Ştirile Zilei

Un vaccin controversat Direcţia de Sănătate Publică Arad a primit din partea Ministerului Sănătăţii 2.000 de broşuri şi peste o sută de afişe privind informarea populaţiei despre necesitatea vaccinării împotriva cancerului de col uterin. Strategia Ministerului este aceea de a începe o nouă campanie de informare a părinţilor fetiţelor de clasa a IV-a, despre importanţa vaccinării. Campania de vaccinare se află la cea de-a doua încercare, după ce anul trecut doar 24 de fetiţe din tot judeţul Arad au beneficiat de vaccin. Părinţii sunt circumspecţi în privinţa calităţii vaccinului dar în special sunt îngrijoraţi în ceea ce priveşte efectele secundare ale vaccinării, despre care lumea medicală refuză să vorbească. În acest moment, fiecare unitate şcolară din Arad cât şi grădiniţele beneficiază de sute de pliante care fac reclamă vaccinului. Mai mult decât atât, directorii şcolilor pot să facă cerere către Direcţia de Sănătate Publică Arad pentru a primi în plus şi alte broşuri sau afişe. Deocamdată nu s-a stabilit cu exactitate data la care noua campania de vaccinare propriu zisă trebuie să înceapă, în acest moment desfăşurându-se doar o campanie de informare. Cancerul de col uterin este singurul tip de cancer care se transmite pe cale sexulă prin infectare cu un virus. Human Papilloma Virus (HPV) este un virus cu 100 de tulpini, 15 dintre acestea prezentând un factor de risc în apariţia cancerului uterin. Cancerul de col uterin este o boală vindecabilă în proporţie de sută la sută dacă este depistată la timp. Cu toate acestea, la fiecare 18 minute o femeie moare în Europa din cauza maladiei, iar în lume, din două în două minute este înregistrat câte un deces cu aceeaşi cauză. Unii specialişti consideră că vaccinul are eficienţă în prevenirea cancerului de col în proporţie de 98%, dacă este făcut de persoanele de sex feminin la vârsta de 9-13 ani, înaintea primului contact sexual. Pe de altă parte, tot din rândul specialiştilor, consideră că vârsta la care se efectuează vaccinul este prea mică şi ar putea avea efecte secundare grave asupra fetiţelor. În plus, vaccinul nu are o garanţie mai mare de trei ani. Programul de vaccinare a fetiţelor de clasa a IV-a împotriva virusului HPV presupune vaccinarea unui număr de circa 110.000 de fete la nivel naţional, iar costul total al acestei acţiuni este de 23 milioane euro, plătiţi de la bugetul de stat. Ministerul Sănătăţii derulează acest program în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, fără a-l fi supus dezbaterii publice. Pentru cele două ministere nu a contat opinia părinţilor acelor copile care vor fi supuse unor proceduri dureroase de vaccinare, în condiţiile în care nu se cunosc încă efectele secundare ale vaccinului administrat şi rata de reuşită a acestuia. Adrian Cotuna - Glasul Aradului

S-a plătit, în plina criză, circa 20.000 de euro pentru un program informatic destinat managerilor. Primăria a cheltuit bani grei în încercarea de a ţine pasul cu tehnica: zeci de mii de euro pentru un program informatic care are scopul creşterii vitezei de creare, transmitere, circulaţie, stocare şi accesare a informaţiei manageriale în cadrul instituţiei. Municipalitatea s-a dotat, în fapt, cu un... program care va fi instalat pe calculatoarele din Primărie, plătind nu mai puţin de 79.500 de lei, fără TVA. În total, suma ajunge la circa 20.000 de euro! Contractul intitulat „Achiziţie Sistem de management informatizat - Sistem legislativ managerial public - pachet software” a stârnit interesul a doar două firme specializate, care au depus oferte la licitaţie. Dintre acestea, câştigătoare a fost desemnată o firmă din Cluj Napoca, care, se pare, a venit cu oferta cu preţul cel mai scăzut, cu circa 1000 de euro mai mic decât cât a anunţat Primăria că este dispusă să plătească.