Ştirile Zilei

Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale Arad, alături de Lector univ. dr. Regis Roman, a realizat o analiză bazată pe probleme de administraţie, prin aplicarea unui chestionar la un eşantion reprezentativ de 1250 de subiecţi din municipiul Arad, 3 oraşe din judeţul Arad şi aşezări rurale reprezentative. „Studiul propus de noi este unul constatativ şi a fost realizat pentru descoperirea modalităţilor în care este percepută administraţia locală şi a problemelor privind transparenţa proceselor decizionale locale în această zonă a ţării”, ne explică Regis Roman. În cadrul studiului s-a urmărit relevarea unor structuri de evaluare a problemelor administrative locale din judeţul Arad. Prima întrebare din chestionar a vizat gradul de mulţumire faţă de modalitatea în care Primăria din localitatea de reşedinţă îşi desfăşoară activitatea. Majoritatea celor intervievaţi: 60,2% nu sunt mulţumiţi de activitatea desfăşurată în primării, ceea ce denotă o funcţionare improprie a instituţiilor locale reprezentative ale statului. La întrebarea a doua „Aţi auzit de legea 52 din 2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică?”, cei mai mulţi subiecţi recunosc faptul că nu au auzit de lege, 68,8%, ceea ce constituie o atitudine prea puţin civică arătând în mod flagrant o lipsa de informare, dar şi de interes faţă de problemele administrative locale. Întrebarea a treia a urmărit să descopere dacă la nivelul comunicării instituţionale, Primăria de care aparţin subiecţii este transparentă în relaţiile cu cetăţenii. Din răspunsurile acordate se observă că interesul administraţiilor locale în privinţa comunicării cu cetăţenii este relativ mic, de vreme ce numai 12,5% afirmă că este transparentă în mare măsură, pe când un procent de 52,6% consideră că Primăria, ca instituţie, este transparentă în mică măsură sau deloc în relaţiile cu cetăţenii. Este necesară dezvoltarea comunicării instituţionale şi îmbunătăţirea segmentului de relaţii cu publicul. Întrebarea a patra a avut scopul să evalueze în ce măsură se consideră că hotărârile Consiliului Local al Primăriei de unde aparţin sunt în acord cu interesele şi aşteptările cetăţenilor. Majoritatea subiecţilor consideră că hotărârile CL sunt într-o oarecare măsură, 37,5%, sau într-o mică măsură, 33,9%, în acord cu interesele şi aşteptările lor. Pe de altă parte sunt interesante procentele semnificative de subiecţi care consideră că hotărârile CL nu îi privesc 8,0% sau nu ştiu, nu răspund 5,5%, iar numai 15,1% dintre cetăţeni consideră că hotărârile CL sunt în mare măsură în acord cu interesele cetăţenilor. Întrebarea cu numărul cinci a urmărit să descopere dacă se consideră că Primăria de care aparţin trebuie să îşi consulte cetăţenii în legătură cu deciziile pe care le ia. Aici, se observă un procent îngrijorător care consideră că Primăria nu trebuie să îşi consulte cetăţenii în legătură cu deciziile pe care le ia 27,3%, procent care este apropiat de cel obţinut prin întrebarea care viza hotărârile consiliului local ce sunt în acord în mică măsură cu interesele cetăţenilor 33,9% ceea ce arată indiferenţa autorităţilor locale faţă de nevoile cetăţenilor dar şi gradul mic de participare activă al cetăţenilor la treburile administraţiilor locale. Întrebarea a şasea constituie o completare a întrebării anterioare şi se adresează celor care au răspuns „DA”: „Dacă „Da” cum ar trebui să consulte cetăţenii în legătură cu deciziile pe care le ia?” Cei mai mulţi dintre subiecţi 64% aleg variantele active şi interactive de consultare a lor: fie prin dezbateri publice, fie prin crearea consiliilor consultative în detrimentul mijloacelor de comunicare unidirecţională: prin publicaţii scrise sau prin informări stradale (16,8% şi 17,8%). Următoarea întrebare a urmărit perceperea gradului de autoevaluare a modalităţilor de