Ştirile Zilei

Băncile maghiare şi-au deschis porţile şi pentru români Dacă până nu de mult arădenii care nu aveau suficient de mulţi bani pentru a-şi lua o casă în România îşi cumpărau proprietăţi în Ungaria, acum au început să ia şi bani din băncile maghiare pentru a-şi cumpăra case. De la începutul lunii, nu mai puţin de 18 bănci ungureşti acordă împrumuturi străinilor în condiţii deosebit de avantajoase. Dacă băncile din România te îngroapă în dobânzi şi alte costuri ascunse ale creditelor, bancherii maghiari, în căutare de clienţi, sunt mult mai generoşi. Pentru credite în euro sau franci elveţieni practică dobânzi cuprinse între 3,5 şi 5,8%, iar gradul de îndatorare maxim admis este de până la 90%. Astfel, cu un venit de doar 800 de lei îşi poţi lua un credit de 20.000 de euro, iar la rambursare, rata lunară nu depăşeşte 80 de euro. În România cu un venit de 800 de lei nu poţi nică măcar să visezi să iei un credit mai mare de 10.000 de euro, dobânzile trec lejer de 17-18%, iar rata lunară poate depăşi 300 de euro. În Ungaria, creditul se aprobă în cel mult o lună, iar birocraţia este mult redusă. Solicitantul trebuie însă să nu fi luat un alt împrumut de la o bancă din Europa, să prezinte fişa fiscală pe ultimul an şi o adeverinţă de salariu pe ultima lună. Pentru mulţi arădeni dornici să-şi ia o locuinţă, băncile ungureşti reprezintă acum ultima speranţă. „De ani de zile am tot bătut pe la uşile instituţiilor de credit din Arad, dar nu mi s-a acordat un împrumut suficient pentru a-mi cumpăra măcar o garsonieră. La cei 900 de lei pe care-i câştig, nimeni nu mi-a oferit mai mult de 10.000 de euro. Or, vă daţi seama că nu pot să fac nimic cu banii aceştia. Acum am reuşit să iau 20.000 de euro şi cu cât m-au mai ajutat părinţii, am reuşit să îmi iau şi eu o locuinţă”, povesteşte o arădeancă. Gură de oxigen pentru imobiliare Pe lângă beneficiarii creditului, politica de extindere a creditărilor a dat un serios impuls şi agenţiilor imobiliare din Arad. Marius Sălăjan este un expert imobiliar care intermediază cumpărarea de locuinţe în Ungaria. Acesta susţine că pentru a obţine un credit de la o bancă din ţara vecină, trebuie să-ţi cumperi un imobil acolo sau să ai o rudă până în gradul trei care să lucreze în Ungaria şi să fie dispusă să-ţi garanteze împrumutul. „În urmă cu trei ani am fost printre primii agenţi imobiliari din ţară care şi-au ajutat clienţii să identifice oportunităţi în Ungaria. Foarte mulţi arădeni au putut astfel să-şi vândă apartamentele din municipiu cu sume cuprinse între 45.000 şi 65.000 de euro şi cu 20.000 de euro să-şi ia case bune în Bătania. În acest context am început să iau contact cu piaţa imobiliară din Ungaria, pentru ca apoi să aflu că băncile maghiare oferă credite şi străinilor. Până în momentul de faţă agenţia pe care o reprezint are peste 300 de clienţi din toată ţara, dornici să-şi ia o casă în Ungaria. Dintre aceştia, 200 sunt arădeni. De oferta băncilor maghiare s-au arătat interesate persoane din municipiu, din Felnac, Sântana, Chişineu-Criş şi Pecica”, ne-a declarat Sălăjan. Lucian Serban - Glasul Aradului

Primăria susţine că amendamentul a trecut de aleşi la momentul votului întregului regulament de funcţionare. Vom plăti pe ştrand şi iarna. Suma propusă de Primărie şi, se pare, votată de consilierii locali, vorbeşte de perceperea unei taxe, ce-i drept mult mai mici, de intrare în zona de agrement destinată spaţiilor comeciale (zona I - cea a bazinelor - va rămâne închisă pe timpul iernii) în perioada 15 octombrie - 30 aprilie. Suma, plătită de arădenii care vor dori să se plimbe şi să petreacă la barurile şi restaurantele din incinta Ştrandului