Ştirile Zilei

Zeci de răniţi au fost salvaţi de pompieri şi echipaje medicale Intervenţie de amploare a forţelor de ordine arădene după ce un Boeing 737, care avea la bord 87 de persoane, s-a prăbuşit, ieri dimineaţă, în apropierea Aeroportului Internaţional Arad. Deşi s-a intervenit cu promptitudine şi pompierii au pregătit un covor de spumă pe pista secundară a aeroportului, pentru ca avionul să încerce o aterizare forţată, lucrurile au fost în zadar. Avionul s-a prăbuşit, fiind imediat cuprins de flăcări. Din fericire, totul a fost doar un scenariu, pus la cale de pompieri, poliţişti şi jandarmi. „Tragedia” a avut drept scop principal verificarea viabilităţii planului de intervenţie în caz de accident aviatic civil, precum şi antrenarea personalului de conducere şi din structurile de execuţie pentru aplicarea măsurilor de răspuns specifice unor situaţii de urgenţă de acest gen. Totul a început la ora 09.25, când cursa aeriană YAR 07 a decolat de pe Aeroportul Otopeni cu destinaţia Viena. Aeronava, un Boeing 737, transporta un număr de 87 de persoane. După ce a depăşit oraşul Târgu Jiu, comandantul aeronavei a informat CDZ despre apariţia unui incendiu la bord şi apoi la motorul 1. Din cauza incendiului au apărut defecţiuni şi la sistemul de comandă a trenului de aterizare. La ora 10.01, comandantul aeronavei a confirmat starea de urgenţă şi a solicitat asistenţă tehnică şi asigurarea unei aterizări de urgenţă pe Aeroportul Arad. Imediat, mai multe echipaje din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Vasile Goldiş” Arad, a realizat un covor de spumă pe pista secundară a Aeroportului Internaţional Arad, pregătind terenul pentru o aterizare forţată a avionului. În momentul aterizării, în rezervoare mai era aproximativ 25% combustibil, iar în cala aeronavei se aflau patru containere cu substanţe chimice. În jurul orei 10.18, comandantul aeronavei a informat CDZ că a pierdut şi motorul I şi se pregăteşte de aterizare în forţă. Între timp un cetăţean a informat prin 112 că un avion s-a prăbuşit la 1,5 km de Şiştarovăţ. La contactul cu solul, avionul s-a rupt în mai multe bucăţi. Ca urmare a prăbuşirii avionului au izbucnit mai multe incendii mici, dar un focar s-a extins pe aproximativ 10 ha de vegetaţie. La faţa locului a ajuns imediat grupul de suport tehnic al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, grupa operativă şi Punctul mobil de comandă din cadrul ISU Arad, două autospeciale de stingere cu apă şi spumă, descarcerarea şi modulul SMURD, formaţiunea de protecţie civilă din cadrul Detaşamentului Arad, două ambulanţe şi personal medical din cadrul Unităţii de Primire Urgenţe, o grupare mobilă formată din jandarmi, o autospecială şi punctul de evidenţă persoane şi media din cadrul Poliţiei Arad, două autospeciale de intervenţie din cadrul Aeroportului Arad, batalionul mixt româno-maghiar cu un pluton de militari şi un transportor amfibiu blindat pentru cercetare nucleară, bilogică şi chimică, o ambulanţă şi voluntari din cadrul Crucii Roşii şi un echipaj cu câini de căutare din cadrul Asociaţiei Chinologice Arad. În prima fază, pompierii arădeni au intervenit petru stingerea flăcărilor izbucnite în urma prăbuşirii avionului. Accesul persoanelor sau a autospecialelor spre locul prăbuşirii a fost extrem de dificil şi s-a putut face abia după ce pompierii au reuşit să stingă flăcările. Abia după ce flăcările au fost stinse şi s-a putut ajunge la locul prăbuşirii, echipaje mixte formate din militari şi personal medical au cercetat locul accidentului şi au salvat victimele. Persoanele