Ştirile Zilei

În următorii ani, ştrandul din Arad va avea un număr mai mare de bazine, dar şi o pasarelă în locul podului de pontoane din spatele Primăriei. Cel puţin aceasta este intenţia autorităţilor locale, care au primit de la Ministerul Turismului fonduri în valoare de 3.360.000 lei (33,6 miliarde lei vechi) printr-o hotărâre de guvern. Primarul Aradului a afirmat că după prima etapă de modernizare a Ştrandului Neptun urmează a doua etapă, de mărire a acestuia. Pe lângă banii veniţi de la minister, va mai fi nevoie şi de alţii din bugetul local, care se vor acorda în urma unei rectificări. „Am stabilit cum vom împărţi suma de la guvern pentru ştrand. O parte va merge pentru pasarelă, lucru pentru care primăria are deja un studiu de fezabilitate. Peste o lună şi jumătate va începe procedura pentru proiectarea şi execuţia acestei pasarele. Cealaltă sumă se va folosi pentru un puţ de apă termală, mai ales că pe ştrand avem un studiu de fezabilitate de extindere, lucru pe care o să-l depunem pe fonduri structurale, iar cota noastră parte va fi exact acest studiu de apă termală. De asemenea, vom moderniza şi intrarea de la Cetate, mai ales că pe viitor acest obiectiv va aparţine Municipiului”, ne-a spus primarul Aradului, Gheorghe Falcă. De asemenea, la intrarea pe ştrand va exista un sens giratoriu, iar în proiect este prevăzut şi un monument, însă în acest moment nu se cunosc mai multe date despre acest aspect. Edilul şef al Aradului mai spune că pasarela va avea o arhitectură aparte, deoarece se va încadra în rândul lucrărilor de artă. După finalizarea pasarelei, podul de pontoane se va muta în altă parte. Claudia Untaru - Glasul Aradului

Platoul din faţa Primăriei va fi pavat cu două feluri de granit: piatră cubică gri şi plăci gri-deschis, aproape albe. Plăcile, mai speciale, de granit care vor fi montate pe platoul din faţa Palatului Administrativ şi-au făcut ieri apariţia. Este vorba de plăci de granit de culoare aproape albă, cu o grosime de aproape 10 centimetri. Totodată, în zona din apropierea monumentului, între liniile de tramvai, a început deja montarea de piatră cubică de granit. Montajul pietrelor în cauză necesită însă mai multă experienţă decât punerea de pavele. Astfel, am aflat că montajul se face cu muncitori din Maramureş. Cot la cot cu aceştia, angajaţi ai ICIM lucrau ieri la scoaterea asfaltului, care în faţa Primăriei ajunge la o grosime de peste 30 de centimetri. Lucrarea se estimează că va fi gata peste o lună, de Zilele Aradului. S. B. - Jurnal Arădean

Germanul Rudolf Perner este unul dintre cei mai cunoscuţi fabricanţi de clopote din Germania, dacă nu cel mai căutat. Chemare străveche în adâncurile genealogice ale familiei, bărbaţii Perner au îmbrăţişat meseria de clopotar înveşnicind bisericile pământului cu sunetul amplu şi armonios ce pătrunde în turn, coboară în sufletele rugătoare, eliberându-se apoi în unde vibratorii spre dumnezeire. Aceasta este menirea meseriei de „făcător de clopote”. Despre Rudolf Perner am aflat de la părintele ortodox din Olari, Călin Dragoş. Entuziasmat, ne-a arătat clopotul cel nou din turnul bisericii, proaspăt adus din Germania, purtând nobila semnătură de „Perner”. Profani fiind, oricine ridică din umeri atunci când vine vorba de un... clopot. Ce mare lucru?! „Un obiect metalic sub formă de pară, deschis în partea de jos, prevăzut cu o limbă mobilă, care, lovind pereţii de-o parte şi de alta a obiectului, produce