Ştirile Zilei

Aleşii locali s-au luptat ieri pentru a valida doar construcţii... cu cap în municipiul Arad. Urbanismul le dă dureri de cap consilierilor locali. Mai multe planuri urbanistice propuse de firme au avut parte ieri de discuţii lungi în şedinţa de consiliu local şi, chiar dacă în parte nemulţumirile au venit din zona Opoziţiei, au existat şi voci ale Puterii care au găsit de cuvinţă să considere că proiectele trebuie modificate pentru a veni în beneficiul Aradului. Un plan urbanistic privind ridicarea unui parc industrial în zona UTA i-a amintit consilierului Claudiu Cristea că aleşii nu primesc documentaţii complete şi din actele care li se înmânează nu pot să identifice ce anume şi unde se fac investiţiile. Cristea a protestat şi cu privire la soluţia urbanistică aleasă, care propune ridicarea unor blocuri de şapte etaje, iar în mijlocul cvartalului format din aceste construcţii alte blocuri de 10 etaje. Viceprimarul Levente Bognar a simţit şi el oportunitatea de a interveni pe subiect pentru a cere încă o dată prezentarea tridimensională a proiectelor mari pentru ca aleşii să ştie exact ce votează. Cel mai dezbătut proiect s-a dovedit a fi cel legat de intenţia unei firme de a ridica un ansamblu de locuinţe pe strada Voluntarilor. Proiectul, unul grandios, i-a pus pe gânduri pe aleşi, mai ales pentru că iniţiatorul lui propune întubarea canalului Mureşel pe o porţiune şi realizarea de parcări deasupra. Circulaţie peste Mureşel Cristea le-a cerut colegilor să retragă proiectul în condiţiile în care aici s-ar putea realiza încă o bandă de circulaţie, deasupra Mureşelului, pentru a descongestiona traficul din intersecţia de pe Corneliu Coposu iar soluţia ar trebui înaintată firmei înainte ca totul să fie bătut în cuie şi să nu se mai poată face nimic din punctul de vedere al circulaţiei. Arhitecul şef a precizat însă că firma a venit cu această soluţie la final, doar că actele nu au ajuns în mapele consilierilor. Războiul pe subiect a continuat pentru că, până şi soluţia finală, a adunat critici. Blocuri care nu încap Un bloc care nu încăpea în suprafaţa pe care proiectantul avea de gând să-l ridice i-a pus şi el pe gânduri pe aleşi, care s-au pus de acord să-i ceară beneficiarului să reducă suprafaţa ocupată a terenului pentru a face loc la parcări şi spaţii verzi. Ridicarea supermarketului Lidl, pe Calea Timişorii, şi reconfigurarea zonei prin realizarea unui sens giratoriu pe banii firmei a fost încă un subiect greu, mai ales că aici consilierul Teodora Hotăran a întrebat, pe bună dreptate, cine va plăti în final pentru reconfigurare (firma sau primăria, care are şi ea investiţii pe credite în zonă). Deşi modul în care se construieşte în Arad a fost subiectul central al dezbaterilor, aleşii s-au oprit şi la alte subiecte, precum cotizaţiile de milioane pe care le plăteşte CLM la Asociaţia de dezvoltare intercomunitară Apă-Canalizare, problemele de pe strada Decebal, gurile de canal sau ştrandul, subiecte asupra cărora vom reveni. În pofida discuţiilor, toate proiectele propuse de executiv au trecut de aleşi, cu unul, maximum trei voturi împotrivă. Abonamente mai ieftine Veşti bune pentru iubitorii ştrandului: aleşii au votat ieri şi câteva modificări de tarife. Au decis să introducă un abonament de 70 lei pentru elevi, studenţi, persoane cu handicap şi pensionari cu venituri mai mici de 900 lei, un abonament de 130 de lei pentru persoane cu venit cuprins între 900 şi 1300 lei şi un abonament general de 150 lei, toate valabile pentru zonele 2,3 şi 4 de la Ştrandul Neptun. A. B. - Jurnal arădean