rănite au fost transportate la cortul ridicat în apropierea locului unde avionul a căzut la pământ. Aici au primit primele îngrijiri medicale după care au fost transportate, pe rând, cu ambulanţa sau SMURD-ul, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad. „Am participat la simularea unui accident aviatic cu 87 de pasageri la bord. Au fost mobilizate echipajele SMURD şi ale Serviciului de Ambulanţă şi s-a acţionat pentru trierea, tratamentul şi transportarea victimelor la spitalele adecvate. Asemenea exerciţii sunt extrem de importante, pentru că, din păcate, ne confruntăm din ce în mai mult cu accidente unde există multiple victime şi este foarte bine să fim pregătiţi, să ştim să ne descurcăm în asemenea situaţii”, a declarat dr. Monica Puticiu, medic şef Unitatea de Primire Urgenţe. „Conform primelor evaluări, aplicaţia fost una reuşită, atât din punctul de vedere al comunicării structurilor implicate, cât şi a modului în care s-a desfăşurat intervenţia”, a declarat Sorina Ambruş, purtător de cuvânt în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Vasile Goldiş” Arad. Anca Barbura - Glasul Aradului

- Doamnă directoare, aţi venit la conducerea Comsiariatului Judeţean Arad a Gărzii Naţionale de Mediu de pe undeva tot din branşă, din funcţia de conducerea a unuia dintre cei mai mari operatori de salubrizare din ţară. Din experienţa Dumneavoastră, care sunt problemele de mediu cu care se confruntă Aradul? - Problema majoră se referă la închiderea depozitelor neautorizate de deşeuri în zona rurală, lucru care se va întâmpla la 16 iulie 2009. Nu ştim, în momentul acesta, cât de pregătite sunt primăriile să facă acest pas important, dar primarii trebuie să ştie că nerespectarea acestei prevederi constituie infracţiune. Am transmis, a doua zi după numirea mea, adrese tuturor primăriilor din judeţ, să le pun în vedere această situaţie. Sunt 70 de localităţi vizate, inclusiv oraşele Pecica şi Sântana care nu beneficază de perioadă de tranziţie. În total sunt 121 de gropi de gunoi. Pe 25 de rampe s-a şi sistat deja depozitarea, unii au început lucrările de închidere propriu-zise. - Care este diferenţa esenţială între rampele actuale de gunoi şi cele ecologice, care vor trebui realizate? - În judeţul Arad există o singură rampă ecologică autorizată – ASA. Celelalte, despre care se tot vorbeşte, sunt staţii de transfer, care au rolul de a depozita temporar deşeurile, după care vor fi supuse sortării, apoi depozitării finale în rampa ASA, care nu este a municipiului, ci a judeţului. La ora actuală există două staţii de sortare a deşeurilor, la nivelul judeţului: una în municipiul Arad şi una în oraşul Ineu, şi din câte ştiu există aprobarea privind construirea a patru sta ţii de transfer. - Este posibil ca termenul de închidere al rampelor să fie decalat? - Asta nu putem spune, depinde doar de Comisia Europeană, ceea ce este puţin probabil. Termenul a fost stabilit în anul 2004, iar în cinci ani ar fi fost suficientă vreme să se astupe gropile de la ţară, astfel încât la data stabilită de legislaţie să le putem declara închise. Trebuie să mai facem o precizare importantă: în judeţul Arad, şapte oraşe au primit aprobarea pentru un program de tranziţie – unele vor trebuie să închidă rampele până în 2012, 2014, iar cel mai târziu Lipova, în 2017. Toate aceste termene însă trebuie respectate, altfel România este pasibilă de sancţiuni severe din partea Uniunii Europene. S-a vehiculat, la un moment dat, o amendă de sute de mii de euro PE ZI, ceea ce este enorm. Dar, vedeţi, peste tot se pune tot mai mare accent