implicare în problemele administrative locale, unde, un procent majoritar de 75,6% din subiecţii supuşi chestionării consideră că nu se implică suficient în problemele administrative locale. Altă întrebare are în vedere gradul de cunoaştere de către cetăţeni a unei modalităţi de intervenţie în luarea deciziilor la nivel local (în proiecte de hotărâri ale Consiliului Local). Ponderea cea mai mare a cetăţenilor nu cunoaşte nici măcar o modalitate de intervenţie în luarea deciziilor la nivel local (58,6%). A noua întrebare a urmărit să descopere dacă cetăţenii au participat la o dezbatere publică sau au fost consultaţi vreodată de către Primăria de care aparţin în legătură cu un proiect de hotărâre ce urmează a fi luată de către Consiliul Local. Răspunsurile arată că peste 77,7% din cetăţeni nu au fost consultaţi niciodată în legătură cu un proiect de hotărâre ce urmează a fi luată de către Consiliul Local, procent explicabil şi prin faptul că deciziile sunt luate fără a ţine seama în mod nemijlocit de punerea în dezbatere publică a problemei respective. Întrebarea nr 10 a urmărit sesizarea nivelului ascuns, indirect, de percepere a corupţiei, de vreme ce subiecţii au fost intervievaţi dacă, în general, consideră că s-au promovat în cadrul Primăriei hotărâri de Consiliu Local care au favorizat pe cineva în dauna comunităţii. Majoritatea intervievaţilor consideră că nivelul ascuns, indirect de corupţie, este mare de vreme ce doar 10,2% din subiecţi consideră că nu s-au promovat în cadrul Primăriei hotărâri care să favorizeze pe cineva, însă cei mai mulţi consideră că rar sau deseori s-au promovat hotărâri favorizante: 34,4% şi 39,2%, şi 16,3% nu ştiu sau nu răspund. Penultima întrebare a urmărit să se sesizeze în mod direct perceperea nivelului de corupţie în cadrul administraţiei publice locale. Numai 7,0% consideră că nu există corupţie în cadrul administraţiilor publice din judeţul Arad, în rest, 35,6% şi 45,0% consideră că există corupţie la nivel mic sau că există corupţie generalizată, procente ce corespund celor de la întrebarea anterioară, nefiind statistic semnificativ diferite, ci reflectând opinia cetăţenilor în legătură cu nivelul de corupţie din cadrul administraţiilor publice locale din judeţul Arad. Ultima întrebare a urmărit domeniile de interes în legătură cu care se consideră că cetăţenii ar trebui să fie consultaţi de către Primărie. Un procent mare, de 36,4%, din subiecţii intervievaţi vor să fie consultaţi în legătură cu adoptarea bugetului Primăriei de care aparţin, de construcţii şi urbanism 21,3% şi de apă, canalizare şi utilităţi 23,9%, iar un procent de aproximativ 7,2% consideră că trebuie să fie consultaţi în legătură cu toate problemele. S. R. - Observator

Din bugetele CLM şi CJA au fost achiziţionate 17 vehicule care vor circula în municipiu şi judeţ. Parcul auto al Companiei de Transport Public Arad s-a îmbogăţit cu mai multe microbuze şi midibuze noi ce vor circula în scurt timp pe diverse rute atât în municipiu, cât şi în judeţ. Este vorba de 17 vehicule cu design modern şi bune performanţe tehnice, achiziţionate prin licitaţie atât din fonduri ale Consiliului Local (aproape 1,6 milioane de lei pentru zece microbuze) cât şi ale Consiliului Judeţean (circa un milion de lei pentru şapte vehicule). Aceste microbuze se vor regăsi pe traseele cu încărcare redusă de călători, dat fiind capacitatea mică de transport (28, respectiv 34 de locuri, pe scaune şi în picioare - cele urbane; 17, 20, 29 de locuri - cele din judeţ). „Cele zece microbuze utilizate în reţeaua din municipiu vor funcţiona în regim de linie rapidă, şi vor circula pe trasee în diferite cartiere arădene precum Bujac, Gai, Grădişte, Micălaca, Aradul Nou, pentru accesarea reţelei de transport cu tramvaiele”, spune directorul tehic al CTP, Petru Cuvineanu. Trebuie menţionat că unul din aceste zece microbuze are acces pentru persoanele cu dizabilităţi (înclinare laterală plus rampă uşă spate) şi că un bilet va costa tot 1,5 lei (ca pe celelalte mijloace de transport în comun). În ceea ce priveşte microbuzele ce vor circula în judeţ, precizăm traseele: Mailat - Arad, Lipova - Săvârşin, Lipova - Cladova, Lupeşti - Săvârşin, Peregu Mare - Pecica, Şepreuş - Arad. Luna viitoare va avea loc o nouă licitaţie pentru cumpărarea altor patru microbuze ce vor circula pe alte trasee din judeţ. G. K. - Jurnal Arădean

