|
|
Vineri,
27 noiembrie 2009 |
|
- CLM:
Prevederea e mama înţelepciunii
|
|
Consiliul
Local al Municipiului Arad a fost convocat ieri în
şedinţă publică ordinară pe luna noiembrie.
Toate
punctele trecute pe ordinea de zi a acestei şedinţe
au trecut fără probleme în consiliu, chiar dacă aproape
la fiecare punct, consilierul Cristian Moisescu s-a
abţinut sau a votat împotrivă, la fel cum, sporadic,
au procedat şi Claudiu Cristea sau Teodora Hotăran.
Înainte de a ne referi însă la „desfăşurarea ostilităţilor”,
vă prezentăm o parte din subiectele dezbătute şi votate
în şedinţa CLM de ieri. Acestea sunt: Proiect de hotărâre
privind stabilirea pentru anul 2009 a plafonului creanţelor
fiscale restante aflate în sold care se anulează;
Proiect de hotărâre privind reorganizarea Serviciului
Public de Interes Local „Direcţia de Dezvoltare
şi Asistenţă Comunitară Arad”; Proiect de hotărâre
privind dezlipirea unor terenuri situate în municipiul
Arad; Proiect de hotărâre privind rectificareaea unor
suprafeţe de teren aflate în proprietatea Statului
Român; Proiect de hotărâre nr.387/ 2009 privind dezlipirea
şi alipirea unor imobile situate în municipiul Arad;
Proiect de hotărâre privind modificarea organigramei
şi statului de funcţii ale Poliţiei Comunitare Arad;
Proiect de hotărâre privind modificarea regulamentului
de organizare şi funcţionare a Poliţiei Comunitare
Arad, aprobat prin Hotărârea nr.178/ 2007, cu modificările
şi completările ulterioare; Proiect de hotărâre privind
modificarea statului de funcţii al aparatului de specialitate
al Primarului Municipiului Arad; Proiect de hotărâre
privind acordarea unui mandat special reprezentanţilor
în Adunarea Genera-lă a Acţionarilor la S.C. Compania
de Transport Public S.A.; Proiect de hotărâre privind
modificarea Hotărârii nr.19/2009 privind repartizarea
fondului de rulment al municipiului Arad, cu modificările
şi completările ulterioare; Proiect de hotărâre privind
rectificarea bugetului general de venituri şi cheltuieli
al municipiului Arad pentru anul 2009.
Cum era de aşteptat, capitolul privitor la bani, cuprins
în rectificarea bugetară, a suscitat cele mai vii
discuţii. După ce consilierii municipali au fost de
acord cu alocarea sumei de 600 de mii de lei, reprezentând
contravaloarea a 4 tichete cadou de câte 50 de lei,
ce vor fi acordate fiecărui salariat din învăţământul
preuniversitar din municipiu, cu ocazia Zilei Naţionale
a României, aleşii locali s-au poticnit atunci cand
a venit vorba de parcări. Totul a pornit de la o chestiune
de principiu invocată de către consilierul Claudiu
Cristea. Acesta a spus că nu are rost să se facă în
şedinţa de ieri o rectificare bugetară privind aplicarea
regulamentului de funcţionare a parcărilor dintre
blocuri, mai precis alocarea de bani pentru dispozitivele
de blocare, atâta vreme cât regulamentul respectiv
nu a trecut prin Consiliu.
I. Tamaş, directorul economic al Primăriei, l-a asigurat
pe consilier că acet fapt este perfect valabil, şi
este privit de către aparatul de specialitate al Primăriei
şi ca o măsură de prevedere, în perspectiva votării
bugetului local al municipiului abia în primăvara
viitoare, din cauza întârzierii votării bugetului
naţional. Oricum, fără un vot al Consiliului, acel
regulament nu se va aplica, a mai explicat I. Tamaş.
La rândul său, preşedintele de şedinţă, Florin Manta,
a spus că aici nu se pune problema de legaliatate,
ci de oportunitate, iar secretarul CLM, Lilioara Stepănescu,
a invocat faptul că proiectul de hotărâre privind
parcă-rile din cartiere, după ce a fost la transparenţă
şi a fost supus şi dezbaterii publice, se află în
lucru, pentru ca acele amendamente aduse de cetăţeni
să fie înglobate în el. Tocmai de aceea, referindu-se
la aceeaşi oportunitate, domnia sa i-a liniştit pe
consilieri, explicând că specialiştii primăriei lucrează
în conformitate cu legislaţia în vigoare, respectând
cu stricteţe toate prevederile legale.