„Este un sistem legislativ managerial public. Este vorba despre o aplicaţie informatică. Cu ajutorul acesteia, se va eficientiza funcţionarea instituţiei”, ne-a declarat Corina Drăghici, purtătorul de cuvânt al Primăriei. Standarde... Justificarea acestei achiziţii, în plină criză şi în momentul în care toate instituţiile publice reduc cheltuielile pe cât se poate, este... un ordin al Ministerului. „Practic, există un Ordin al ministrului Finanţelor care prevede 25 de standarde de management public pe care, încet-încet, trebuie să le îndeplinim cu toţii. Achiziţia acestui sistem ajută al atingerea acestor standarde”, ne spune Corina Drăghici. Scuza banilor: ştie... tot! Aplicaţia achiziţionată de Municipalitate pe bani grei „ţine o evidenţă a tuturor sarcinilor şi a proiectelor viitoare sau aflate în derulare. În orice moment, managerul poate avea o imagine exactă a ceea ce îl interesează, pe etape, departamente. Va avea acces la evaluări, rapoarte, totul în timp real. La acest program vor avea acces de la toţi şefii de departamente, la cei de servicii sau direcţii, până la primar”, după cum argumentează Corina Drăghici. S. B. - Jurnal Arădean

Vizita de sâmbãtã, la Arad, a preşedintelui Slovaciei, a fost foarte scurtã, dar Ivan Gasparovic ne-a trimis un mesaj un mesaj important: ieşirea din criza politicã poate fi realizatã prin organizarea alegerilor anticipate. „Nu este nimic nou în politicã. Şi Slovacia, în perioada scurtã de când este republicã, a avut de douã ori alegeri anticipate. Chemarea la urne a cetãţenilor poate rezolva o asemenea situaţie. Va fi în folosul României atât pe plan naţional, cât şi internaţional”. Întrebat despre cum vede ieşirea din criza financiarã a ţãrii noastre, preşedintele Slovaciei a apreciat cã numãrul mare de cetãţeni români reprezintã un avantaj, pentru cã putem consuma tot ce producem, în timp ce Slovacia nu poate fi decât dependentã de situaţia ţãrilor în care exportã. Totodatã, Slovacia are o datorie externã foarte micã, iar în acest moment trebuie sã se concentreze pe crearea locurilor de muncã. „Fiecare avem punctul nostru de vedere. Criza a cuprins întreaga lume, probabil cã nu existã o reţetã comunã. Este greu pentru fiecare ţarã sã iasã din crizã. Este nevoie de loialitate. Şi la noi în Slovacia existã diferite pãreri : sã creascã impozite, sã scadã într-o parte, sã creascã în alta”, a declarat şeful de stat, precizând cã guvernul ţãrii sale a adoptat 60 de mãsuri anticrizã pe termen scurt şi lung.Ivan Gasparovic s-a oprit pentru aproape o orã pe aeroportul arãdean, dupã ce vineri se aflase la Bucureşti, unde a discutat cu preşedintele Traian Bãsescu. La Arad l-au întâmpinat prefectul Cãlin Bibarţ şi preşedintele Consiliului Judeţean, Nicolae Ioţcu, cu care a avut o scurtã discuţie, dupã care şi-a continuat drumul în Bihor.„Fãcând drumul de astãzi, vreau sã vãd unde trãiesc slovacii, vreau sã cunosc viaţa slovacilor din Româna şi sã le mulţumesc cã şi-au pãstrat idenititatea. Prin pãstrarea culturii lor îmbogãţesc cultura românilor. În calitate de minoritate etnicã sunt loiali faţã de statul român şi acest lucru mã bucurã foarte mult. Nu întotdeauna minoritãţile naţionale sunt cetãţeni loiali ai ţãrii unde trãiesc. Mã bucurã faptul cã slovacii şi-au pãstrat tradiţiile culturale, credinţa”, a apreciat preşedintele.Ivan Gasparovic s-a dovedit a fi microbist, deoarece discuţiile cu oficialii noştri au conţinut şi subiectul „fotbal”, având în vedere cã naţionala Slovaciei este calificatã pentru prima datã la campionatul mondial care va avea loc în Africa de Sud. Şeful de stat s-a interesat inclusiv de echipa localã a Aradului, UTA. Dana Mirea - Observator