Deşi noua conducere a CET-ului a reuşit să recupereze de la consumatorii datornici peste 200 de miliarde de lei vechi, aceştia au rămas cu pierderi pe care nu le mai pot recupera. Bani nu vor mai intra în posesia lor, din cauza unor greşeli făcute la vremea respectivă de către unii angajaţi ai societăţii. „Avem societăţii care au rămas cu datorii de miliarde. Este vorba despre Fostele Sere şi Sabina & CO (Tricoul Roşu), care au rămas cu datorii istorice. A fost greşeala celor din cadrul oficiului juridic al societăţii. Nu au reuşit să îi acţioneze la timp, astfel, încât să se recupereze o parte din aceste datorii. Aceste datori se închid şi sunt pierderi pentru societate” ne-a declarat Cornel Secianschi, director CET. Juriştii au fost daţi afară Juriştii din cauza cărora nu s-au recuperat miliarde de lei vechi, nu mai lucrează acum la CET, deoarece noul director a renunţat la opt dintre aceştia. Astfel, din totalul de 12 jurişti câţi erau până în decembrie 2008, la ora actuală mai sunt angajaţi doar patru. De asemenea, conducerea CET-ului mai spune că dacă se recu-perau aceşti bani s-ar fi putut face noi investiţii. La ora actuală CET-ul mai are de recuperat şi alte 120 de miliarde lei vechi de la consumatorii caznici, aici întrând Asociaţiile de Propietari, instituţiile publice şi noile Sere. Totodată sunt pierderi de 230 de miliarde lei, bani care pot proveni din materialele şi mijloacele fixe necirculante aflate în depozit. „Dacă nu erau datoriile din anul 2007 la cărbune, dar şi diferenţele de salarii, iar depozitul nu era plin cu materiale pe care nu le dăm momentan la fier vechi, deoarece preţul oferit de ei este prea mic, societatea mergea mai bine”, mai declară directorul. Amintim că de la CET nu au plecat doar cei opt jurişti, ci şi alţi angajaţi care au făcut ca societatea să meargă în pierdere. Claudia Untaru - Glasul Aradului

Bulevardul Revoluţiei a început să fie tot mai plin de magazine de genul: „Orice produs la 10 lei” sau „toate produsele de la 1 leu la 39 de lei”. Acest gen de magazine nu ar reprezenta nicio problemă dacă şi calitatea produselor ar fi acceptabilă, însă calitatea este mai degrabă pe măsura preţului. Mai exact se merge pe principiul: „Cât dai atâta face!”. Chiar şi-aşa, oamenii stau la cozi interminabile când aceste magazine primesc marfă. Motivul cu siguranţă îl reprezintă preţul. De regulă, cele mai căutate produse sunt hainele. Probabil, că aceste magazine reprezintă soluţia de criză pentru arădeni în acestă perioadă. Pentru că veniturile sunt mici, iar cheltuielile mari, oamenii preferă să facă economii la alte capitole, cum este şi cel vestimentar. Aşa că apelează la serviciile acestor magazine, care s-au înmulţit simţitor în ultima vreme, fapt ce dovedeşte că au vânzări. Un lucru cert este faptul că mulţi dintre arădeni nu au posibilitatea să facă cumpărături în magazinele mari, unde şi preţurile sunt la fel, adică mari. Pe măsură ce afacerea merge mai bine, ofertele magazinelor se diversifică, mai nou fiind disponibile şi haine pentru bebeluşi, jucării şi tot felul de lucruri folositoare în gospodărie. Pentru a atrage clienţii, magazinele au şi reduceri. Acestea se fac de regulă la produsele care vin cu defecte, în acest caz acestea fiind lăsate la jumătate de preţ. Hainele defecte sunt puse toate într-un coş, unde clienţii răscolesc în speranţa că îşi vor găsi ceva pe măsură. Nicoleta Boşnigeanu - Observator