pe protejarea mediului. - Garda de Mediu are atribuţii şi în protecţia mediului, în ceea ce priveşte spaţiul verde? - Avem atribuţii şi referitor la spaţiile verzi din intravilanele localităţilor, indiferent de forma de proprietate. Noi, în municipiul Arad, ne prevalăm desigur şi de existenţa pădurii Ceala, pentru că şi cei de acolo plătesc impozite şi taxe locale tot administraţiei publice arădene. Considerăm că este de bun simţ ca în spaţiul verde al oraşului să fie inclusă Pădurea Ceala, pentru că ea există ca atare, toţi beneficiem de oxigenul pe care îl produce. - Există situaţii de litigiu major la nivel judeţean în ceea ce priveşte încălcările legislaţiei de mediu? - Există contestaţii la procesele verbale pe care le-am întocmit. Atunci când este necesar, se aplică amenzi mai ales persoanelor juridice care nu se conformează legislaţiei de mediu. Se întâmplă destul de rar să pierdem procese: suntem unul dintre procesele cu cele mai puţine procese pierdute. - Ce poate face, discutând la concret, Garda de Mediu în situaţia lacului de la Pădurice, care a devenit un focar de infecţie? - Nu avem atribuţii în privinţa lacului Pădurice. În schimb pot să vă spun care au fost, din punctul nostru de vedere, consecinţele defrişării din parcul Pădurice, unde acum se construieşte sediul filialei Uniunii Artiştilor Plastici. Colegii mei au contribuit, împreună cu poliţia, la întocmirea a două dosare penale pentru cei care au tăiat arborii şi s-au aplicat două amenzi contravenţionale celor implicaţi, potrivit prevederilor legale de la acea dată. - Ce se întâmplă astăzi, la Arad, dacă cineva vrea să taie un pom din faţa casei sale? - Dacă este pe domeniul public, se face o constatare de către autoritatea publică locală şi se solicită marcarea şi actul de punere în valoare. În situaţia în care arborele respectiv prezintă pericol pentru siguranţa omului, clădirilor, se acceptă tăierea şi înlocuirea cu cel puţin în număr egal. În general, specia plop, după o anumită perioadă poate prezenta un pericol deosebit, pentru că face scorbură şi poate cădea chiar fără intemperii. Sunt protejate anumite specii, considerate monumente ale naturii, care normal trebuie să fie identificate în registrul spaţiilor verzi. - Arădenii care îşi înfiinţează pe domeniul public, în faţa caselor, grădini cu pomi şi gazon, ce formalităţi trebuie să îndeplinească? - Nici asta nu este de competenţa noastră, ţine de administraţia locală. Trebuie căutat serviciul de specialitate al primăriei, care avizează astfel de lucrări. Andrei Ando - Observator

Conducerea Centrului Cultural Judeţean Arad a făcut miercuri o prezentare a calendarului evenimentelor culturale ce urmează a se desfăşura spre sfârşitul acestei luni şi în cursul lunii iulie în judeţ. Următoarea decadă poate fi astfel caracterizată ca fiind bogată în acţiuni, concursuri şi spectacole. Două dintre importantele evenimente cuprinse în agenda culturală a Centrului Cultural îl reprezintă Nedeia de la Tăcăşele, aflată la ediţia a 87-a şi „Autentic-fest“, concursul judeţean de folclor arădean, din data de 21 iunie. Se păstrează valorile autentice Ana Maria Dumitrean, director al Centrului Cultural Judeţean Arad şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Ţolea au făcut ieri o prezentare a agendei evenimentelor culturale ce urmează să prindă contur în următoarea perioadă. În acest sens, din programul CJA de promovare a folclorului, de conservare şi continuare a creaţiei populare din zonele etnografice arădene, stabilite ca fiind vetre folclorice fac parte două evenimente ce se vor