Arădenii şi-au descoperit pe loc veleităţile de mari degustători Cea de-a şaptea ediţie a Festivalul Vinului, manifestare organizată de Casa de Cultură a Municipiului Arad a adunat în Parcul Mihai Eminescu cei mai prolifici producători de vin din Podgoria Aradului, de la Miniş, Baraţca, Măderat sau Cramele Pâncota, dar şi din podgorii din ţară precum Murfatlar, Cotnari, Recaş, Jidvei. Ca şi anul trecut au venit şi câţiva producători cunoscuţi de vin din Ungaria şi un reprezentant al producătorilor din Republica Moldova. Fără să aibă un caracter competitiv Festivalul Vinului de la Arad a fost stabilit totuşi un câştigător - publicul. Prezenţi în număr mare arădenii au avut ocazia să stabilească topuri în funcţie de calitate, preţ sau consistenţă şi au avut, de asemenea, ocazia de a stabili combinaţia perfectă de mâncare şi vin. Ofertele au fost din belşug, se pare că mai numeroase decât în anii trecuţi. Rezumându-se la un program artistic mai cumpătat, doar cu artişti locali, organizatorii au invitat anul acesta un număr mai mare de producători, punând la dispoziţia publicului mai multe sortimente. De la vinul de cramă şi până la cel îmbuteliat, de la sortimente grele şi închise la culoare şi până la vinuri albe, uşoare şi dulci pentru desert, băuturi distilate în diverse variante au putut fi cumpărate şi degustate în cele trei zile cât a durat ma­nifestarea. Preţurile au fost şi ele îmbietoare. Plecând de la 5 lei, cât costă vinurile locale mai uşoare sau vinul vărsat până la preţuri de câteva zeci sau chiar sute de lei, cât costă vinurile de colecţie, cele vechi sau cele din anii cei mai buni. Aşa cum s-a putut constata preţurile produselor au rămas aceleaşi ca şi anul trecut, cu modificări nesemnificative, unii dintre participanţi asigurându-ne chiar că au ieftinit licoarea special pentru Festivalul Vinului de la Arad. Şi după cum s-a putut observa, o mulţime de arădeni şi-au descoperit pe loc veleităţile de mari degustători. O surpriză plăcută pentru cei prezenţi a fost programul artistic oferit de formaţia maghiară „Cântăreţii vinului”. Cei trei membri ai formaţiei, invitaţi speciali din Pecs, Ungaria, au încântat publicul cu repertoriul lor vesel şi variat, conţinând atât folclor maghiar cât şi arii îndrăgite de operetă, acompaniindu-se, ca nişte adevăraţi virtuoşi, la mai multe instrumente precum chitara, vioara, acordeonul şi diferite instrumente de suflat. Degustare de vinuri româneşti la Restaurantul Retro O degustare de vinuri a avut loc sâmbătă, 17 octombrie la Restaurantul Retro din Arad cu ocazia Festivalului Vinului. Şi pentru că proprietarii localului sunt interesaţi de promovarea produselor româneşti, degustarea de la Restaurantul Retro a avut ca temă Feteasca Neagră, un soi autentic românesc produs încă de pe vremea dacilor. Au fost prezenţi mai mulţi producători de Fetească Neagră din ţară. Prezentarea fiecărui sortiment a fost făcută de somelierul Eduard Jakab, membru al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România, având specia­lizări obţinute în Statele Unite ale Americii la Court of Master Sommeliers şi în Marea