Neptun, chiar şi iarna, este de 0,5 lei, faţă de 2,5 lei cât se percepe în sezonul estival. Reprezentanţii Primăriei susţin că au introdus această taxă pentru ca zona să prindă viaţă şi după închiderea sezonului şi pentru a putea asigura sumele necesare întreţinerii, curăţeniei şi plăţii utilităţilor în partea destinată spaţiilor comerciale. Cei care vor dori să îşi petreacă timpul la căsuţe ar urma să nu plătească taxa de intrare. Amendament votat Despre taxarea intrării pe ştrand pe timpul iernii nu s-a vorbit la momentul votului „Regulamentului de organizare şi funcţionare a Serviciului public Administrare zone de agrement”. Deşi în acea perioadă ştrandul a fost pe buzele tuturor, iar în proiectul iniţial pus pe masa aleşilor nu se regăseşte acestă taxă, primarul Gheorghe Falcă susţine că prevederea este în hotărârea finală, fiind introdusă prin intermediul unui amendament acceptat de aleşi. La momentul dezbaterii în plen a hotărârii, aleşii au votat, ce-i drept, pe bandă rulantă o serie de amendamente citite de viceprimarul Geanina Pistru, amendamente legate de tarife, împărţirea ştrandului sau facilităţi. La acel moment, niciunul dintre consilieri nu a deschis subiectul taxării intrării la ştrand pe timpul iernii iar comercianţii, care au reînviat la momentul discuţiilor pe acest subiect, nu au făcut nici ei nici o precizare cu privire la o taxă pentru iarnă. Orar de funcţionare În proiectul de hotărâre iniţial, supus cu amendamente votului aleşilor, se regăseşte precizarea că zona II- zona comercială şi cea a căsuţelor - este deschisă publicului şi iarna. În hotărâre se face precizarea faptului că „programul de funcţionare a zonei de agrement Ştrandul Neptun pentru perioada 01.01 - 30.04 şi 15.10 - 31.12” este, pentru zona II, între orele 10.00-22.00. A. B. - Jurnal arădean

De când marile magazine au fost deschise, pieţele au început să piardă clienţi, atraşi de produsele pe care le găsim pe rafturile supermarketurilor, frumos aranjate şi foarte aspectuoase. Cu toate acestea, cel mai mare inconvenient al magazinelor de acest tip este locaţia, de regulă la ieşirea din oraş. Din acest motiv, arădenii care nu au cu ce se deplasa preferă în continuare pieţele. Un alt dezavantaj îl reprezintă şi faptul că după ce faci cumpărăturile trebuie să aştepţi la cozi interminabile pentru a plăti produsele, indiferent dacă ai coşul plin sau aproape gol. Însă, marile magazine au o mare calitate, aceea că din acelaşi loc omul îşi poate face toate cumpărăturile, de la alimente până la aparatură electrocasnică şi alte lucruri necesare în gospodărie. De altfel, la piaţă încă mai continuă să meargă cu fidelitate gospodinele, care simt nevoia să negocieze fiecare produs şi care caută alimente tradiţionale. În ceea ce priveşte preţurile produselor, atât din pieţe, cât şi din supermarketuri, acestea diferă de la caz la caz, mai ales că unele supermarketuri au şi oferte sau reduceri de preţ. În acelaşi timp, preţurile produselor de pe rafturile din hipermarketuri sunt umflate de zecile de taxe impuse furnizorilor. Un lucru cert, în cazul anumitor magazine de acest fel este faptul că nu întotdeuna preţul de pe raft corespunde cu cel de pe bon. Să fie o greşeală umană neintenţionată sau poate o strategie a hypermarketurilor de a-şi creşte vânzările? Pentru a face o diferenţă între preţurile de pe rafturile supermarketurilor şi cele de pe tarabele pieţelor am încercat să realizăm o listă cu preţurile actuale de pe pieţele arădene şi magazinele mari din Arad. Am constatat că în cazul multor produse, pieţele au preţuri mult mai scăzute, însă calitatea produselor rămâne totuşi la aprecierea fiecărui client. Dacă unii preferă