sunete caracteristice” - descriere seacă a unicului instrument dedicat prin construcţie pe de-a-ntregul, sacrului ceresc. Şi totuşi, curiozitatea s-a deschis la Olari, ascultând o teorie complicată a facerii clopotului povestită pasional de părintele Dragoş. „Ne trebuia neapărat un clopot!” Biserica ortodoxă din Olari jinduia după un clopot cu sunet deosebit. Plecat în Germania pentru terminarea studiilor, părintele s-a interesat şi de problema ce-l frământa, un atelier de turnat clopote. Indicaţiile s-au îndreptat spre celebra şi veche familie Perner - bărbaţi-clopotari din tată-fiu. „Aşa am ajuns să iau legătura cu Rudolf şi am ştiut imediat că am găsit omul potrivit! După ce am stat de vorbă pe îndelete şi am ajuns la un acord privind dimensiunea şi sunetul - s-a stabilit şi data... naşterii clopotului”. Fascinat de poveştile neamţului, preotul din Olari s-a dus apoi cu familia în Germania pentru a vedea ceva unic - cum se transfomă bucata de metal în glasul ce cutremură pământul şi cerurile. „A fost extraordinar! Nu pot descrie sentimentul trăit secundă cu secundă, din momentul clocotirii magmei metalului până la turnarea în formă, călire şi răcire îngropată în pământ, procese tehnologice complicate şi foarte precise. Câţiva zeci de muncitori „moşesc” naşterea clopotului, iar noi, profanii privitori am imortalizat momentul...” O echipă de 35 de oameni în care fiecare ştie exact ce are de făcut sunt autorii a sute de clopote în catedralele şi bisericile lumii. Astăzi am ocazia să stau de vorbă, faţă în faţă cu reprezentatul firmei de clopote „Perner-Passau” - Rudolf Perner. Un neamţ plin de umor dar serios şi tenace Ne întâlnim la punctul de lucru din... Arad, adică la Biserica Romano-Catolică - Centru. Aici, Perner a primit comandă să repare motoarele care împing clopotele din imensa cupolă boltită a lăcaşului de cult, vechi de peste o sută de ani. Ne luăm picioarele la spinare şi urcăm îngustele şi crâncenele trepte ce duc spre clopotniţă. La noi, oboseala şi-a spus cuvântul, dar neamţul urcă în ritm susţinut, neobosit. Sprinten, deşi înalt şi bine făcut, Rudolf discută concis cu muncitorul pe care l-a adus, un neamţ înalt, harnic, tăcut dar bine înfipt în meserie. Rudfolf e obişnuit cu media în ţara sa şi aşteaptă, oarecum curios, întrebările. Multe, în ciuda faptului că pare incredibil să poţi discuta atât pe marginea unui...clopot. Şi totuşi, când te afli în crugul impunătorului templu de rugăciune, în faţa dangătelor strivitoare, zdrobindu-şi măreţia amplă în sunete divine - te întrebi uimit de unde vine sunetul şi cum ştie să-l „facă” meşterul?! Perner poate răspunde la aceste întrebări. „Meseria mea pleacă din adâncurile familiei” Neamţul arătos şi serios - zâmbeşte continuu. Ăştia sunt oamenii cei mai de bizuială - gândesc. „Am fost 5 fraţi, patru fete şi eu - ultimul dintre copii, în sfârşit, băiat!” Mama a murit devreme, iar tata n-a putut îndura crunta despărţire. S-a dus şi el, lăsând băiatul de doar câţiva ani în grija bunicilor, împreună cu o afacere străveche. Cine va duce mai departe numele de Perner?! La doar 6 ani, micul Rudi ştia deja să se descurce în atelierul plin de lut şi metal. Timpul a trecut, iar tânărul a luat toată ştiinţa bunicului. Apoi a urmat cursurile Facultăţii de Metale şi Turnare Clopote. „Am turnat primul clopot la 14 ani şi am conceput unul de la schiţă până la final la 20 de ani!” - zâmbeşte mândru. Nu rezist tentaţiei