După ce s-a trecut şi de acest hop, consilierii locali
au luat act şi de o situaţie locativă precară a unui
cetăţean cu 4 copii, care a solicitat o locuinţă pentru
el şi familia sa. După ce l-au ascultat, şefa Direcţiei
de asistenţă socială a Primăriei i-a explicat omului
încă o dată că, pentru a putea beneficia de o locuinţă
socială, fie el, fie soţia sa trebuie să aibă un loc
de muncă, căci altfel nu se poate, deoarece aşa prevede
legea. Oricum, a fost invitat din nou la primărie
pentru a se găsi o soluţie, cu condiţia ca şi el să
accepte acea soluţie!
Nicolae
Oprean - Glasul Aradului
|
|
- Producătorii
de baterii şi acumulatori trebuie să colecteze deşeurile
acestora
|
|
Producătorii
de baterii şi acumulatori vor fi obligaţi să colecteze
deşeurile acestora în proporţie de cel puţin 25% din
producţie, până în 26 septembrie 2012 şi de 45% până
în 2016. Costurile de colectare, tratare şi reciclare
a tuturor deşeurilor de baterii şi acumulatori colectaţi
urmează a fi acoperite tot de producători.
Pe lângă faptul că producătorii existenţi pe piaţă
au avut obligaţia să se înregistreze în registrul
producătorilor de baterii şi acumulatori întocmit
de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului,
aceştia sunt obligaţi să raporteze către ANPM, anual
până la 28 februarie o serie de date.
„Se interzice distribuitorilor să comercializeze
baterii şi acumulatori proveniţi de la producători
care nu sunt înregistraţi în registrul producătorilor.
Informaţii privind lista producătorilor de baterii
şi acumulatori înregistraţi la ANPM pot fi găsite
accesând pagina de internet - www.anpm.ro”, ne
explică Dana Dănoiu, directorul APM Arad.
Operatorii economici din Arad, specializaţi în colectarea/tratarea
deşeurilor de baterii şi acumulatori au obligaţia,
să transmită la APM Arad până la data de 28 februarie
a fiecărui an, datele privind gestionarea deşeurilor
de baterii şi acumulatori colectate pentru anul precedent
celui în care se face raportarea. Neraportarea în
termenul stabilit, constituie contravenţie şi se sancţionează
cu amendă conform art. 17 din H.G. nr.1132/2008 privind
regimul bateriilor şi acumulatorilor.
C.
P. - Observator
|
|
- Patriarhul
României ridică Aradul la rangul de Arhiepiscopie
|
|
Catedrala
Arhiepiscopală arădeană, floarea evlaviei binecredincioşilor
din această parte a ţării.
Preafericitul
Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,
însoţit de un sobor de înalţi ierarhi, membri ai Sfântului
Sinod, va sosi în cursul zilei de astăzi în municipiul
nostru. Astfel, diseară la ora 20,00, însuşi Patriarhul
României va aprinde beculeţele bradului de Crăciun
din faţa Primăriei Aradului, într-o întîlnire solemnă,
la care sunt aşteptaţi toţi arădenii, cu mic, cu mare.
Şi asta, cu atât mai mult, cu cât începând cu ora
18,00, pe platoul din faţa Primăriei se va desfăşura
un spectacol folcloric extraordinar, susţinut de Rapsozii
Zărandului şi de interpreta Sava Negrean Brudaşcu.
Revenind la vizita Preafericitului Părinte Daniel,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române în municipiul
nostru, aceasta se produce cu ocazia festivităţilor
de ridicare a Episcopiei Aradului la rang de Arhiepiscopie,
festivităţi care se vor desfăşura mâine, începând
cu ora 9,30 la Catedrala Arhiepiscopală. Spunem
„Arhiepiscopală”, deoarece tot mâine, Preasfinţitul
Episcop Dr. Timotei Seviciu va fi ridicat la rangul
de Arhiepiscop, solemnitate care se va desfăşura după
săvârşirea Sfintei Liturghii, începând cu ora 12,00.