Britanie la Wine & Spirits Educational Trust. Eduard Jakab ne-a confirmat faptul că este invitat destul de des la astfel de degustări de vinuri în ţară şi străinătate şi ne-a mărturisit că scopul acestor manifestări este acela de a promova vinul, dar şi de a educa gustul consumatorului. „La evenimente de acest fel participanţii deprind cunoş­tinţe despre cum se degustă anumite soiuri, care sunt felurile de mân­care potrivite fiecărui sortiment, cum se savurează un vin şi în ce moment al zilei şi de asemenea despre cum se evaluează şi se apreciază un vin bun” a declarat Eduard Jakab. Degustarea de la Retro a reunit întreprinzători din patru podgorii producătoare de Fetească Neagră - Recaş, Dealu Mare, Murfatlar şi Cotnari. Sortimentele au fost servite alături de feluri de mâncare tradiţionale româneşti, iar la final a fost anunţat vinul care a întrunit cele mai multe aprecieri din partea degustătorilor. Este vorba despre Feteasca Neagră produsă de Crama Basilescu din podgoria Murfatlar, urmată de cea a cramei Davino din podgoria Dealu Mare. Cristina Lazurca - Glasul Aradului

Bârzava este o comunã relativ mare din judeţ, situatã la poalele Munţilor Zãrand, la contactul acestora cu Munţii Metaliferi, pe râul Bârzava - afluent de dreapta al Mureşului. Comuna se întinde pe o suprafaţã de aproximativ 25.000 ha şi are în componenţã satele: Bârzava - sat reşedinţã de comunã situat la o distanţã de 61 km faţã de municipiul Arad, Bãtuţa, Cãpruţa, Dumbrãviţa, Groşii Noi, Lalaşinţ, Monoroştia şi Slatina de Mureş. Conform ultimului recensãmânt, comuna numãrã 3.019 locuitori, din care 98% sunt români. Sectoarele economice ale comunei Bârzava sunt bine reprezentate cele mai importante fiind agricultura, industria materialelor de construcţii şi industria forestierã. Primarul, Gabriel Faur, aflat la primul sãu mandat, are planuri mari pentru dezvoltarea tuturor localitãţilor aparţinãtoare de comunã. Principalele probleme pe care acesta le are în vedere sunt refacerea drumurilor, a Cãminelor Culturale, a Şcolilor, reţeaua de apã, canalizarea dar şi amenajarea unor parcuri de agrement. „Ar fi multe lucrãri de fãcut în comunã, dar trebuie realizate sistematic, începând cu cele mai importante, dar şi în funcţie de aprobarea proiectelor depuse”, spune Gabriel Faur. Primul proiect depus dupã ’89 Primul proiect depus de Faur, imediat dupã numirea sa în funcţia de primar, a fost cel care cupinde amenajarea unui parc de agrement în Bârzava, proiect ce se ridicã la o valoare de aproximativ 720.000 de lei, însã contractul cu firma care ar urma sã îl realizeze nu a fost semnat încã. Parcul ar urma sã fie unul foarte modern, cu bãncuţe, alei, frumos iluminat. Conform celor spuse de primar, acesta este primul proiect care a fost depus de Primãrie dupã anul ‘89. Pe Mãsura 3.2.2., Primãria Bârzava a depus un alt proiect care se ridicã la aproximativ 2,5 milioane de euro, care conţine refacerea unui drum, a unui Cãmin Cultural şi reţeaua de apã. „La urmãtoarea şedinţã de Consiliu Local, vreau sã propun un proiect pentru refacerea unui drum agricol care se aflã într-o stare destul de degradatã”, explicã Faur. Cãmine Culturale moderne, la Dumbrãviţa şi Groşii Noi În ultimul an, administraţia localã s-a ocupat de reabilitarea cãminelor culturale din comunã, în satele Dumbrãviţa şi Groşii Noi, adãugându-se anexe pentru amenajarea bucãtãriilor şi a Grupurilor Sanitare. „La cãminele din cele douã sate au avut loc modernizãri, acolo oamenii putând desfãşura diferite evenimente - nunţi, botezuri, serbãri - acum beneficiind de toate condiţiile necesare”, ne lãmureşte primarul. La cãminul din Lalaşinţ s-au amenajat Grupuri sanitare, iar la Slatina, pe lângã Grupurile sanitare, Cãminul a fost dotat şi cu veselã pentru ca oamenii sã le poatã folosi dacã organizeazã vreun eveniment acolo. La Cãpruţa s-a refãcut doar acoperişul, mai multe lucrãri nefiind posibile, deoarece nu au mai fost fonduri suficiente. Şi şcolile au intrat în atenţia administraţiei locale Nici şcolile nu au fost uitate în acest an. Pe lângã banii alocaţi pentru igienizãrile anuale, Primãria a introdus un sistem de încãlzire centralã la Şcoala Generalã din Bârzava, lucrare începutã de anul trecut şi finalizatã în acest an, dar şi la Şcoala Generalã din Dumbrãviţa. Şcoala Generalã din Groşii Noi a fost de asemenea, reabilitatã, aceasta fiind destul de degradatã. La Şcoala Generalã din Bârzava s-a amenajat unul dintre cele mai moderne Centre de Documentare şi Informare destinat atât elevilor cât şi cadrelor didactice. Aici sunt disponibile diferite manuale, materiale didactice dar şi reviste şcolare, „Ne bucurãm pentru acest Centru care este foarte util şcolii, la inaugurarea lui participând mai multe personalitãţi printre care şi inspectorul şcolar general de la acea vreme, Eugenia Groşan”, ne spune Gabriel Faur. Primarul şi-ar dori reabilitarea unei şcoli vechi din Bârzava, însã în ultimul timp nu s-au mai acordat fonduri pentru şcoli. O problemã o constituie şi Grãdiniţa din Bârzava care funcţioneazã într-un imobil revendicat de cãtre greco-catolici. Localitatea ar avea nevoie de o altã clãdire pentru preşcolari, acum cãutându-se o soluţie în acest sens. Deoarece în comunã sunt mulţi copii care au nevoie de transport la şcoalã, dintr-un sat într-altul, primãria a dotat şcolile cu douã autobuze care sã faciliteze accesul copiilor la şcoalã. Pe lângã aceste autobuze, primarul Faur a dus pentru prima datã un autobuz care sã facã legãtura între Lalaşinţ şi oraşul Lipova, însã acesta nu a circulat decât câteva zile deoarece nu erau suficienţi cãlãtori - „Erau vreo 2-3 cãlãtori ceea ce nu a fost rentabil pentru compania de transport. Din aceastã cauzã am fost nevoiţi sã renunţãm la autobuzul de pe ruta Lalaşinţ- Lipova.” Reabilitãri de drumuri şi poduri Anul acesta s-a realizat şi refecarea podului care face trecerea spre Lalaşinţ, acesta fiind foarte deteriorat, riscând sã cedeze. Primãria a dispus şi reabilitarea tuturor drumurilor comunale, pentru a asigura localnicilor condiţii bune pentru transport. De asemenea s-a reabilitat şi drumul comunal care leagã Bãtuţa de Cãpruţa, şi acesta fiind într-o stare destul de deterioratã. Locuri de muncã pentru localnici Principala îndeletnicire a locuitorilor comunei este exploatarea forestierã, aici fiind concentratã o însemnatã mânã de lucru. De asemenea aici mai existã diferite firme care au oferit diverse locuri de muncã. Alãturi de acestea, mulţi bârzãveni îşi câştigã existenţa din agriculturã. Potenţia turistic dezvoltat Potenţialul turistic de care dispune comuna este unul de excepţie. Aici pot fi vizitate destule obiective interesante atât pentru arãdeni cât şi pentru vizitatorii din ţarã sau din afarã. Astfel poate fi vizitatã Rezervaţia Naturalã Runcu-Groşi (rezervaţie botanicã cu o suprafaţã de cca. 261,8 ha), rezervaţia paleontologicã Monoroştia, biserica de lemn „Întâmpinarea Domnului” - monument istoric şi de arhitecturã datat din anul 1807, acestea numãrându-se printre cele mai importante obiective turistice ale comunei. Simina Roz - Observator