de a nu face continuu comparaţie cu mulţi dintre tinerii noştri care se plictisesc şi au ocupaţii păguboase... A ţinut să ducă mai departe, cu mândrie numele familiei, unde străbunic, bunic, tată şi, iată, fiu poartă toţi acelaşi nume, aceeaşi emblemă a stabilităţii şi calităţii unei meserii speciale: „Perner Passau - Turnătoria de clopote”. „Fac clopote după metoda tradiţională” Pasiunea i se citeşte din vioiciunea ochilor, din prea plinul sufletesc cu care povesteşte despre clopote. „Metalul incandescent curge prin canale în cofragele clopotelor care sunt deja îngropate în pământ.” Din cele două haine de lut, exterior şi interior, miezul de bronz al adevăratei bijuterii iese din pământul în care se răceşte, după săptămâni sau luni, depinde de dimensiune şi greutate. „Tatăl meu a realizat în 1972 clopotul cel mare care se află acum în turnul bisericii romano-catolice din Arad. Un mecanic de la firma mea, Walter, s-a ocupat acum de înlocuirea motoarelor care acţionează clopotele şi, totodată, de tabloul de programare a modului în care vor fi acţionate clopotele. Propriu-zis am şi terminat treaba!” Repede, bine, eficient, corect - lucru nemţesc. A făcut clopote pentru multe lăcaşuri sacre din România, mănăstirea Sihăstria, Iaşi, Cluj, Cugir, Arad, Bistriţa, alături de multe ţări ale lumii - pornind din Germania, tăind severa Rusie, exotica Indie sau misterioasa Noua Zeelandă- multe, multe locuri... „Un clopot se naşte în 400 de paşi!” Am ascultat dangătul amplu, reverberat puternic, apoi tot mai silenţios şi plin de mister - până la pierderea lui în suflet şi tărie. „Ca să obţii un asemenea sunet trebuie să parcurgi 400 de paşi exacţi. Numai aşa obţii acel dangăt pur, înalt, semi înalt, amplu sau grav” - armonia ansamblului tonal ducând la starea de beatitudine şi împlinire a actului sacru al rugăciunii. Ucenicul şi-a depăşit profesorul, devenind el însuşi propriul maestru al dangătelor ce îmbracă sonor forma credinţei pe pământ. Cataloagele, pliantele, dar, mai ales, nenumăratele comenzi venite din toate colţurile lumii - dovedesc unicitatea mărcii „Perner”. „Un clopot bun trăieşte 1000 de ani!” - spune plin de convingere clopotarul. Da, suntem convinşi că acest mileniu va duce spre ceruri mii de dangăte ale catedralelor lumii, acolo unde a pus mâna, sufletul, credinţa şi dăruirea - veacurile unei familii germane de clopotari, Perner. Turnătoria Perner Passau: „Noi producem clopote, echipamentele şi sistemele necesare montării şi funcţionării clopotelor care vor fi montate de noi. Clopotele Perner au un sunet precis, sunt produse în cofrage unice, făcute manual numai din lut, turnate din bronzul clasic pentru clopote (78 la sută cupru şi 22 la sută staniu). Clopotele sunt armonizate şi produse în atelierul specilizat din Passau. Lutul fin special selectat după reţetele vechi se întinde pe cofragul clopotului în multe straturi subţiri. Uscarea lentă este esenţială pentru suprafaţa clopotului, dar mai ales pentru precizia ornamentelor. Familia Perner livrează clopote în întreaga lume de 400 de ani. Aproape toate ţările europene şi multe altele din întreaga lume dau referinţe pentru calitatea acestora. Acum se toarnă clopote pentru Coreea, India şi America de Sud. Începând din 1920 Perner produce propriul sistem electric de producere a sunetelor clopotelor. Cel mai mare clopot produs - 10, 5 tone - cel mai mic...200 grame!„ Felicia R. Gheorghe - Observator

Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Arad şi punctele de lucru ale acesteia din judeţ pun la bătaie 231 de locuri de muncă. Posturile vacante sunt disponibile în municipiu, Ineu, Sebiş, Chişineu-Criş şi Lipova. Această situaţie reflectă o creştere a ofertelor de muncă faţă de perioada anterioară în care deficitul era mult mai pronunţat. Reprezentanţii AJOFM susţin că această creştere a numărului ofertelor de muncă se datorează îndeosebi sezonului estival, favorabil anumitor ocupaţii ce se desfăşoară în această perioadă a anului. Cu toate acestea, nu există locuri de muncă la care să fie necesare studii superioare, munca necalificată, de sezon fiind cea mai căutată. Din cele 231 de oferte de muncă, 184 de sunt valabile pentru muncipiu. Cele mai căutate servicii sunt cele ale agenţilor de securitate, confecţionerilor de articole textile, croitorilor, ale muncitorilor necalificaţi şi nu în ultimul rând ale şoferilor de autoturisme şi camionete. În Chişineu-Criş sunt disponibile 28 de locuri de muncă, din care, cele mai multe ca îngrijitor spaţii verzi şi îngrijitor animale, confecţioner cablaje, fierar-betonist şi operator prelucrare cauciuc. Punctul de lucru al agenţiei din Ineu are înregistrat un număr de 11 locuri de muncă libere, cele mai multe fiind pe postul de muncitor necalificat întreţinerea drumurilor, bucătar, ospătar, îmbuteliator fluide şi vânzător. În Sebiş sunt doar patru locuri de muncă, pe meseria de maşinist, vânzător şi încărcător-descărcător iar în Lipova, tot patru, pe posturile de lucrător salubritate, reglor maşini de prelucrare mase plastice, casier şi bucătar. Următoarea bursă a muncii ce urmează să fie organizată de AJOFM va avea loc la Arad, pe data de 21 august şi va fi destinată tinerilor post-instituţionalizaţi, tineri care au ieşit din sistemul de asistenţă socială. Sandra Stoler - Glasul Aradului

La cel de-al doilea mandat, primarul comunei Felnac se mândreşte cu o serie de realizări. De curând au fost finalizate lucrările la terenul de sport al Şcolii Generale din Felnac şi se are în vedere şi construirea unei grădiniţe. De asemenea, cei 3085 de locuitori ai comunei vor scăpa în scurt timp şi de groapa de gunoi, care va fi înlocuită de un spaţiu verde. Anul acesta de la începutul celui de-al doilea mandat, primarul comunei Felnac Nicolae Corneliu Selegean a reuşit să finalizeze mai multe proiecte, printre care şi terenul de sport cu gazon artificial şi nocturnă în curtea şcolii generale din Felnac. „Aici am rezolvat inclusiv amenajarea curţii şcolii. Pe lângă teren am pus şi vreo 600-700 de metri pătraţi de pavaj, pentru a da un aspect corespunzător curţii şcolii, pe lângă acest teren sintetic”, ne-a spus Nicolae Corneliu Selegean, primarul comunei Felnac. Proiectul s-a estimat la aproximativ 3 miliarde de lei, inclusiv cu pavajul din curte. „Lucrările au fost finalizate deja şi urmează doar să mai cosmetizăm puţin zona, să mai nivelăm, să mai punem nişte umpluturi de pământ şi să punem gazonul natural. De asemenea, mai dorim să facem şi nişte pavilioane în curtea şcolii, cu băncuţe, unde elevii să poată să mănânce”, spune primarul comunei Felnac. Un alt proiect pe care primarul l-a realizat în acest an este amenajarea unei noi săli de şedinţă, „unde vom putea ţine şi anumite festivităţi chiar în curtea primăriei. Din fosta magazie de lemne am reuşit să realizăm o sală de şedinţe foarte modernă. Am reabilitat-o total şi în prezent avem o sală