Deoarece mâine va fi o zi istorică pentru municipiul
şi pentru judeţul nostru - o astfel de festivitate
religioasă fiind fără precedent la Arad - l-am rugat
pe unul dintre cei mai competenţi cercetători din
ţară în domeniul istoriei ecleziastice, părintele
dr. Pavel Vesa, să ne scrie câteva rânduri despre
trecutul uneia dintre cele mai viguroase episcopii
româneşti ortodoxe din această parte a ţării, care,
iată, are o continuitate neîntreruptă de peste 300
de ani.
De
la Episcopie, la Arhiepiscopie
Regiunea Mureşului Inferior şi a Crişului Alb, în
mare, îşi are corespondentul în aria geografică a
vechilor comitate Arad şi Zărand, unde viaţa bisericească
a românilor ortodocşi este confirmată de anumite izvoare
documentare şi decoperiri arheologice, dar şi de unele
biserici, încă din secolele XIV-XV, existente până
astăzi. Nu se cunosc date despre existenţa unor ierarhi
în părţile Aradului şi Zărandului decât în secolul
al XV-lea. Probabil, până atunci, preoţii de aici
erau hirotoniţi de mitropoliţii transilvăneni. Începând
cu secolul al XV-lea, peste parohiile cuprinse pe
aceste teritorii, îşi exercitau jurisdicţia episcopii
care rezidau când la Lipova, când la mănăstirea cu
hramul „Sf. Ierarh Nicolae” de la Ineu, în împrejurări
nefavorabile chiar şi la mănăstirea Hodoş-Bodrog.
La începutul secolului al XVIII-lea, în jurul anului
1706, episcopul Isaia Diacovici al Ienopolei herţegoviene,
se mută în Arad, punând bazele unei episcopii. În
oraşul de pe Mureş vor păstori, fără întrerupere,
toţi succesorii săi, până astăzi. După mutarea, la
1708, a lui Isaia Diacovici în scaunul de mitropolit
la Carloviţ, pe scaunul Episcopiei Aradului s-au perindat
un lung şir de episcopi de neam sârb: Ioanichie Martinovici
(1710-1721), Vichentie Ioanovici (1726-1731), Isaia
Antonovici (1731-1748), care va conduce, concomitent,
mai mulţi ani şi Episcopia Caransebeşului, dar mai
cu seamă Sinesie Jivanovici (1751-1768), cel mai de
seamă episcop sârb al Aradului, ctitor al mănăstirii
de la Gai, mai târziu Pahomie Cnejevici (1770-1783),
cu studii strălucite la Universitatea din Halle, Petru
Petrovici (1783-1786) şi Pavel Avacumovici (1786-1815).
S-au dovedit a fi nu numai buni păstori de suflete,
ci şi apărători ai credinţei ortodoxe în faţa unor
acţiuni prozelitiste uniate. Cel mai de seamă eveniment
petrecut în timpul celor aproape trei decenii de arhipăstorire
a lui Pavel Avacumovici, ultimul episcop de neam sârb
al Aradului, a fost deschiderea, la 1812, a Preparandiei,
la care au fost numiţi ca profesori cunoscuţii cărturari
Constantin Diaconovici-Loga (1770-1850), autor de
manuale şcolare, dar şi de lucrări teologice, preotul
Dimitrie Ţichindeal (1775-1818), traducător din opera
lui Dositei Obradovici, dar şi autor de lucrări teologice,
dr. Iosif Iorgovici, Ioan Mihuţ. În 1822 se înfiinţează
un Institut Teologic de doi ani şi, în curând, de
trei ani de studii, care a pregătit preoţi pentru
parohiile din Bihor, Arad şi Banat. Primele trei decenii
ale secolului al XIX-lea, au fost foarte bogate în
evenimente, frământări şi conflicte interne. Este
vorba despre mişcarea pentru emancipare naţională
şi bisericească a românilor arădeni. Începută de Dimitrie
Ţichindeal şi continuată de Moise Nicoară, mişcarea
triumfă prin instalarea, la 1829, a celui dintâi episcop
român „cu sângele şi cu inima” - cum se menţiona într-o
petiţie - în persoana lui Nestor Ioanovici. Din păcate
va păstori puţin, până în februarie 1830, când, în
urma unei scurte boli, trece la cele veşnice, deschizându-se
o nouă vacanţă a scaunului episcopal, până în anul
1835, când a fost ales Gherasim Raţ (1835-1850). În
a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi în primele
decenii ale celui următor, Aradul va deveni un important
centru cultural-teologic pentru românii din părţile
de vest ale ţării. Aceasta s-a datorat şi ierarhilor,
care au activat aici: Procopie Ivaşnovici (1853-1873),
Miron Romanul (1873-1884), Ioan Meţianu (1875-1898),
toţi aleşi apoi, succesiv, mitropoliţi ai Ardealului,
Iosif Goldiş (1899-1902) şi Ioan Papp (1903-1925).
