Ştirile Zilei

Municipiul Arad a fost inclus anul trecut pe lista oraşelor româneşti considerate poli naţionali de creştere, care pot atrage cu prioritate investiţii finanţate de Programul Operaţional pentru Dezvoltare Regională al Uniunii Europene. Astfel, administraţia arădeană a întocmit un Plan Integrat de Dezvoltare Urbană pentru a putea „prinde” o finanţare europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Axa 1 a acestui Fond prevede finanţări pentru planuri integrate de dezvoltare urbană pe termen mediu sau lung, având ca scop regenerarea arealelor urbane. Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a fost pus la dispoziţia opiniei publice, putând fi consultat pe siteul de Internet al Primăriei. Consilierii municipali sunt chemaţi să voteze planul la următoarea şedinţa de Consiliu Local Municipal. Planurile Primăriei în perioada 2009-2013 Obiectivul general al PIDU este „creşterea calităţii vieţii locuitorilor şi a atractivităţii municipiului Arad pentru mediul de afaceri şi turism”, priorităţile de dezvoltare fiind: infrastructura de circulaţie; spaţiile verzi, odihnă şi tratament, respectiv infrastructura socială. Angajaţii primăriei au înşirat pentru fiecare prioritate acţiunile sau proiectele prevăzute în următorii ani (2009-2013). Astfel, în cazul infrastructurii de circulaţie se vorbeşte de: reabilitarea pasajelor Micălaca şi Grădişte, proiectul BERD, cel privind reabilitarea centrului istoric, realizarea legăturii dintre strada Câmpul Liniştii plus modernizarea străzii, modernizarea infrastructurii rutiere în zona industrială Micălaca, dar şi amenajarea unor treceri peste liniile de tramvai. În cazul proiectelor de mediu, planurile Primăriei sunt pentru reamenajarea zonei de agrement Pădurice sau modernizarea unor spaţii verzi din zona Podgoria sau Bulevardul Revoluţiei. La capitolul “infrastructură socială”, administraţia municipiului plănuieşte modernizarea Centrului de zi pentru vârstinici din Micălaca, diversificarea serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice, modernizarea Complexului de educaţie interculturală pentru copii şi tineret “Curcubeu”, respectiv diversificarea serviciilor sociale pentru copii şi tineri. Obiectivele subliniate sunt prevăzute pentru finanţare în baza Planului Operaţional Regional. Pe lângă planurile administraţiei pe termen scurt şi mediu, PIDU mai cuprinde o descriere detaliată a parametrilor economici, sociali şi de mediu ai municipiului. L. C. - Observator

La doar cinci luni de la finalizarea lucrărilor de modernizare, DN 7 este plin de gropi şi denivelări. După o investiţie de peste 200 de milioane de lei şi după aproximativ doi ani de muncă, DN 7, care face legătura între frontierele din vestul ţării şi centrul României, a fost modernizat în proporţie de sută la sută. O inaugurare oficială a lucrărilor nu a avut loc deoarece, la vremea respectivă, în luna iulie, se aştepta o vizită a preşedintelui ţării şi a ministrului transporturilor pentru tăierea panglicilor, dar aceştia nu au mai ajuns. La aproximativ cinci luni de când DN 7 (varianta europeană E 68) a fost înnoit, oficialii ar trebui să fie bucuroşi că au ratat tăierea panglicii. pe alocuri, şoseaua a ajuns aproape la fel de uzată cum era înaintea modernizării. Mai mult, unii şoferi care folosesc intens acest drum spune că, pe porţiuni, asfaltul vechi era mai bun decât cel nou, chiar dacă trecuseră peste el ani de zile de vechime şi zeci de mii de autoturisme şi TIR-uri. Una dintre cauzele pentru care a fost începută modernizarea şoselei au fost denivelările datorate circulaţiei intense a autocamioanelor încărcate până la refuz. Situaţia este aceeaşi şi în prezent, pe kilometri întregi existând urme adânci lăsate de TIR-uri, şi asta la numai cinci luni de la finalizarea lucrărilor de modernizare. Mai nou, între Pecica şi Nădlac, au început să apară adevărate cratere. „Gropile sunt uneori atât de mari încât nu poţi să le ocoleşti dacă eşti nevoit să mergi pe banda ta. Nu intră între roţile de la maşină”, ne-a declarat un şofer care circulă regulat pe acest drum. În ceea ce priveşte adâncimea acestora, este egală cu înălţimea stratului de bitum turnat. Mai exact, întreg stratul de asfalt a fost erodat şi a făcut loc gropilor. Turnau pe ploaie Încă de când se lucra la modernizarea drumului, la redacţie am primit mai multe sesizări despre faptul că muncitorii turnau asfalt chiar dacă ploua torenţial afară. Pe atunci, conducerea Drumurilor Naţionale preciza faptul că nu trebuie să ne îngrijorăm, pentru că asfaltul are o garanţie de 24 de luni şi, orice problemă va apărea, va fi rezolvată de către societatea care s-a ocupat de modernizare absolut gratuit. Deocamdată nu a venit nimeni să repare craterele apărute pe şoseaua proaspăt modernizată. La fel pe DN 79 Problemele în ceea ce priveşte modernizarea drumurilor naţionale par să fie unele generale, cel puţin în judeţul nostru. La câteva săptămâni de la demararea lucrărilor de asfaltare pe DN 79, care leagă Aradul de Oradea, asfaltul nou turnat a lăsat loc gropilor şi denivelărilor. Asfaltarea a fost luată de la capăt, aşa că şoferii care circulă pe acest drum stau în continuare la cozi interminabile. Pe o mare parte din acest drum se circulă alternativ pe un singur sens de mers. A. G. - Jurnal Arădean