brânza de casă, direct din halele pieţelor, alţii poate preferă brânza în vid. Chiar dacă merele noastre autohtone costă mai puţin, nu arată la fel de bine ca cele din magazine. Astfel, un kilogram de mere care poate fi cumpărat din piaţă cu 2 lei sau 2,5 lei, în Billa poate fi găsit la 3,29 lei, iar în Kaufland cu 3 lei. În supermarketul Plus, un kilogram de mere golden costă 3,69 lei, iar un kilogram de pere 5,49 de lei. Lista preţurilor continuă cu banane la 4,69 lei, grapefruit roşu cu 5,19 lei, pepene verde cu 1,69 lei kilogramul, caise cu 7,99 lei, piersici cu 3,99 lei, cireşe cu 4,99 lei, vişine 4,99 lei, pepene galben cu 3,99 lei şi struguri la 10 lei kilogramul. Pe lista legumelor avem roşii cu 3,99 lei, castraveţi cu 2,29 lei, ardei gras roşu cu 7,49 lei, vinete cu 6 lei, ceapă verde cu 1 leu legătura, varză albă cu 1,39 lei kliogramul şi varză roşie cu 1,59 lei kilogramul. Nici în Billa preţurile nu se lasă mai prejos. În privinţa fructelor şi a legumelor acestea pot fi găsite la preţuri destul de mari. Un kilogram de banane costă 4,5 lei, merele golden sunt 3,29 lei, pepenele verde costă 1,99 lei kilogramul, ardeiul roşu este 8,99 lei, dovlecelul este 2,29 lei, roşiile costă 3,69 lei, castraveţii sunt 3,49 lei, varza albă costă 1,59 lei, usturoiul este 9,99 lei cartofii noi sunt 2,59 lei, ceapa la 1,69 lei kilogramul, iar pere la 7,99 lei. În Kaufland sunt câteva oferte la conopidă, care costă 3,33 lei kilogramul, faţă de preţul vechi de 4,79 lei, ananas cu 5,55 lei faţă de 7,49 lei preţul anterior, lămâi cu 5,55 lei, faţă de 8,99 lei, dovlecel la 1,99 lei faţă de 2,99 lei şi zmeură cu 5,29 lei o caserolă de 250 de grame. În piaţă preţurile sunt în unele cazuri mai mici, iar în altele mai mari. Ca de exemplu, am găsit în Piaţa Catedralei roşii cu 3 lei şi 3,5 lei din cele mai frumoase, varză cu 1 leu kilogramul, cartofi noi cu 2 lei kilogramul, ardei gras cu 7 lei kilogramul, castraveţi de la 1,5 lei la 3 lei, ceapă cu 1 leu şi 1,5 lei kilogramul, dar şi pere cu 8 lei, piersici cu 5 lei şi pepene verde la 2 lei kilogramul. În privinţa lactatelor, un kilogram de lapte cumpărat din hală costă 3 lei, iar un kilogram de lapte la cutie cumpărat din supermarket costă chiar şi dublu în unele cazuri. Brânza din piaţă costă 8 lei kilogramul, iar brânza telemea în vid costă 16 lei. O şmecherie în privinţa preţurilor din supermarket, care are rolul de a induce în eroare clientul, este faptul că aproape niciun preţ nu corespunde cu o cifră rotundă. Toate produsele au preţuri de genul: 2,99 lei, 4,99 lei şi nu 3 lei sau 5 lei aşa cum te taxează la casă. Concluzia este că nu există neapărat un magazin sau o piaţă cu preţuri ideale, ci de fapt trebuie să fii atent şi bine informat pentru a putea face economii. Nicoleta Boşnigeanu - Observator

La şapte ani de la prima participare la concurs, tinerele arădence speră la un nou succes. Gemenele Ana şi Maria Jula se pregătesc să participe, pentru a cincea oară, la Festivalul de muzică uşoară „Mamaia copiilor”. Luna trecută, ele au trecut cu bine de preselecţia desfăşurată la Bucureşti, la care s-au prezentat peste 1.500 de copii din întreaga ţară. În aceste zile, fetele îşi pregătesc coregrafia pentru melodia „Vrei, nu vrei”, cu care vor concura la Secţiunea interpretare-grupuri mici. Surorile Jula au debutat la Mamaia pe când aveau şase ani şi jumătate, câştigând atunci premiul al treilea. A urmat participarea la numeroase alte concursuri naţionale şi internaţionale, la festivaluri, dar şi susţinerea unor spectacole atât judeţ şi în ţară, cât şi în Germania şi Ungaria. În anul 2003, Maria şi Ana şi-au lansat, în Austria, primul album: „Două gemene”. Doi ani