Prestigiul Aradului a crescut şi prin profesorii Institutului
Teologic: Miron Romanul, Andrei Aapp, Ioan Iosif Goldiş,
Augustin Hamsea, Vasile Mangra, Roman Ciorogariu.
După contopirea celor două şcoli arădene (1876) într-un
Institut pedagogic-teologic, prestigiul acestuia a
crescut, aceasta şi datorită profesorilor, mulţi cu
studii în mari centre universitare europene: Roman
Ciorogariu (1881-1917), cu studii la Leipzig şi Bonn,
arhimandrit dr. Iustin Suciu, preoţii dr. Teodor Botiş,
dr. Lazăr Iacob, toţi cu doctoratul la Facultatea
de Teologie din Cernăuţi şi mulţi alţii. La creşterea
prestigiului Aradului a contribuit şi presa bisericească
(Speranţa, Lumina, Biserica şi Şcoala, Calea Mântuirii)
şi naţional-politică (Tribuna Poporului, Tribuna,
Românul), dar şi bibliotecile locale. În paralel cu
activitatea cultural-bisericească, Aradul a fost,
pentru mulţi ani, centrul acţiunilor politice naţionale
din Transilvania. Aici au activat Vasile Mangra, Roman
Ciorogariu, Romul Veliciu, Vasile Goldiş, Ştefan Cicio
Pop, Ioan Russu-Şirianu şi mulţi alţii, iar episcopul
Ioan Papp va fi ales preşedintele Adunării Naţionale
de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918. Urmaşul acestuia
în scaunul de episcop, dr. Grigorie Comşa (1925-1935)
a avut de înfruntat prozelitismul unor culte noi,
motiv pentru care a tipărit multe cărţi de predici
şi lucrări de apărare a credinţei ortodoxe, a organizat
congrese misionare, vizitaţii canonice etc. În această
perioadă, la Academia Teologică au activat, pe lângă
profesorii din vechea generaţie şi preoţii profesori
dr. Nicolae Popovici, dr. Ilarion V. Felea, dr. Petru
Deheleanu. Tot acum, prin scrierile şi bogata sa activitate
s-a remarcat preotul dr. Gheorghe Ciuhandu, consilier
cultural al Episcopiei, autorul unor remarcabile lucrări
de istoriografie bisericească, unele bucurându-se
de premii academice. În anul 1946, Academia Română
l-a ales printre membrii ei onorari. Au existat şi
preoţi de la parohii, care s-au remarcat prin volumele
de predici pe care le-au publicat: dr. Ştefan Cioroianu,
Victor Aga, Caius Turicu, Florea Codreanu, Gheorghe
Perva, Petru Bogdan, Demian Tudor şi mulţi alţii.
Urmaşul episcopului Grigorie, dr. Andrei Magieru (1936-1960),
i-a continuat lucrarea pastoral-misionară începută.
După cel de-al Doilea Război Mondial şi instalarea
regimului totalitar ateu, avea să se confrunte cu
mari greutăţi în misiunea de a apăra Biserica lui
Hristos. Mulţi dintre preoţi, opozanţi ai noului regim,
au fost arestaţi şi aruncaţi în închisorile comuniste.
După anul 1960, au activat episcopii dr. Nicolae Corneanu
(1961-1962), ales apoi mitropolit al Banatului, apoi
Teoctist Arăpaşu (1962-1973), dr. Visarion Aştileanu
(1973-1984) şi dr. Timotei Seviciu (din 1984), ctitorul
noii Catedrale episcopale, cu hramul „Sfânta Treime”
din Arad.
