Ştirile Zilei

Joi, 17 septembrie 2009
Ştirile TVA aici
  • Judecătorii arădeni îşi reiau activitatea

Judecătorii de la Judecătoria Arad îşi reiau activitateaDupă mai bine de două săptămâni de la începerea protestelor, judecătorii de la Judecătoria Arad îşi reiau activitatea. Mâine are loc Adunarea Generală a judecătorilor de la Judecătoria Arad pentru a se lua o hotărâre cu privirea la formele de protest pe care magistraţii instanţei le vor adopta în continuare până la soluţionarea tuturor revendicărilor formulate. Între timp reprezentanţii Judecătoriei spun că „având în vedere impactul negativ pe care l-a avut asupra intereselor cetăţenilor, starea conflictuală generată de actualii guvernanţi ce a determinat prezentul protest, s-a hotărât ca începând din 17 septembrie să se reia activitatea cu publicul a compartimentelor şi sectoarelor instanţei”.
În data de 2 septembrie, în urma Adunării Generale s-a decis întreruperea activităţii de judecată, cu excepţia dosarelor ce impun verificarea legalităţii şi temeinicia măsurilor preventive, respectiv a ordonanţelor prezidenţiale în materie de minori şi familie, precum şi a cererilor pentru suspendarea provizorie a executării silite în materie civilă şi sistarea programului cu publicul la sectoarele administrative.

Ana Maria Cantea - Observator

  • O singură firmă s-a arătat interesată de microbuze

O singură firmă s-a prezentat la prima licitaţie pentru achiziţia a 16 microbuze noi destinate transportului în municipiu şi judeţTicketing total
O singură firmă s-a prezentat la prima licitaţie pentru achiziţia a 16 microbuze noi destinate transportului în municipiu şi judeţ. Petru Cuvineanu, directorul tehnic al CTP Arad, spune că până acuma nu există nici o problemă şi că mai sunt câteva proceduri de urmat, după care se trece la verificarea autovehicolelor. „S-a pornit procedura de licitare pentru mijlocele de transport în comun destinate transportului în municipiul şi judeţul Arad. Pe data de 21 septembrie vom organiza o licitaţie pentru midibuz second-hand, iar pe 22 septembrie pentru patru midibuze noi” a afirmat Petru Cuvineanu.
Potrivit primarului Gheorghe Falcă, microbuzele cumpărate acum vor avea menirea de a transporta cetăţenii din zonele în care nu există acces direct la tramvai spre zonele în care acest acces există şi de a-i aduce pe cei care vor să vină în municipiu cu autobuzele tot spre tramvai. „Vom realiza un gen de autogări la fiecare intrare în Arad, unde vor exista tramvaie care să-i preia pe cetăţeni şi să îi ducă unde vor. Vom avea şi un sistem de ticketing total, care va include şi biletul de autobuz şi cel de tramvai, ca să nu fie nimeni nevoit să îşi cumpere două bilete. În plus, vom pune la fiecare dintre aceste intersecţii şi autogări panouri de informare, cu puncte turistice. Ideea este să ducem oamenii spre tramvaie, iar tramvaiul să devină cel mai important mijloc de transport din municipiu”, a precizat Gheorghe Falcă.

Trasee pentru microbuze
Reprezentanţii Primăriei Arad spun că traseele pe care vor circula aceste mijloace de transport sunt relativ scurte, ele fiind identificate în urma consultărilor din cadrul întâlnirilor cetăţeneşti. Pentru acestea consiliul local a alocat suma de 400.000 lei. De anul viitor microbuzele vor asigura legătura între cartierele Bujac şi Gai şi staţia Fortuna, între zona Grădişte (partea dreaptă) şi Podgoria, între Piaţa Spitalul şi Podgoria, între noul cartier ANL Micălaca Est şi zona Voinicilor - Renaşterii. De asemenea, se va face o legătură şi între Aradul Nou din zona străziilor Constituţiei, Caraiman şi Ogorului către linia de tramvai, dar şi dinspre Calea 6 Vânători spre Podoria şi de la Podgoria - strada Andrei Şaguna - Dorobanţilor - Calea Bodtogului până la fostul IAS Mureşul.