Inaugurarea sediului studioului local al Societăţii Române de Radiodifu­ziune a avut, ieri, loc în prezenţa mai multor personalităţi arădene. Studioul amenajat la Sala Sporturilor din Arad, de către Radio Timişoara, permite înregistrarea sau transmiterea în direct a unor emisiuni, dar şi a competiţiilor sportive desfăşurate în aceeaşi clădire. De asemenea, acelaşi studio va fi folosit şi pentru programe înregistrate sau transmise pentru celelalte posturi Radio România, inclusiv Radio România Actualităţi. Tot, ieri de la ora 11.00 a avut loc prima transmisie în direct pe 630 kHz la care au participat şi o parte dintre invitaţi printre care şi Adrian Ţolea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad şi Maria Ţoghină, preşedinte Ra­dio România. În timpul emisiunii, arădenii au putut intra în direct pentru a-şi exprima părerea. „Odată cu startul emisiei FM în zonă, din acelaşi studio vor fi transmise şi progra­mele locale Arad FM, pentru înce­put între orele 8.00-10.00 şi 13.00-16.00, simultan cu cele ale Timişoara FM (programul local transmis la Timişoara pe 105,9 MHz). Aria de acoperire a acestui emiţător se preconizează a fi însă mai mare, având în vedere că emisia se va face de la Şiria, deci de la o altitudine mult mai mare”, a afirmat Mihai Anghel, redactor şef Radio Timişoara. Amintim că primul semn al prezenţei Arad FM în oraşul nostru a avut loc în vară, când s-a organizat concertul grupului german „The Intersphere” Adrian Cotuna - Glasul Aradului

Mulţi dintre arădenii care vor, dar nu pot să aibă copii, se adresează unei clinici din Szeged. În România nu există, încă, un cadru legal care să permită fertilizarea in vitro (FIV). Dar sunt câteva centre în ţară, unde cuplurilor cu probleme de sterilitate li se oferă şansa de a avea copii prin metoda FIV. Aceste centre funcţionează pe baza unei acreditări temporare acordate de Agenţia Naţională de Transplant. Cel mai apropiat de Arad, centrul de la Clinica Bega din Timişoara (unde, anual, 500 de bebeluşi erau concepuţi în afara uterului matern) a fost închis în primăvara acestui an din cauza nerespectării circuitelor interne şi încălcării normelor de purificare a aerului. La Szeged! Din acest motiv, dar nu numai, cuplurile arădene cu probleme de sterilitate sunt nevoite să treacă graniţa, în Ungaria, pentru a urma tratamente de fertilizare. Institutul Kaali din Szeged este recunoscut, din acest punct de vedere, pentru serviciile sale. O bună parte dintre ginecologii arădeni le recomandă pacientelor lor să se adreseze clinicii maghiare. Aceasta este preferată şi pentru costurile mai mici şi condiţiile de spitalizare net superioare celor de la noi din ţară. În plus, aici cuplurile pot negocia cu clinica posibilitatea recuperării costurilor (sau măcar a unei părţi din totalul costurilor), în cazul în care tratamentul de fertilizare nu reuşeşte. Costul unei proceduri de fertilizare in vitro variază în jurul sumei de 1.500 de euro. Banii vin exclusiv din buzunarul beneficiarilor români. Aceştia nu pot obţine de la Casa de Asigurări de Sănătate nici măcar o parte din finanţarea tratamentului întrucât fertilizarea in vitro nu se află pe lista de servicii ce ar putea fi decontate pe baza formularelor europene. În acest context, ar fi de amintit că unguroaicele beneficiază de cinci încercări gratuite