defăşura la finele săptămânii şi care interacţionează, duminică 21 iunie şi anume, Nedeia de la Tăcăşele şi „Autentic-fest“. Festivalul de folclor se mută duminică, pe Valea Crişului Alb la Tăcăşele, cu ocazia Nedeii de la Tăcăşele, comuna Vârfurile. „Autentic-fest“ ca eveniment integrat sărbătorii tradiţionale dă curs unei evoluţii a participanţilor după standarde ridicate, pentru ca zona etnografică Valea Crişului Alb Ţara Zărandului să dăinuie ca o vatră a folclorului autohtonă elementelor originale. Pentru aceste sărbători ale tradiţiei, organizatorii, Consiliul Judeţean Arad şi Centrul Cultural Judeţean au determinat o selecţie a valorilor autentice din cultura locală, în ceea ce priveşte port popular, repertoriu coregrafic şi interpretativ. Folclor din Valea Crişului Alb-Ţara Zărandului Astfel, programul concursului de folclor „Atentic-fest“, ediţia I-Etapa preliminară Valea Crişului şi Ţara Zărandului va începe în jurul orei 12.00 cu o suită de dansuri populare din Socodor, susţinută de „Junii Socodorului“ ce va continua cu recitalul solistei vocale Adelina Tapos. Apoi de la 12.30 „Bujorii Grăniceriului“ din localitatea Grăniceri vor bucura pe cei prezenţi cu cântece de şezătoare, două jocuri „Ardeleana“ şi „Mărunţelul din Vărşand“. Vor urma formaţia „Garofiţa“ din Şimand şi formaţia de dansuri a Şcolii „Gheorghe Popovici“, care va susţine o suită de dansuri specifice localităţii Apateu. Localitatea Olari va avea ca reprezentant în cadrul evenimentului formaţia „Spicul“, solistul vocal Teodora Răuţ şi vor ieşi în faţă cu muzică şi dans de Craiva. De la ora 13.00, „Junii Şimandului“ vor prezenta dansuri din Ţara Zărandului şi Ţara Crişului iar ca solist vocal ascultătorii îl vor putea asculta pe Răzvan Moţ. „Lioara“, formaţie din localitatea Buteni şi solista Delia Răuţi vor avea de prezentat o suită de cântece de pe Valea Crişului, un dans local şi un dans de Secusigiu. De la ora 14.00, cei prezenţi la eveniment se vor putea bucura de reprezentaţia ansamblului „Junii Seleuşului“ care vor susţine un dans local şi de asemenea „Bogăreasca“ şi de cântecele solistei Cristina Covaciu. După încheierea festivalului folcloric „Autentic-fest“, Nedeia de la Tăcăşele va continua şi iubitorii muzicii populare vor putea asculta un recital de excepţie susţinut de orchestra „General Music“, condusă de Florin Ionaş şi de repertoriul soliştilor Mirela Petran, Diana Selagea şi Ducu Cărăneanţ. „Următoarea etapă a festivalului-concurs Autentic-fest va fi la Şiria, pe data de 28 iunie, locul unde se vor cerne valorile etnografice din zona Podgoriei şi Câmpiei Asardului. Totul se va încheia la Moneasa în data de 22 august, când vor fi decernate premiile şi trofeul“, a declarat Adrian Ţolea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad. Sandra Stoler - Glasul Aradului

Este vorba despre oamenii străzii, care în multe cazuri aleg acest stil de viaţă fiindcă nu se pot adapta condiţiilor normale de viaţă şi regulilor care li se impun atunci când ajung într-un centru. Restul, care ar face orice să scape de cutia de carton sau de bancheta din sala de aşteptare a Gării, ajung în Centrul de Criză pentru Copiii Străzii. Centrul de Criză pentru Copiii Străzii din Arad este o unitate deschisă de tip rezidenţial, cu atribuţii social-stradale şi intervenţii în regim de urgenţă, care asigură beneficiarilor asistenţă în mediul stradal, consiliere, găzduire şi îngrijire de bază, educaţie şi socializare. Beneficiarii direcţi ai serviciilor oferite sunt copiii cu vârste cuprinse între 3 şi 18 ani care se află pe stradă. Aceşti