Claudia Untaru - Glasul Aradului

  • Peste 10.000 de persoane au vizitat târgul Agromalim

Târgul "Agromalim" din acest an a avut peste 10 000 de vizitatoriComplexul Expo Arad Internaţional a făcut un raport cu privire la târgul Agromalim, desfăşurat week-end-ul trecut. “Ediţia jubiliară a târgului a înregistrat un succes deosebit, reunind nu mai puţin de 270 de firme din România, Ungaria, Austria, Germania, Italia, Serbia, Bulgaria şi Spania, care au avut peste 10 000 de vizitatori, procentul acestora crescând faţă de ediţia precedentă cu 15%”, ne explică Nicolae Groşan, directorul Expo Arad.
Ediţia din acest an a târgului Agromalim a adus noutăţi şi noi oportunităţi în domeniul agriculturii, noi participanţi şi o paletă şi mai diversificată de produse şi servicii. Au fost prezenţi cei mai importanţi producători şi importatori de maşini şi utilaje agricole.
Expoziţia de animale s-a bucurat de un mare interes în rândul publicului specializat, dar şi în rândul marelui public, mai ales în ultima zi a târgului când a avut loc prezentarea şi premierea animalelor expuse. S-au acordat trei categorii de premii. Astfel, la categoria viţele şi la categoria vaci de lapte au câştigat exemplarele doamnei Mihaela Alb, iar la categoria juninci a câştigat un exemplar aparţinând Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Bovine Mureşul Arad, titlul de Miss Arad fiindu-i acordat acestui exemplar. De asemenea s-au acordat premii consistente în bani cu sprijinul Consiliului Judeţean Arad şi al Asociaţiei Crescătorilor de Bovine ASVAC Arad. Deşi în premieră organizat, în cadrul târgului Agromalim, Salonul produselor tradiţionale a avut mare priză la public, vizitatorii fiind foarte încântaţi de produsele expuse de către cei 10 producători.

S. R. - Observator

  • Întâlnire cu istoria la Păuliş

Monumentul de la Păuliş este dedicat memoriei eroilor care şi-au dat viaţa pentru apărarea pământului strămoşescSe împlinesc 65 de ani de la eroicele lupte de la Păuliş, Miniş, Ghioroc, Cuvin din 14-20 septembrie 1944.
În cartea de aur a eroismului românesc se înscrie cu litere de foc toamna înroşită de sânge a anului 1944, când mustul strugurilor s-a amestecat cu sângele eroilor care au oprit cu piepturile lor tinere ofensiva trupelor horthyste.
Dupa actul de la 23 august, sub presiunea forţelor române şi sovietice, germanii au fost nevoiţi să părăsească mare parte din teritoriul României. Regrupându-se în Ungaria, la începutul lunii septembrie au trecut la ofensivă pe mai multe direcţii la graniţa de vest a României, sprijiniţi de mari unităţi ale armatei maghiare. Pe malul drept al Mureşului acţiona o grupare de forţe de aprox. 20.000de militari, printre care şi divizia blindată ,,Budapesta", unitate de elită a armatei lui Horthy. La 5 septembrie a fost depăşită graniţa iar la 11 septembrie a căzut Aradul. Gruparea inamică avea misiunea de a parcurge defileul Mureşului spre Deva şi Alba lulia şi, în conjuncţie cu alte forţe, să lovească din spate trupele române şi sovietice care luptau la Iernut şi Oarba de Mureş, apoi să-şi consolideze apărarea pe crestele Carpaţilor Meridionali.
În faţa acestui pericol, Marele Stat Major al armatei române a dispus formarea în grabă a unei grupări de apărare care să se dispună în pustă şi pe dealurile Păulişului pentru a interzice direcţia Arad-Deva. Această grupare de forţe a primit denumirea ,,Detaşamentul Pauliş" şi era formată din aproximativ 1200 de elevi de la Şcoala de subofiţeri de rezervă Radna, 600 de militari ai batalionului 1 din Regimentul 96 infanterie, cazat la Lipova şi circa 160 de militari ai Batalionului 61 artilerie grea cantonat la Milova. La comanda detaşamentului a fost numit colonelul Alexandru Petrescu, comandantul şcolii de la Radna. Misiunea detaşamentului era “rezistenţă fără gând de retragere”. Într-o zi şi o noapte a fost realizat sistemul defensiv de tranşee cu eşalonul unu în faţa localităţilor Cuvin, Ghioroc, Miniş şi Păuliş iar în adâncime eşalonul doi dealurile Podgoriei.
Primul contact cu inamicul s-a luat în 13 septembrie. Apoi, timp de o săptămână, bravii luptatori au reuşit să oprească, cu mari sacrificii, puhoiul duşman, în unele momente raportul de forţe fiind de 10 sau chiar de 20 la 1. Emoţionante sunt relatările veteranilor despre încrâncenatele lupte contra blindatelor şi contra infanteriei duşmane, cu lupte corp la corp şi momente sublime de eroism individual şi colectiv. S-au evidentiat prin eroism, sfidând moartea, căpitanul loan Fatu, sublocotenentii Darius Popescu, Gheorghe Cizmaru, Simion Boian, subofiţerul Ernest Bicha, elevii sergenţi Slobodan Lera, Gheorghe Stamatoiu, loan Ecovescu, Mircea Fota, Atanasiu Constantin si multi altii ca ei, ştiuţi şi neştiuţi, care nu şi-au precupeţit sângele şi viaţa pentru apărarea pământului strămoşesc.
După 17 septembrie ajung în zonă mari unităţi române şi sovietice care sprijină apărarea şi apoi trec la ofensivă, astfel că la 20 septembrie atacatorii se retrag urmăriţi îndeaproape de trupele aliate, iar elevii de la Radna se întorc în şcoală în ovaţiile populaţiei civile din Păuliş, Radna şi Lipova.
Deşi de scurtă durată, efortul de război al ,,Detaşamentului Păuliş" a impresionat prin importanţa misiunii, intensitatea luptelor şi raportul de forţe covârşitor nefavorabil în tehnică şi trupe. Dar iubirea de patrie şi sentimentul datoriei militare au fost mai tari decât focul armelor sau decât blindajul tancurilor şi astfel la Păuliş s-au auzit din nou cuvintele magice ale Mărăşeştilor ,,Pe aici nu se trece!".
Ca semn de omagiu şi preţuire eternă, în anul 1974 a fost dezvelit impozantul monument dedicat memoriei eroilor de la Păuliş (foto) şi, an de an, veteranii şi noi cei de azi venim la monument să aducem prinosul de recunoştinţă pentru faptele înaintaşilor. Anul acesta, ceremoniile de comemorare avor avea loc duminică, 20 septembrie, la Radna şi Păuliş.