Episcopia Aradului, cu o continuitate neîntreruptă
de peste trei secole, în anul în care se împlinesc
180 de ani de la românizarea scaunului eparhial prin
numirea în anul 1829 a lui Nestor Ioanovici şi la
împlinirea a 25 de ani de activitate episcopală a
P.S. dr. Timotei Seviciu la Arad, în şedinţa din 19
iunie 2009 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe
Române, prin Hotărârea nr. 3621/2009, a fost ridicată
la rangul de Arhiepiscopie, iar întâistătătorul ei
la cel de Arhiepiscop. Este o recunoaştere a vechimii
eparhiei arădene, a continuităţii şi a bogatei activităţi
desfăşurată în plan naţional, bisericesc, pastoral
şi cultural în cele trei secole de existenţă.
Doru
Sinaci - Glasul Aradului
|
|
- Strada
Meţianu, la licitaţie
|
|
Primăria
a dat startul la întocmirea de studii pentru transformarea
străzii Meţianu în pietonal veritabil.
Strada
Meţianu va fi transformată într-un spaţiu destinat
exclusiv pietonilor, cu băncuţe şi terase sezoniere,
cu monumente şi cu parcări subterane după modelul
multor străzi similare din oraşele Uniunii Europene.
Municipalitatea a lansat licitaţia pentru achiziţionarea
de servicii de arhitectură, de inginerie şi de planificare,
pentru realizarea unui Studiu şi Proiect Tehnic pentru
zona pietonală Strada Meţianu, în cadrul proiectului
„VITO - Dezvoltarea oraşelor istorice vitale din
regiunile Europei Centrale şi de Est”.
Primăria comandă „întocmirea unui studiu de realizare
a Axei pietonale între Piaţa Avram Iancu şi Parcul
Peconcilierii Româno-Maghiare prin Piaţa Catredalei,
studiu ce va cuprinde planul de reabilitare a acestei
zone”, respectiv, „întocmirea unui Proiect
Tehnic pentru zona pietonală Strada Meţianu din Arad,
care să trateze în detaliu amenajarea acestei străzi
ca parte integrantă a axei pietonale Piaţa Avram Iancu
- Parcul Peconcilierii Româno-Maghiare Arad”. Pentru
contractul menţionat, Primăria „pune la bătaie”
peste 189.000 lei, valoarea estimată a serviciilor
pe care le contractează.
Cetatea,
în vizor
Municipalitatea anunţă în documentaţie că
„se doreşte ca strada Meţianu să devină principala
relaţie dintre piaţa Avram Iancu şi Piaţa Catedralei”.
Astfel, solicită realizarea documentaţiei pentru „realizarea
unui traseu pietonal între Piaţa Avram Iancu şi Parcul
Reconcilierii româno-maghiare cu posibilitatea extinderii
acestuia până la Cetatea Aradului, în speranţa că,
după reconversie, va deveni cel mai important punct
de atracţie turistică a oraşului. De asemenea, tot
într-o etapă ulterioară, traseul poate ajunge până
la Turnul de apă, clădire pentru care se fac demersuri
a fi cumpărată de către administraţia locală, la fel
ca şi Casa Hirschil”.
Parcări
subterane
Pentru strada Meţianu se propune a se realiza
o amenajare pietonală cu iluminat public şi mobilier
urban care să se încadreze în ansamblul construit
existent. „Se vor prevedea băncuţe, jardiniere,
corpuri de iluminat, statuete amplasate pe mijlocul
străzii pentru a se limita accesul auto”, se
menţionează în documentaţie. Pavajul va fi ornamental,
colorat. Aici se doreşte amplasarea de terase şi amenajarea
de spaţii de recreere şi odihnă.
Printre cerinţele Municipalităţii se regăsesc şi câteva
extrem de exacte. „Datorită dezvoltării în zonă
a comerţului şi a unităţilor de alimentaţie publică
se va studia posibilitatea dezvoltării unor spaţii
de parcare (supra sau subterane) pentru deservirea
turiştilor. Proiectul va prevedea şi refacerea infrastructurii
în zona studiată. Se vor reconsidera elementele vegetale
şi spaţiile verzi ce se vor integra într-un concept
peisager unitar. Stabilirea unor noi locaţii pentru
amplasarea unor monumente (statui, lucrări de artă
plastică)”, se specifică în documentaţie.