minori provin din categorii sociale defavorizate, familii ce nu dispun de mijloace materiele şi financiare necesare subzistenţei, părinţi ce îşi neglijează, exploatează sau îşi abuzează copiii, familii aflate în situaţie de criză. În prezent centrul beneficiază de un număr de 16 locuri, plus două locuri la izolator, însă momentan în cadrul centrului nu sunt decât 11 copii. „Ca procedură de intrare a acestor copii în centru ar fi abordarea lor pe stradă de către colegii care merg pe teren: asistenţii sociali şi psihologii, care stau de vorbă cu ei, le prezintă serviciile pe care noi le acordăm, beneficiile acestor servicii, dezavantajul de a sta pe stradă, problemele care pot interveni şi aşa mai departe. Ni se adresează şi copii cu vârste peste 18 ani, dar pe aceştia doar îi consiliem”, spune Erika Stark, şef serviciu Intervenţie în regim de urgenţă în situaţie de abuz şi neglijare a copilului. Cei mai mulţi dintre copiii străzii nu rezistă prea mult în centru, şi asta nu pentru că ar fi mult mai plăcut pe stradă, ci pentru simplul fapt că nu se pot adapta regulilor de la centru. Nefiind adaptaţi la un program normal pe care ar trebui să-l aibe orice copil, aceştia preferă să fugă din centru şi să se refugieze din nou pe străzi, unde au libertatea cu care s-au obişnuit. „În cadrul centrului avem un program de activitate care trebuie respectat, programul de odihnă, programul educaţionale, mesele care se iau la ore fixe, li se interzice de asemenea să consume alcool, droguri, să fumeze şi aşa mai departe. Din păcate am avut cazuri cu care s-a lucrat două-trei luni, după care au plecat”, a mai spus Erika Stark, şef serviciu. În cadrul centrului nelipsiţi sunt asistenţii medicali şi un medic specialist care vine de două ori pe săptămână să consulte copii. Când situaţia o impune se apelează şi la serviciile Spitalului Judeţean. Cei care nu au acte sunt identificaţi, iar dacă sunt născuţi în Arad sunt ajutaţi să îşi facă documentele. Din păcate foarte mulţi sunt din alte judeţe, lucru care îngreunează munca personalului de la centru. „Comparativ cu anii trecuţi, numărul copiilor care sunt aduşi de pe stradă în centru este în scădere şi chiar ne bucurăm că numărul copiilor de pe străzi este de asemenea în scădere. Motivul pentru care numărul copiilor a scăzut este că foarte mulţi au împlinit vârsta de 18 ani, pe unii i-am recuperat şi s-au reintegrat în familie cu monitorizare din partea noastră şi sperăm că totul este înspre bine”, a mai spus Erika Stark. Copiii care ajung în centru sunt redirecţionaţi către şcoală, cei mai mici sunt duşi la grădiniţe şi se fac multe programe educative cu ei, de alfabetizare. În general, cei mai mari care împlinesc vârsta de 18 ani sunt încadraţi în muncă. „În prezent, la centru predomină partea masculină, iar cei care refuză să rămână la noi în centru sunt ajutaţi cu hrana zilnică, cu haine şi cu ce mai are centrul, pentru că sunt foarte puţine firme care fac donaţii. Alimentele sunt asigurate de la bugetul de stat, există o alocaţie obligatorie pentru fiecare copil, care trebuie respectată şi în general de sărbători mai primim pachete. Mai vin oameni care ne ajută, dar mai rar. Am apelat şi la Crucea Roşie, care ne-a mai sprijinit cu haine sau încălţăminte. Niciodată nu cred că se va întâmpla să nu mai avem niciun copil pe stradă, dar noi sperăm ca numărul lor să se diminueze măcar. Din păcate este un stil de viaţă pe care unii şi-l aleg singuri”, a mai spus Erika Stark. Periodic, copii sunt scoşi în parc, la plimbare sau au diferite activităţi. Sunt duşi la piese de teatru, la film sau se întâmplă ca elevii de la mai multe licee să vină din proprie iniţiativă şi să se împrietenească cu copiii de la centru. Nicoleta Boşnigeanu - Observator