D. O. - Jurnal arădean

  • Odată cu venirea toamnei, s-a deschis sezonul pentru cazanele de ţuică

S-a deschis sezonul pentru cazanele de ţuicăE toamnă în toată puterea cuvântului, deşi afară vremea încă mai păstrează temperaturile ridicate ale mijlocului de septembrie, iar prin satele şi comunele judeţului a şi început să miroase deja a cazane şi velniţe încinse.
De când e lumea-lume, în fiecare toamnă, un colţ al gospodăriei începe să semene a purgatoriu, acolo unde borhotul strâns în bidoane bine ticsite, capătă culoare, grade şi nu în ultimul rând, tărie. Prin satele arădene, gospodinele mai în vârstă încă mai folosesc drojdia care se formează peste prunele puse la macerat, la dospitul pâinii. Sub capacele cazanelor, bolboroseşte la foc continuu până la mijlocul lui noiembrie, licoarea care în lunile de iarnă vine să încălzească şi să „paralizeze” pe unele locuri, minţile obosite după un întreg an de lucru. Dar înainte ca această alchimie a mahmurelii să aibă loc, în spatele ei stau zile întregi de trudă.

„Din ţeava lui de aramă picură seva titanică a neamului nostru”
Cum Bachus a ţinut morţiş să-şi impună personalitatea şi printre ţăranii noştri încă din cele mai vechi timpuri - fenomenul fiind la fel de popular în toate ţările centrale şi nord-europene - ţuica a devenit sub spectrul inepuizabilului nostru tezaur folcloric, printre munţi de telemea şi râuri de lapte, o „sevă titanică a neamului nostru, care curge prin ţeava de aramă, necontenit, de două mii de ani”.
Sezonul ţuicii a început oficial. Cel puţin aşa spun bătrânii. Oameni serioşi, ţuicarii se feresc să adauge zahăr sau alte ingrediente. „Nu e o ţuică sănătoasă dacă mai pui şi zahăr. Dar asta depinde de om, de fructe şi de vremea când le culegi” - spun ţăranii.
Deşi cazanul de ţuică e cea mai sofisticată maşină de abur zămislită de ingineria noastră populară, acesta e pe cale de dispariţie. Şi asta pentru că Uniunea Europeană, sau „monopolul multinaţionalelor în dauna noastră” distruge tradiţiile. Ţăranii o ştiu şi încearcă pe cât de mult să se ferească de „ghearele” Uniunii: „pe vremea lui Ceauşecu, am fost nevoiţi să facem ţuica prin pivniţe, că securiştii au confiscat cazanele în care de mii de ani ne mai fierbeam şi noi borhotul. Acum, alţi securişti au venit care să ne controleze, povesteşte un localnic din comuna Sintea Mare. Chiar şi aşa, noi am rezistat şi am continuat să facem ceea ce bătrânii au făcut sute de ani fără ca cineva să-i întrebe de sănătate”.
Cu toate acestea, ţăranii sunt obişnuiţi să producă licoarea fără a da socoteală nimănui. Medicament sau nu, ţuica a rămas una dintre „averile neamului nostru, indiferent de ce încearcă alţii să spună şi să facă”. Mai mult, ţuica naturală s-a păstrat până în zilele noastre ca o monedă de schimb între localnici, fiind apreciată şi sub termenul de „valută forte.” Iar despre ţuica noastră au cunoştinţă mai toţi „mahării” de la Bucureşti, care o primesc cu maximă îngăduinţă şi solicitudine, atunci când un arădean sau altul, sunt nevoiţi să pună mâna pe damigeană şi să bată drumurile Capitalei.