de şedinţe spaţioasă. Proiectul valorează peste un miliard trei sute de milioane”, spune primarul. Un al treilea proiect mare, pe care îl are primarul pentru comuna Felnac este asfaltarea a încă un kilometru de străzi în Felnac. Acesta din urmă urmează să se desfăşoare în perioada august-septembrie. „Oricum este o lucrare de două săptămâni, se toarnă un kilometru de asfalt, deci nu durează foarte mult, numai procedura şi toate aceste lucruri ne iau timp. Lucrările se ridică undeva la suma de 3, 7 miliarde lei”, spune Nicolae Corneliu Selegean. Anul acesta, pentru a veni în ajutorul agricultorilor, conducerea primăriei a reuşit să cureţe o parte din vechiul canalul de irigaţie, care era foarte înfundat şi împiedica utilizarea acestuia. „Din vechiul canal am decolmatat practic o parte, pentru a desfunda izvoarele. În acest fel, am reuşit să le întindem o mână de ajutor oamenilor din comună care au bostani, lubeniţă şi trebuie să care apă ca să ude recolta”, afirmă primarul. De când şi-a început mandatul, primarul comunei Felnac a reabilitat total sediul primăriei cu tot ce înseamnă modernizare: de la instalaţia electrică până la centrala telefonică şi mobilier nou. De asemenea, în prezent se lucrează pe proiectului FEADR (Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală). „Sperăm chiar săptămâna viitoare să-l depunem pentru asfaltarea a 9 kilometri de străzi, contruirea unei grădiniţe noi şi un festival cu specific local. Dacă obţinem finanţare suntem hotărâţi să facem toată treaba aceasta”, mai spune primarul. În ceea ce priveşte canalizarea, reţelele de apă se află încă în proprietatea comunei şi urmează ca acest serviciu să fie concesionat, după cum spune primarul. „Nefiind autorizaţi era o problemă dacă depuneam proiect să accesăm aceste fonduri europene pe bază de apă-canal. Deci nu puteam să depunem, pentru că nu suntem autorizaţi pe apă”, a mai adăugat primarul. Salubritatea nu reprezintă o problemă în comuna Felnac. Din acest punct de vedere, locuitorii sunt foarte mulţumiţi, iar comuna este foarte curată. A fost concesionat serviciul ecologic la societatea ASA, care începând cu data de 15 iulie anul curent operează în comuna Felnac, colectând gunoiul. „Acum lucrăm şi la groapa de gunoi, pe care vrem să o închidem în cel mai scurt timp. Mai avem să împrăştiem gunoiul peste şi să semănăm iarbă şi atunci putem să declarăm groapa de gunoi închisă. Astfel, tot gunoiul menajer va pleca spre Arad, către Deponeul ecologic”, spune Nicolae Corneliu Selegean.Şi pentru că în data de 16 august va fi „Ziua Comunei Felnac”, primarul le-a rezervat locuitorilor mai multe surprize. Ca de obicei, această zi nu va trece nesărbătorită, iar programul va fi destul de încărcat. Se va sărbători „Ziua Recoltei”, iar programul va începe încă de la primele ore ale dimineţii. La ora 9 va fi întâlnirea cu fii satului la Muzeul Satului, după care de la ora 10 va avea loc slujba religioasă la Biserica Ortodoxă din Felnac, iar în paralel se va disputa şi Cupa Satului la minifotbal. Tot în această zi se vor acorda diplome de recunoştinţă foştilor profesori de la Şcoala Generală din Felnac. Concomitent cu toată această acţiune, la terenul de sport se va organiza şi un concurs de gătit tocană la cătlan, iar spre seară, începând cu ora 18 va avea loc un program artistic, cu solişti invitaţi, printre care Petrică Moise, Radu Moş şi multe ansambluri folclorice. Nicoleta Boşnigeanu - Observator