Ştirile Zilei

Vineri, 17 iulie 2009

Noile reglementări în domeniul schimburilor valutare sunt menite să protejeze consumatorii. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a decis, într-un final, să reglementeze activitatea schimburilor valutare. Această decizie a fost luată ca urmare a sutelor de plângeri depuse la nivel naţional de către persoane păgubite şi înşelate de către casele de schimb. Răzvan Sabău, inspector-şef al OJPC Arad, declară că inspectorii instituţiei pe care o conduce au început deja controalele la schimburile valutare din oraş. „Legea a intrat în vigoare în 14 iulie. Inspectorii noştri au ieşit pe teren şi le-au dat patronilor un termen de 2-3 zile pentru a aplica măsurile noii legi. Din ce am observat, casele de schimb valutar au început deja să schimbe panourile. Primele care au înlocuit vechile afişaje au fost, în special, cele cu probleme, pe numele cărora am primit numeroase plângeri”, a declarat Sabău. Controale de luni Inspectorul-şef al OJPC Arad spune că de luni va începe un control tematic, dar, până atunci, patronii vor fi lăsaţi să pună în aplicare noile reglementări ale ANPC. Potrivit noii legislaţii, operatorii economici care desfăşoară activităţi de schimb valutar sunt obligaţi să afişeze la exteriorul casei de schimb un suport sau un panou unic, monocolor, fără degradeuri sau alte însemne grafice sau culori pe care informaţiile privind vânzarea şi cumpărarea de valută să fie indicate în mod vizibil şi într-o formă neechivocă, uşor de citit. Dacă operatorul economic percepe comision pentru operaţiunile de schimb valutar, cursurile de schimb afişate pe panoul unic de la exteriorul casei de schimb vor include şi comisioanele practicate. A.G. - Jurnal Aradean

Un NU categoric paşapoartelor biometrice Reprezentanţii Asociaţiei pentru Apărarea Libertăţilor Publice Arad au protestat, ieri, în faţa sediului Serviciului Public Comunitar Pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple din Arad, împotriva introducerii actelor biometrice, despre care au susţinut că sunt o formă de „sclavie modernă“. La miting au participat peste 20 de persoane, care s-au deplasat apoi la Casa Sindicatelor unde a avut loc o dezbatere. Participanţii la miting au purtat tricouri albe, inscripţionate cu „STOP Cipului Electronic RFID“. De asemenea, protestatarii au afişat pancarte pe care erau inscripţionate diferite mesaje, precum „Fără acte biometrice“, „Cetăţenii să aleagă“ sau „RFID=Control“. Cei care au participat la acest protest au spus că identificarea prin frecvenţă radio (Radio Frequency Identification - RFID) este o metodă de identificare automată care se bazează pe stocarea şi regăsirea datelor de la distanţă, folosind dispozitive numite etichete RFID. „Solicităm ca introducerea paşapoartelor biometrice să fie lăsate ca opţiune pentru cetăţenii României şi să nu fie obligatorii. Aceste măsuri pot duce la un control foarte strict care nu cred că este de dorit de nimeni din ţara asta şi de nimeni din lume. Din punctul nostru de vedere, introducerea actelor biometrice nu are nici o conotaţie religioasă. Noi venim cu argumente tehnice şi legale. RFID sunt nişte cipuri care conţin foarte multe informaţii şi care acum se folosesc pe scară largă la produse şi animale. Asta înseamnă că fiecare om va intra într-o bază de date, va fi practic o etichetă care circulă prin lume. Şi noi nu dorim asta“, a declarat Cristian Vifor, reprezentant al Asociaţiei pentru Apărarea Libertăţilor Publice Arad. „Sclavie modernă” Cei peste 20 de protestatari au mai susţinut că RFID este o tehnologie care permite o formă de „sclavie modernă“, care poate să altereze de la distanţă capacitatea omului de decizie. De asemenea, participanţii la protest au mai afirmat că cipurile RFID provoacă forme grave de cancer. „Microcipurile implantate la animale au provocat cancer în aproximativ 10 la sută din cazurile implanturilor. Ţesutul cangerigen a apărut întotdeauna în jurul cipului RFID“, a spus Cristian Vifor. „Stop Cipului RFID!!!” Reprezentanţii Asociaţiei au împărţit pliante trecătorilor care purtau titlul „Stop Cipului RFID!!!”. Pe ultima foaie a pliantului este trecut un program de rugăciune, care constă în rostirea „Tatălui Nostru“, de 7 ori, zilnic între orele 21.15-21.30 şi îndemnarea: „Apoi rugăm îngerii de lumină a lui Dumnezeu să ne ajute, să ne protejeze, să ne ghideze şi să ne inspire mereu“. Conform celor declarate de iniţiatorii protestului în Arad vor mai avea loc şi alte astfel de manifestări. „E un atentat la libertatea personală” Dacă la miting nu au reuşit să ajungă şi reprezentanţii Asociaţiei de la Bucureşti, la dezbatere aceştia au fost prezenţi. De asemenea, acestora li s-au alăturat şi foarte mulţi arădeni, care au venit să îi susţină şi să semneze împotriva acestor paşapoarte. „Sunt contra, deoarece e un atentat la libertatea personală în special la libertatea de conştiinţă - religioasă. De ce să fiu urmărit pas cu pas unde mă duc ce confesiuni am, ce vorbesc. Dumnezeu ne-a făcut liberi, ne respectă libertate şi atunci cine are dreptul să ne îngrădească libertatea să treacă peste vorbele lui Dumnezeu? Chiar dacă nu mai plec din ţară deloc nu mi-aş face un asemenea paşaport. Sunt ortodox şi îmi păstrez credinţa cu orice preţ”, ne-a spus Petru, pensionar. Reprezentanţii Asociaţiei pentru Apărarea Libertăţilor Publice Arad susţin că la Bucureşti s-a început această campanie împotriva actelor biometrice în urmă cu şase luni. Claudia Untaru - Glasul Aradului