De curând s-a derulat a treia etapă a proiectului ,,Culorile Mureşului”, proiect aflat la ediţia a VIII-a. În acest an, la sugestia partenerului principal, Parcul Naţional „Lunca Mureşului”, tema concursului „Culorile Mureşului” - organizat de Palatul Copiilor Arad - a fost natura, ocrotirea ei în ansamblu şi atragerea atenţiei, şi pe această cale, asupra speciilor ocrotite de lege. Înscrierile s-au facut pe echipe, fiecare echipă având de pregătit o lucrare de artă plastică (pictură, grafică, colaj, etc), o lucrare de artă fotografică şi un eseu pe tema dată. Expoziţia a fost gazduită de Complexul Muzeal Arad, sectia de artă, la vernisaj fiind prezenţi - în număr mare - copii, părinţi şi invitaţi. „Caracterul proiectului fiind internaţional am beneficiat de prezenţa în expoziţie a unor lucrari ale copiilor din diferite centre de activitate extraşcolară din Oroshaza şi Pecs (Ungaria), Kharkov (Ucraina), Russe (Bulgaria), Gdansk (Polonia), Ialoveni (Republica Moldova), Celje (Slovenia) şi Hyderabad (India)” - ne-a spus prof. Ecaterina Gerold, coordonatorul proiectului. Tabara de creaţie s-a desfăşurat în Pădurea Ceala, la sediul Parcului Naţional „Lunca Mureşului”, unde copiii au participat - pe lângă activitatea de creaţie - la excursii cu bicicletele prin pădure şi cu barca pe Mureş, oferite de Parcul Naţional, jocuri distractive şi sportive, organizate de Condor Club Arad, de plimbari călare, oferite de Pony Club Arad. Din păcate, datorită crizei economice, reducându-se finanţarea proiectului de către M.E.C.I., copiii nu au beneficiat decât de trei zile de tabară iar premiile concursului au fost doar cele oferite de cei doi sponzori ai proiectului. „Culorile Muresului”, ediţia a VIII-a 2009, va continua cu etapa următoare a proiectului, în septembrie şi octombrie, prin expoziţiile itinerante stabilite prin contractele de parteneriat cu Palatul Copiilor din Cluj-Napoca şi cu Şcoala de artă din Oroshaza. V. F. - Jurnal arădean

Drumul DJ 792, Seleuş-Ineu, tronson care face parte din programul de reabilitare a drumului Arad–Moneasa, a fost inaugurat ieri, în prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu. Lucrările pentru tronsonul al cărui lungime este de 10,5 kilometri au început încă din luna iulie a anului 2007, iar valoarea totală a investiţiei se ridică la 96 de miliarde de lei vechi. Mult aşteptata inaugurare a drumului DJ 792, nereabilitat de 15 ani, care leagă Seleuş de oraşul Ineu a avut loc ieri. Lucrările de modernizare a acestui tronson de drum, în lungime totală de 10,5 km, au fost demarate în anul 2007. Investiţia se ridică la 9.683.499,64 lei, având un cost mediu de 922.238 lei/km, iar fondurile ncesare provin din bugetul Consiliului Judeţean Arad. Tronsonul face parte din programul de reabilitare a porţiunii Arad-Moneasa şi va continua cu modernizările şoselei de Centură. „Reabilitarea acestui tronson a fost o lucrare grea din punct de vedere tehnic, cu o porţiune de drum foarte dificilă, prin însăşi natura solului, de la ieşirea din satul Mocrea până la intrarea în Ineu, poate cea mai dificilă porţiune din tot judeţul. Pe acest drum nu s-au mai făcut lucrări de reabilitare de 15 ani, intervenţiile fiind doar de ordinul plombărilor sau a micilor reparaţii. Suntem mulţumiţi că am reuşit să asigurăm o circulaţie rutieră foarte bună. Instructorul s-a ţinut de cuvânt având în vedere că finalizarea lucrărilor a fost preconizată pentru finele lunii mai”, a conchis preşedintele CJ Arad, Nicolae Ioţcu. Primarul Ineului, Nicolae Mehelean, a subliniat importanţa finalizării acestui drum, mulţumind pentru sprijin CJA. „Inaugurarea tronsonului DJ 792, Seleuş-Ineu este o realizare pentru noi şi nu am fi reuşit fără sprijinul Consiliului Judeţean. S-a împlinit visul celor care tranzitează şi vom continua cu modernizarea şoselei de Centură. Vom face, de asemenea, recepţia a patru blocuri ANL a câte 64 de apartamente. Săptămâna viitoare, cu ajutorul CJA vom închide proiectul Ecomanagement, a cărui investiţie s-a ridicat la peste 12 miliarde de lei“, a susţinut primarul oraşului Ineu, Nicolae Mehelean. Sandra Stoler - Glausl Aradului