unei biblioteci şcolare moderne” - mai adaugă primarul Otlăcan. Ca ultimă veste pozitivă a unei agende de lucru încărcate chiar şi pe temperaturi extrem de ridicate - „a rămas să depunem PUZ-ul la avizări (furnizorii de utilităţi) privind acordarea terenurilor pentru locuinţe, tinerilor. Totul va parcurge ultimele staţii, respectiv avizul de mediu, apoi cel al CJ pentru avizul tehnic după care documentele se vor întoarce în primărie fiind supuse aprobării consiliului local”. Felicia R. Gheorghe - Observator