Copiii îşi reiau de astăzi activitatea şcolară Liceul German „Adam Muller Guttenbrunn” din Arad se redeschide astăzi după ce a fost închis din cauza cazurilor de gripă porcină confirmate la mai mulţi elevi din cadrul unităţii şcolare. Deschiderea ar fi trebuit să aibă loc încă de ieri, însă reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Arad au constatat că lucrările de igienizare nu au fost efectuate conform procedurilor. „Se pare că nu au fost îndeplinite sarcinile în ceea ce priveşte curăţenia. Dezinfectarea claselor unde au fost confirmate cazurile de gripă nouă s-a făcut artificial“, ne-a informat prof. Mirela Aldescu, inspectorul şcolar general al ISJ Arad. Supărat din cauza acestei situaţii, prof. Michael Szellner, directorul Liceului German, a declarat: „Cei de la Direcţia de Sănătate Publică Arad au considerat că încă nu e cazul să deschidă şcoala. Au găsit un motiv şi s-au legat de noi. Au dat vina pe faptul că nu s-a efectuat dezinfectarea claselor aşa cum ar fi trebuit. Eu însă am parte aici de un personal subdimensionat. Un personal în regim de avarie. Cu toate astea, consider că am reuşit să facem faţă situaţiei destul de bine. Azi (n.r. ieri) am făcut curăţenie şi i-am chemat pe cei de la DSP să verifice a doua oară şcoala“, spune prof. Michael Szellner. Astfel, pe parcursul întregii zile de ieri, asupra deschiderii şcolii a planat un semn de întrebare. Abia spre după-amiază, situaţia s-a clarificat. „Colegii mei care au verificat şcoala mi-au transmis că totul este în regulă. Curăţenia s-a făcut exemplar, iar de mâine (n.r. astăzi) copiii pot să-şi reia liniştiţi cursurile“, ne-a declarat doctorul epidemiolog Dana Negru, directorul coordonator adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică Arad. Adrian Cotuna - Glasul Aradului

Pictorii arădeni Maria Furnea şi Pavel Jurik au ales un loc inedit pentru ultima lor expoziţie. Aceştia şi-au afişat picturile într-un centru medical de implantologie dentară de pe strada Octavian Goga, colţ cu Mărăşeşti. Marţi seara, la ora 18, a avut loc vernisajul expoziţiei „Câmpuri Aurii”, la care a participat un număr foarte mare de oameni. „Le-am oferit pictorilor acest spaţiu pentru expoziţie deoarece procedeul este folosit în foarte multe clinici din Occident. Pacienţii sunt mult mai relaxaţi în prezenţa acestor opere de artă”, a declarat directorul centrului medical. Zeci de picturi împânzesc pereţii, începând de la parterul clădirii şi până la etajul doi. Holurile, saloanele de aşteptare şi cabinetele au un aer mult mai liniştit odată cu apariţia operelor de artă. „Cei care doresc vor putea chiar să cumpere tablourile care le plac mai mult”, a adăugat directorul clinicii. A. G. - Jurnal Arădean

Fermierii din Pecica şi oraşul ungar Battonya au avut săptămâna trecută, din nou, ocazia să se întâlnească, să-şi prezintă ofertele şi să discute despre ceea ce ar trebui făcut pentru ca sectorul agricol din ambele ţări să funcţioneze mai bine. Cel de al doilea parteneriat de afaceri organizat în cadrul proiectului „Agricultură fără frontiere”, derulat de Primăria Oraşului Pecica împreună cu primăria oraşului maghiar Battonya şi finanţat prin programul PHARE CBC 2006 România-Ungaria, a adunat câteva zeci de întreprinzători în Sala Festivă a Şcolii Generale nr. 2. După ce fiecare participant şi-a prezentat, pe scurt, domeniul de activitate (de la cultivarea plantelor, comerţul cu seminţe sau îngrăşăminte, la creşterea arborilor ornamentali şi industria alimentară), au urmat discuţii de grup sau individuale între agricultori. Câţiva dintre aceştia au venit cu idei concrete de colaborare şi au fost mulţumiţi când au găsit un potenţial partener peste graniţă. Limba nu a constituit un obstacol, mare parte din agricultorii pecicani prezenţi fiind vorbitori de maghiară, astfel au tradus şi pentru ceilalţi. Atmosfera evenimentului a fost exprimată cel mai bine de unul dintre participanţii din Battonya, care a spus că „revin mereu cu drag la Pecica, între prieteni”, între cele două localităţi existând o colaborare de multe decenii în agricultură. Cea mai mare companie care şi-a trimis reprezentanţii a venit din Ungaria şi are o cifră de afaceri de circa 3,5 miliarde de forinţi, cultivă pe 6.500 de hectare şi creşte anual 30.000 de porci, dar nu au lipsit nici reprezentanţii afacerilor de familie din Pecica, Variaşu Mare sau Macea. Agricultorii români şi maghiari au fost de acord că este nevoie de un sprijin mare pentru acest domeniu de la nivel central iar fără investiţii în drumuri şi infrastructura adecvată colaborarea transfrontalieră nu se poate realiza. „Am asistat la o întâlnire utilă şi interesantă, în cadrul căreia agricultorii din cele două oraşe au avut ocazia să se cunoască mai bine, ceea ce este şi principalul scop al proiectului” a tras concluziile admi­nistratorul public Monica Velici. Parteneriatul a fost coordonat de managerul de proiect dr. ing. Marinela Petran, şefa Serviciului Cadastru şi Agricultură din cadrul Primăriei Oraşului Pecica, dr. Gyarmati Jánosné (manager pe partea maghiară) şi echipa de proiect a administraţiei locale pecicane. Florica Bunaciu - Glasul Aradului