de fertilizare in vitro, finanţarea acestora fiind suportată integral din fondul de asigurări de sănătate din Ungaria. Perspective Ministerul Sănătăţii din România are de gând ca, de anul viitor, să deruleze un program naţional de susţinere a cuplurilor cu probleme de sterilitate. Dar programul nu va avea decât 250 de beneficiari la nivelul întregii ţări. Din bugetul de aproximativ 2.000 de euro alocat fiecărui cuplu, ar urma să fie susţinută doar o singură procedură de fertilizare in vitro. În cazul în care este nevoie ca aceasta să fie repetată, următoarele costuri financiare vor fi suportate de cupluri. Până când programul va deveni funcţional, poate că se va reuşi şi adoptarea unei legi care să stabilească clar reglementările privind fertilizarea in vitro. Deocamdată avem doar un proiect de lege a reproducerii umane asistate şi embriologiei, proiect aflat în dezbatere publică. Absenţa legislaţiei a fost principala cauză a eşecului înregistrat, în urmă cu aproximativ cinci ani, de Spitalul Matern din Arad, în încercarea de a crea un centru de fertilizare in vitro. Maternitatea arădeană a rămas, însă, cu un compartiment pentru tratamentul sterilităţii (incapacitatea femeii de a rămâne gravidă) şi infertilităţii (incapacitatea femeii de a păstra sarcina). În prezent, Spitalul Genesys din Arad se află în tratative tocmai cu Institutul Kaali din Szeged în vederea creării unui compartiment de fertilizare in vitro în cadrul clinicii private arădene. Până la apariţia legislaţiei, aici se va putea beneficia doar de serviciile premergătoare fertilizării in vitro (consultaţii, analize etc.). Se pare că paciente vor fi suficiente, dacă ţinem cont de faptul că pe lista unui medic ginecolog arădean care colaborează cu Clinica Kaali, se află permanent în evidenţă zece femei cu fertilizare in vitro. Primii copii concepuţi in vitro Metoda fertilizării in vitro s-a extins rapid în ultimii 20 de ani, după ce s-a născut primul copil conceput în afara corpului uman (1978, Anglia). În ţara noastră, naşterea primului copil conceput in vitro s-a întâmplat în 1996, la Clinica Bega din Timişoara - primul centru de fertilizare in vitro din România. Sute de arădence s-au adresat, de-a lungul timpului, acestui centru, iar în urmă cu 11 ani, s-a născut şi primul copil (o fetiţă) din Arad conceput in vitro, la Timişoara. Când se recurge la FIV? Cauzele care duc la sterilitate sunt în proporţie de 47% masculine (spermatozoizi leneşi sau cu malformaţii) şi 53% feminine (patologie la nivelul canalului cervical, al trompelor sau al cavităţii uterine, probleme cu ovulaţia sau alte cauze). Potrivit statisticii, 10% din cupluri nu pot avea copii fără ajutorul specialiştilor. Şansele ca fertilizarea in vitro să reuşească din prima încercare sunt de 35% la femeile cu vârsta mai mică de 36 de ani şi de 10% la cele de peste 39 de ani. D. D. - Jurnal Arădean

Preocupat printre altele de creşterea numărului locurilor de muncă din zonă, primul edil din comuna Bata, Ion Micurescu a fost şi este mereu interesat să atragă investitori care să fie interesaţi de potenţialul deosebit pe care îl oferă comuna. În această idee, în primăvara acestui an s-a negociat cu o firmă din Germania, interesată de a face o pepinieră de culturi energetic. Este vorba de un hibrid aparte de plop care necesită condiţii deosebite de cultură, apa fiind primordială. 