Anul
viitor
Studiul de realizare a Axei pietonale între
Piaţa Avram Iancu - Parcul Peconcilierii Româno-Maghiare
va trebui finalizat până în data de 26 martie 2010.
După predare, studiul va fi suspus avizării Comisiei
Tehnice de Urbanism şi Amenajare a Teritoriului a
Municipiului Arad, care va putea formula observaţii
vizând îmbunătăţirea acestuia. Termenul pentru predarea
Proiectului Tehnic pentru zona pietonală Strada Meţianu
Arad este 20 august 2010.
S.
B. - Jurnal Arădean
|
|
- Comuna
Vladimirescu se apropie tot mai mult de oraş prin
amenajare, facilităţi şi utilităţi
|
|
Comuna
Vladimirescu se „apropie” tot mai mult de
municipiul Arad prin procesul de dezvoltare pe care
îl cunoaşte în ultimul timp. De la o lună la alta
se văd tot mai multe realizări pe raza comunei, primarul
acesteia elaborând şi finalizând o serie de proiecte
în acest sens. Din punct de vedere administrativ,
comuna este alcătuită din patru sate - Vladimirescu,
reşedinţă de comună, situat la opt kilometri de municipiu,
Cicir, Horia şi Mândruloc.
Anul acesta, bilanţul realizărilor primarului Ioan
Crişan şi a Consiliului Local arată foarte bine. Astfel
procentul de asfaltare a străzilor din comună se ridică
la 90%, cele mai importante căi de acces fiind reabilitate
şi frumos amenajate. După finalizarea drumurilor s-a
dispus şi reabilitarea trotuarelor pentru toţi locuitorii.
Continuă
proiectul pentru reţeua de canalizare
Reţeaua de canalizare este unul dintre cele mai importante
obiective ale Primăriei Vladimirescu. În comuna Vladimirescu
şi în cartierul Glogovăţ lucrările la canalizare au
fost finalizate în totalitate însă primarul vrea ca
toate satele de pe raza comunei să beneficieze de
această utilitate. În acest sens s-a depus un proiect
pe Măsura 3.2.2. care, alături de alte proiecte, cuprinde
şi reţeaua de canalizare în Horia. Primarul speră
că pe parcursul anului viitor să se finalizeze şi
acest proiect şi oamenii să poată să se racordeze
la acest serviciu. „Am vrea să introducem canalizare
şi apă prin Regia de Apă Arad în toate satele din
comună. Este un proiect foarte important pe care sper
să îl ducem la îndeplinire cât mai curând posibil”,
explică primarul.
Şcoli
reparate, cămine culturale renovate
Nici în acest an Primăria nu a uitat unităţile de
învăţământ. Cele mai mari probleme la imobilele şcolilor
erau de origine exterioară. Astfel s-au alocat bani
pentru schimbarea acoperişului la clădirile şcolilor
din toată comuna, investiţia pentru aceste lucrări
ridicându-se la 14 miliarde de lei vechi. În privinţa
şcolilor, sunt şi unele probleme. Primăria este nemulţumită
pentru că banii care vin pentru reparaţii, renovări...
de la Guvern vin prin Inspectoratul Şcolar Judeţean
Arad şi nu direct la Primărie. Din această cauză mai
apar probleme cu alocarea fondurilor, iar firmele
care se ocupă de diferite lucrări necesare nu îşi
primesc banii la timp, fiind nevoite să întrerupă
lucrările până la primirea banilor pentru achiziţionarea
materialului necesar. O altă problemă o reprezintă
şi Corpul Liceului Chimic din Vladimriescu, care aparţine
de Ministerul Muncii. Ministerul a dispus închirierea
acestuia iar clădirea este foarte degradată, fiind
în paragină. Primarul ar fi dorit reabilitarea imobilului,
însă acest lucru nu mai este posibil.