După 36 de ani de suferinţă, Dana Hărduţ speră să trăiască ziua când va putea merge din nou. Am însoţit-o pe Dana într-o scurtă plimbare prin parcul din Piaţa Avram Iancu - unul din locurile sale preferate din Arad. Purta o rochie neagră cu flori mov, poşetă asortată şi o pălărie care să o protejeze de razele soarelui. Ochii candizi şi glasul blând fac din femeia de 36 de ani o prezenţă agreabilă. La fel de plăcută este şi Florica Hărduţ - mama fără de care Dana n-ar putea să trăiască. Viaţa, o luptă continuă Faptul că Dana este dependentă de scaunul rulant nu ştirbeşte câtuşi puţin legătura pe care o are cu mama sa. Dimpotrivă. Par două prietene pe care nu le va putea despărţi nimic, niciodată. Atâta doar că „prietena cea mare” trebuie să fie extrem de atentă, de grijulie, de protectoare cu „ce mai mică”. Primeşte, în schimb, multă dragoste - aşa cum numai propriul copil (fie el şi matur) ţi-o poate dărui. Atât cât au putut, părinţii Danei au încercat s-o trateze pe fiica lor ca pe un copil normal. „N-am bănuit că ar avea vreo problemă până când a-nceput să facă primii paşi. Atunci am observat că merge pe vârfuri. Am fost cu ea la medic, iar la doi ani a fost operată pentru alungire de tendoane. De atunci şi-a pierdut echilibrul şi nu a mai mers decât sprijinită. Dar a făcut şcoala şi am încercat să o luăm peste tot cu noi - la spectacole, la teatru, la meciuri de fotbal... Nu ne-a fost ruşine şi nu ne-a păsat de lume! Până la sfârşitul liceului, a mers pe picioarele ei, dar sprijinită. Dar, de la 25 de ani, merge numai cu căruciorul” - povesteşte Florica Hărduţ. Dana a făcut, ani de zile, gimnastică de recuperare, dar, din păcate, boala de care suferă - tetrapareză spastică - pare să fi pus, iremediabil, stăpânire pe ea. Dacă, iniţial, i-au fost afectate doar picioarele, acum tânăra îşi mişcă tot mai greu şi mâinile. De asemenea, îi este afectată şi vederea, iar vorbitul devine, cu fiecare zi, tot mai greoi. În ciuda acestor dificultăţi, Dana „merge” înainte. Ea tocmai a absolvit anul III de facultate (Administraţie Publică, UVVG). În plus, scrie poezii. E o pasiune mai veche pe care nu are de gând s-o abandoneze. A scos şi o carte, a participat şi a obţinut premii la diverse concursuri literare... Aşteptând o rază de lumină „Dintotdeauna, eu am sperat că Dana se va face bine, că va merge. Asta nu mi-a ieşit din cap. Şi nici acum nu-mi iese! Tocmai de aceea, vreau foarte mult să mergem în China, pentru o intervenţie chirurgicală, pentru implant de celule stem. Eu cred că o astfel de operaţie i-ar putea face bine pentru că celulele astea se regenerează. Aş fi mulţumită şi cu un trepied să meargă, ca să se poată descurca” - mărturiseşte mama Danei. Costul operaţiei din China, cu toate cheltuielile aferente, se ridică la 25.000-30.000 de euro. Bani pe care familia Hărduţ nu îi are. Dar a obţinut promisiunea unei fundaţii umanitare că, dacă va aduna jumătate din sumă, fundaţia o va sponsoriza cu cealaltă jumătate. Aşadar, toată speranţa Danei şi a părinţilor ei stă, acum, în dumneavoastră - cei care i-aţi putea ajuta cu bani, astfel încât în viaţa lor să-şi facă loc o rază de lumină... Puteţi face donaţii în conturile deschise la HVB Tiriac Bank, pe numele Florica Hărduţ: RO76 BACX 0000 0001 0830 1001 (lei), RO49 BACX 0000 0001 0830 1002 (euro). De asemenea, puteţi contacta familia Danei la telefon: 0752-089627, 0257-255207. D. D. - Jurnal arădean