100 de hectare redate… producţiei Firma a luat, astfel, în arendă o suprafaţă de 100 ha de teren, suprafaţă care nu era cultivată de ani buni. Pe acest teren în scurt timp investitorii nemţi au pus bazele pepinierei de plopi energetici, terenul fiind curăţat rapid de toată vegetaţia sălbatică şi pregătit pentru plantarea celor trei milioane de puieţi! Acest plop modificat are o mare valoare calorică, similar lemnului de esenţă tare dar cu o creştere mult mai rapidă. După doi ani aceştia vor fi folosiţi ca butaşi pentru a fi plantaţi în alte locuri, pe alte parcele pregătite în acelaşi mod. După cinci ani de creştere, se recoltează, se toacă, se brichetează, constituind combustibil (biomasă) pentru centralele termice de producere atât a energiei electrice cât şi termice. Nemţii au precizat că se preconizează constituirea cel puţin a trei cicluri de câte cinci ani de producţie a acestui tip de arbore modificat, a cărui lemn are o valoare calorică mult superioară soiului iniţial. Noi locuri de muncă şi… deschidere Constituirea acestei plantaţii, pe lângă avantajele evidente: locurile de muncă iniţiale create în zonă; reintroducerea în circuitul activ a unui teren care era neutilizat - pe el vieţuind tot felul de animale, cum ar fi mistreţii, care produceau deseori stricăciuni pe terenurile însămânţate din vecinătate - a dus şi la creşterea ulterioară a numărului locu­rilor de muncă. Dacă la început au fost câţiva, ulterior s-a ajuns la un număr de 20 de lucrători angajaţi. De asemenea acestă premieră a dus şi la ieşirea din anonimatul actual al numelui localităţii, Bata fiind acum un nume cunoscut unor posibil alţi investitori în acest domeniu, al energiilor alternative! După cum ne relata încântat primarul din Bata, după apariţia articolului în coti­dianul nostru au început să sune telefoa­nele, multă lume fiind interesată de această iniţiativă salutară, şi de posibilitatea ca şi în alte zone să poată fi aplicată. Investitorii vor face un drum pietruit Deoarece plopii energetic sunt o cultură deosebită, tot deosebite sunt şi tratamentele ce trebuie să li se aplice. În această idee o serie de utilaje ar trebui să intre în interiorul culturii, dar imediat ce cade o ploaie mai serioasă acest lucru nu mai este posibil. Aşa că firma germană a hotărât că e nevoie să construiască măcar un drum pietruit pentru a avea acces la respectiva cultură în orice moment, indiferent de vremea de afară. Aşa că a trecut la treabă şi deja a făcut toate formele şi a obţinut toate aprobările iar în cel mai scurt timp vechiul drum de ţară care face legătura între drumul comunal Bata-Bătuţa şi malul Mureşului, în direcţia Bulci va fi pietruit. Drumul va putea fi utilizat şi de localnici, fireşte. Pe drumul în cauză se vor depune câteva zeci de tone bune de piatră de la cariera din vecinătate. Se va face şi împrejmuire Pentru a fi protejată de stricăciunile animalelor din zonă, în special al iepurilor, firma germană a hotărât să împrejmuiască cultura cu un gard protector. Şi acestă lucrare se va face în perioada imediat următoare, în cel mai scurt timp posibil, după obieceiul nemţesc. Nemţii au planuri mari Încurajaţi se pare de succesul obţi­nut la Bata, după cum ne relata primarul comunei Ion Micurescu, investitorii germani vor să-şi extindă afacerea. În această idee, din discuţiile primarului cu dânşii a reieşit că în următoarea perioadă vor să mai ia în arendă o suprafaţă mult mai mare de pământ care să fie în apropierea unui curs de apă, atât în judeţul Arad - adică mai ales în judeţul Arad - cât şi în judeţele limitrofe Aradului. Cifra până la care sunt dispuşi să se extindă investitorii nemţi este una deosebită, este de circa… 30.000 de hectare. Ţinându-se cont de noile tendinţe mondiale de a se folosi drept combustibili şi alte surse alternative - de preferinţă bio, cultivarea acestui plop energenic la noi ar putea fi şansa unei părţi a agriculturii româneşti de a scăpa de suprafeţele ajunse pârloagă din lipsa finaţărilor şi a unora dintre posesorii acestor suprafeţe - mai ales a acelora foarte în vârstă - de a scăpa de sărăcie prin arendarea terenului. Asta cu atât mai mult cu cât firma germană se gândeşte la un contract de arendare pe o perioadă de 15 ani, încheiat fără intermediar, direct cu proprietarii pământului respectiv. Florica Bunaciu - Glasul Aradului