Nici clădirile Căminelor Culturale nu au fost uitate
în acest an. În cazul Căminului din Horia, aici s-au
finalizat lucrările de renovare, iar la celelalte
s-a introdus reţeaua de gaz. În Vladimirescu a fost
dată în folosinţă o Sală de Sport modernă, la standarde
europene, unde tinerii pot practica sporturi precum
fotbal, handbal, baschet, tenis..., iar în jurul acesteia
a fost amenajată o parcare încăpătoare.
Cultele religioase de pe raza comunei au primit bani
de la Primărie pentru introducerea sistemului de încălzire.
Vladimirescu
va avea un centru modern
Pentru modernizarea comunei Vladimirescu s-au realizat
o serie de proiecte aici intrând şi construirea unei
fântâni arteziene cu jocuri de lumini, modernă. Tot
aici s-au amenajat străzile pentru a conferi o înfăţişare
modernă, orăşenească. Pentru persoanele care nu au
avut o casă sau un teren pe care să îşi construiască
propriul cămin, Consiliul Local a emis o hotărâre
prin care s-au acordat 400 de locuri de casă în diferite
zone din comună. Aici proprietarii au loc suficient
să îşi construiască locuinţa dorită.
Garduri şi fântâni în cimitirele din comună
De asemenea, prioritate s-a acordat şi lucrărilor
de îngrădire a cimitirelor din Cicir, Mândruloc şi
Vladimirescu, gardurile acestora fiind vechi şi rupte.
„În cimiterele tuturor localităţilor am amenajat
fântâni pentru ca toţi cetăţenii care au morminte
să le poată îngriji. Astfel nu mai sunt nevoiţi să
care apa de acasă pentru a uda florile”, ne explică
Ioan Crişan, primarul comunei.
Proiectele de viitor pentru dezvoltarea comunei sunt
foarte importante, aici intrând finalizarea reţelei
de canalizare, atât la Horia cât şi în celelalte sate,
asfaltarea cartierului nou din Vladimirescu - proiect
depus pe Măsura 3.2.2. dar şi asfaltarea străzilor
rămase, în Cicir, Mândruloc şi Horia.
Probleme
cu Legea fondului funciar
Comuna Vladimirescu se confruntă şi cu unele probleme
referitoare la legea fondului funciar. Iniţial punerea
în posesie s-a făcut pe urma unor măsurători făcute
de oameni cu mijloace proprii iar acum, când au avut
loc alte măsurători cu aparatură performantă, pe urma
confruntării cifrelor s-a descoperit că apar neconcordanţe
- „Sunt unele suprafeţe care se suprapun iar cetăţeanul
care a avut teren acolo trebuie mutat din tarlaua
respectivă. Bineînţeles că nu este o situaţie prea
plăcută, iar oamenii sunt nemulţumiţi”, explică
Crişan.
Potenţial
turistic valoros
Comuna Vladimirescu are diferite obiective interesante,
demne de a fi vizitate. Astfel, descoperirile arheologice
au scos la lumină vestigii importante care atestă
continuitatea locuirii pe aceste meleaguri, în locul
numit “La Movile” fiind descoperite o aşezare
din secolul al V-lea, morminte tumulare datând din
secolele IX-XI şi o aşezare din secolele XI -XII.
În locul numit “La Cetate” s-a descoperit
o aşezare din secolul al VIII-lea, o cetate de pământ
din secolul al IX-lea şi o necropolă din epoca medieval-timpurie
iar în locul numit “La Bisericuţă” au fost
puse în evidenţă ruinele unei bazilici romanice dintr-o
incintă medievală. În localitatea Cicir, în locul
“La Gropi” a fost descoperită o aşezare dacică
ce datează din secolele II-III. Prima atestare documentară
a localităţii Vladimirescu datează din anul 1752.
Satul Cicir este atestat documentar în anul 1552,
satul Horia este atestat documentar în anul 1315 şi
satul Mândruloc este atestat documentar în anul 1471.
Simina
Roz - Observator
|
|
|
|
Căutare
în arhiva Virtual Arad
Colectivul de redacţie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity, Truţiu
Florin.
O parte din ştirile Virtual
Arad News au fost preluate şi din următoarele surse:
Agenţia
Mediafax,
Ziarul Jurnal arădean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Ediţia de Vest), România
Liberă, Astra Aradeană,
Ziarul
Glasul Aradului,
TV
Arad, Info
TV.
|
|