Botezul cazanului sau tăria apei de foc
Sintea Mare, comuna bunicilor care nu mai sunt, mi-a devenit dragă încă din timpul când, tânăr şi cu un viitor cam în ceaţă în faţă, mărşăluiam an de an în „perioada ţuicii” pentru a lua parte la reînnoirea simbolului romanităţii şi al continuităţii noastre neîntrerupte: cazanul.
Deşi creştini, sătenii şi-au păstrat şi până în zilele noastre acelaşi idol sfânt de cupru. I-am găsit la fel ca în anii trecuţi, păzindu-l de ochii străini şi curioşi, în locuri special amenajate, înrădăcinate din moşi-strămoşi.
„E vremea ţuicii, ne spune Florea S., în timp ce amesteca din greu în cazan pentru ca borhotul să nu se prindă. Pentru ca ţuica să fie bună, prunele trebuie culese când sunt coapte. Nu o facem toată odată, ci doar atunci când e timpul. E de muncă şi cu ea, trebuie lăsate să fiarbă şi doar când simţi că miroase a ţuică, atunci e timpul să fierbi”.
Procesul alchimic durează zile şi nopţi în care pe lângă „răbdare şi tutun”
e nevoie de multă pricepere. Dacă nu au cazan, sătenii se împrumută, bineînţeles fără să rămână datori unul altuia. Cum o dată cu „Legea Ţuicii” cazanul Primăriei a încetat să funcţioneze, fiecare a încercat să se descurce cum poate. Fie le-au peticit pe cele proprii, fie au luat drumul altor sate, acolo unde trebuie să plătească şi „vamă”... tot în ţuică.
„Botezul cazanului” începe de abia în momentul în care paharul începe să se umple. Având grijă ca paharul de ţuică să nu rămână gol, Florea plescăie tacticos ţuica făcută mărgele la buza paharului. „De două ori întoarsă, asta e cea mai bună reţetă. Mulţi o fierb doar o dată, pentru că aşa e mai multă, dar e acră. Dar dacă vrei într-adevăr să bei o ţuică bună, o fierbi de două ori. Când îi dăm drumul a doua oară, mai punem şi nişte sâmburi de caise măcinaţi, aşa pentru aromă; e mult mai gustoasă”, povesteşte Florea.

„Băută la gura sobei, dezleagă limbile”...
...păstrată în damigene de sticlă, sau butoaie de frăgar, testul final va fi dat de abia peste două-trei săptămâni, timp în care ţuica stă la macerat. „În acest timp îşi mai pierde din tărie cu două-trei grade. De abia atunci e numai bună de băut. Dar nu multă, că beţia din ţuică e boală curată”, spune Florea S. În schimb iarna, ţuica fiartă nu face altceva decât să dezlege limbile şi să încălzească sufletele. La nunţi, bote­zuri, părăstase, ţuica este prezentă pe mesele sătenilor.
Cât priveşte cazanul de ţuică, deşi românul a început încetul cu încetul să înlocuiască ciomagul cu bâta de baseball, făcând orice pentru Occident, cazanul rămâne singura avere la care mulţi dintre noi nu renunţă. E singura etichetă care ne diferenţiază de restul europenilor.
Cât va rezista până la funesta înmormântare care pare să-i bată la uşă an de an, rămâne de văzut. Cert este că Europa ne loveşte în moalele capului cu fiecare clauză care-i pică-n mână. Dar cazanele?...

Adrian Todor - Glasul Aradului


Căutare în arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Colectivul de redacţie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Truţiu Florin.


O parte din ştirile Virtual Arad News au fost preluate şi din următoarele surse: Agenţia Mediafax, Ziarul Jurnal arădean, Ziarul Observator, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Ediţia de Vest), România Liberă, Astra Aradeană, Ziarul Glasul Aradului, TV Arad, Info TV.


 

[Home] [Ştiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de ştiri] [Agenda telefonică] [Publicitate] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta oraşului]
[Informaţii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localităţi din Arad] [Despre noi]