mai târziu a urmat cel de-al doilea - „Oraşul meu, Arad” -, lansat la Radiovacanţa Constanţa. Anul trecut, la Budapesta, gemenele au ieşit pe piaţă cu cel de-al treilea album: „Cheia Timpului”. În măsura în care vor reuşi să atragă atenţia şi susţinerea unor sponsori, fetele au de gând ca spre sfârşitul acestui an să scoată un nou album cu colinde şi cântece specifice Crăciunului. Din toamnă, Maria şi Ana vor intra în clasa a opta la Liceul de Artă „Sabin Drăgoi” din Arad. Le este foarte clar că liceul îl vor face tot aici şi se gândesc deja la facultate. Evident, Conservatorul (probabil, canto) e prima lor opţiune. Gemenele ştiu, amândouă, să cânte la pian, iar de ceva vreme exersează mult şi la chitară, Ana fiind copleşitoare în această postură. În ceea ce priveşte interpretarea vocală, duetul e formula lor de succes. Aniversare cu buletin Astăzi, Ana şi Maria Jula împlinesc 14 ani. E un eveniment important - atât pentru ele, cât şi pentru familie - care va fi marcat luni, pe baltă la Ghiororc, odată cu aniversarea onomastică a tatălui fetelor. La mulţi ani! D. D. - Jurnal arădean

În viziunea Consiliului Judeţean, Peregul Mare e considerată comună de rangul III prezentând un grad de interes zero din această perspectivă. Călcând însă, pe-aici, locul, dar mai ales oamenii dovedesc contrariul. Cu toată convingerea, Pereg este aşezarea în care convieţuiesc armonios 7 naţii - înfăptuind în modestia lor, idealul biblic al iubirii şi întrajutorării de semeni. (Şi) din acest punct de vedere, comuna Peregul Mare este o localitate de rangul I! Comună de graniţă, Pereg a atras de-a lungul vremii, naţii şi obiceiuri diferite, unite însă prin acel liant de nezdruncinat: paşnica şi buna convieţuire şi înţelegere, respectul şi întrajutorarea semenilor. Punctul incandescent al acestei consideraţii poate fi însăşi Primăria - instituţie unică în judeţ (sigur, printre puţinele din ţară) în care se vorbesc zilnic... 7 limbi! Vicele Ioan Morong, etnic ceh - este un om dintr-o singură bucată. Cunoaşte exact problemele localităţii, iar mersul înainte al lucrurilor este asigurat de unitatea perfectă a întregii echipe administrative. „Din întreaga ofertă de proiecte, ne-am axat pe măsura 3.2.2 - proiect integrat ce cuprinde lucrarea de apă-canalizare (fonduri guvernamentale) aflată în faza finală. S-a construit uzina de apă, staţie de epurare şi 3 km coloane de aducţiune. Pe linie de învăţământ, la Peregul Mic s-a primit un miliard de lei, bani cu care s-a început construirea unui grup social modern. Totodată, am depus un proiect pentru reabilitarea grădiniţei şi a căminului cultural. Un alt proiect depus la ISJ priveşte reabilitarea clădirii vechi a şcolii din Peregul Mare (ridicată pe vremea Austro-Ungariei) şi a grădiniţei. Iluminatul este realizat în procent de 50 la sută pentru ambele localităţi”. Drumurile sunt o altă prioritate pentru administraţia locală. Anul trecut, dispunând de fonduri s-au făcut reparaţii şi pietruiri, iar anul acesta se continuă acţiunea, deşi fondurile sunt mult mai puţine. Pereg în date telegrafice Proiect transfrontalier Primăria a semnat un acord comun între Pereg -Batonya-Mezövasarhely avizat la Budapesta privind un proiect comun. Prima etapă a însemnat realizarea a 4,5 km de drum transfrontalier, urmând ca în etapa a doua să se treacă la apă-canalizare, sperând să se poată intra şi aici pe fonduri Phare. Comuna mai dispune de un dispensar uman (un medic şi două asistente), serviciu de pompieri (contract cu Pecica) dar există şi voluntari din localitate în caz de intervenţii. „Vrem să achiziţionăm o maşină de intervenţii, pentru a fi mult mai operativi - decât să aşteptăm până vin cei din Pecica”. Infracţionalitate aproape de zero Deşi în buza graniţei, comuna se bucură de cea mai scăzută rată a infracţionalităţii. „La ora actuală există un singur agent de poliţie (şeful de post s-a pensionat de curând) dar nu sunt probleme. Oamenii sunt paşnici, harnici, cinstiţi şi credincioşi, aşa că fărădelegile nu fac casă bună aici!” - spune mândru vicele. Fond funciar încheiat, păşune zero! Puţinul fond funciar s-a epuizat şi odată cu el şi păşunea. Nu au fost procese, tocmai pentru că oamenii au înţeles situaţia şi problemele. Nu s-au acordat nici locuri de casă pentru tineri, dar nici cereri nu s-au depus, probabil, în aceeaşi idee. Pereg mai este special şi prin... casele goale care aşteaptă, la preţuri modeste, cumpărători. Investitorii nu vin din cauza lipsei utilităţilor, dar şi pentru faptul că „suntem un loc destul de izolat. Speranţa noastră stă în legătura cu Nădlacul printr-un drum judeţean, urmând apoi să ne legăm şi de Semlac”. Primărie multilingvă, unicat În primăria Pereg, fără nicio exagerare - Europa este la ea acasă. Aici se vorbesc... 7 limbi oficiale: slovacă, cehă, maghiară, germană, română, ruteană, ucraineană! „Recensământul făcut în urmă cu câţiva ani a evidenţiat prezenţa a 9 naţionalităţi (români, maghiari, slovaci, germani, cehi, ucrainieni, secui, ruteni, rromi). Oricine vine la noi, îi vorbim în limba maternă şi asta e o chestie extrem de pozitivă, europeană. Suntem multe etnii în zonă, dar ne înţelegem bine şi ăsta e cel mai important lucru. Este o raritate să se înţeleagă atâtea etnii împreună, dar pentru noi e un fapt obişnuit!” Preotul Bojcsuk, o flacără vie în biserica Domnului Spaţiul religios al comunei este împărţit în mai multe culte, astfel că în Pereg vieţuiesc comunităţi religioase aparţinând cultelor reformată cehă, ortodoxă, romano-catolică, greco-catolică slovacă ruteană, evanghelică. Primăria a alocat sume egale pentru toate bisericile. Preotul ortodox Dănuţ Moldovan se trudeşte de multă vreme pentru a ridica o biserică ortodoxă în localitate (deocamdată e turnată doar fundaţia) dar banii sunt extrem de puţini. După cum am văzut, biserica va fi foarte mică, dar tot e ceva decât să continue o situaţie ruşinoasă şi nefirească, faptul că de ani de zile ortodocşii îşi ţin slujbele în clădirea fostului CAP. Preotul spune că actuala biserică greco-catolică a aparţinut ortodocşilor, dar, datorită lipsei de vehemenţă, fostul preot al bisericii a pierdut-o în favoarea greco-catolicilor. Ce mai e de spus, atunci?! Dacă interesul a fost atât de slab, acesta e şi rezultatul! În schimb, actualul preot al bisercii greco-catolice slovace rutene, Vasile Bojcsuk te uimeşte prin personalitatea sa puternică, vie, luptătoare. Ne-a arătat mândru interiorul lăcaşului, complet renovat, cu picturi frumoase, cu „sfinţi umani”, iar predica sa de bun venit a spus mai mult decât orice carte de vizită. Slujbele se ţin în slavona veche, o adevărată raritate în viaţa comunităţii religioase. Privim masivul Evanghelier din 1892 scris în întregime în slavona veche şi auzim rugăciunea domnească în această limbă curată şi străveche. Predicile preotului Bojcsuk mişcă şi cel mai înţepenit suflet, nici nu e de mirare că este atât de iubit de credincioşi. O flacără vie a credinţei, fierbinte şi curată, un adevărat ostaş al cerului luptând cu forţa cuvântului cu care a fost binecuvântat. *** Peregul Mare, localitate de graniţă, un spaţiu european încă semi anonim, dar, în mod sigur, prin grija unei administraţii responsabile, oameni de calitate, dar, mai ales, sprijin financiar important - va deveni, nu peste foarte mult timp, un loc căutat şi râvnit. Felicia R. Gheorghe - Observator