Compania de termoficare a câştigat procesul cu firma de recuperare a creanţelor şi are conturile deblocate. Conturile CET au fost deblocate de către instanţele judecătoreşti, în urma unui proces câştigat în luna iunie. „Judecata cu firma de recuperare a creanţelor se va muta pe fond”, a declarat Cornel Secianschi, directorul CET. Acesta este foarte revoltat că o societate fantomă, cu un capital de 200 de lei şi cu adrese care se schimbă săptămânal, a putut să ducă la blocarea conturilor companiei de termoficare. „În urma acestor procese, care au dus la blocarea conturilor bancare, credibilitatea unităţii de furnizare a agentului termic a ajuns la zero”, mai spune Secianschi. Ofertă pentru împrumut Una dintre puţinele soluţii pentru continuarea activităţii în cadrul CET este un împrumut bancar de 25 de milioane de lei. Unitatea de termoficare a postat un anunţ pe internet, pe o pagină oficială, dar, până la data limită de 15 iulie, niciuna dintre bănci nu a fost interesată să plaseze o ofertă. „De când cu blocarea conturilor, întâmpinăm astfel de probleme regulat. Mâine (n.r. - astăzi) vom purta o discuţie cu o echipă formată din reprezentanţi ai uneia dintre băncile comerciale pentru a accesa un împrumut. Sperăm să avem succes”, declară managerul CET. Acesta spune că, în eventualitatea în care vor primi banii necesari, vor putea plăti creditul, deoarece, în perioada de iarnă, societatea încasează 140 de milioane de lei pentru căldura furnizată. Încasări şi plăţi Diferenţa dintre încasările şi plăţile societăţii de termoficare este una uriaşă. „Avem de plătit 39.433.762 lei către SNLO Oltenia, 14.252.346 lei către societatea care transportă cărbunele, 6.000.579 lei către furnizorul de gaz şi restul, până la 65.000.000 de lei sunt datorii minore, către multiple societăţi pentru produse şi servicii”, a declarat Cornel Secianschi. În schimb, societatea trebuie să primească numai 16.937.936 lei. Dintre aceştia, 14.057.154 reprezintă energie termică, iar restul de 2.880.782 lei vor trebui încasaţi pentru energia electrică. „Diferenţa dintre plăţi şi încasări este una foarte mare. Tocmai de aceea avem nevoie urgentă de un împrumut din bancă”, a încheiat Secianschi. A.G. - Jurnal Aradean

Muzeele abia îşi mai găsesc vizitatorii Ca să realizezi dimensiunea reală a unei culturi, civilizaţii sau a unei istorii, ridici un muzeu. Pentru că visurile devin muzee, iar gândurile expoziţii, mi-am permis măcar pentru o zi să reiau linia conservării şi îndeosebi a expunerii în vederea studierii, educării şi delectării publicului iubitor de artă şi istorie… într-un cuvânt al muzeelor. Aradul e un oraş complex, un fel de cocktail în care de zeci de ani am amestecat la un loc prostul gust cu diferite stiluri arhitectonice, pornind de la cel renascentist şi ajungând până la cel eclectic, chiar. Că în Arad pofta de cultură e destul de limitată, dovadă o fac şi numărul redus de vizitatori care calcă pragul galeriilor de artă sau a muzeelor. Un os prăfuit, un vas de lut ars sau câteva kilograme de monezi de argint nu mai interesează aproape pe nimeni de vreme ce cu fiecare an care trece ne mai trezim cu câte-un hipermarket, două terase şi nişte centre comerciale. Poate doar elevii să mai calce pragul muzeelor arădene, împinşi de la spate de profesori care cred că prin astfel de perindări reuşesc să stârnească interesul copiilor. Cu toţii am văzut în anii de liceu colaje fotografice sugestive reprezentând galaxii, supergalaxii sau supernove, eşantioane ce ilustrează clase de minerale speci-fice vestului şi nord-vestului României, cât şi fauna şi flora caracteristice judeţului nostru. Cât de mult a impresionat ochiul elevului, rămâne de văzut. În ceea ce mă priveşte, secţiunea dedicată ştiinţelor naturii din cadrul Complexului Muzeal Arad, nu m-a aimpresionat niciodată. Orânduită după posibilităţi, am găsit-o la fel de neinteresantă şi după câţiva ani buni după terminarea liceului. În periplul meu prin „marea muzeelor” am rămas oarecum surprins să observ că deşi clientela Aradului nu prea mai gustă vizitele la muzeu, cei din domeniu încearcă pe cât pot să resusciteze muzeul care se îndreaptă încet, dar sigur spre obştescul sfârşit. Strategia de marketing lipseşte Ce putem prezenta străinilor?... asta e întrebarea la care probabil oricare muzeograf din ţărişoara noastră tristă ar ezita pentru câteva secunde să răspundă. Şi asta deoarece pe lângă o strategie de marketing solidă prin care muzeele să iasă din cocon, mai este nevoie şi de bani alocaţi pentru îmbogăţirea patrimoniului. Dacă francezii au fost destul de inventivi încât au adus un omagiu fumatului prin înfiinţarea unui muzeu, noi ne batem în continuare în piept cu rămăşiţele găsite pe teritoriul ţării, în timp ce adevăratele comori au luat drumul Occidentului. În acest context, străinii ne-au luat aurul şi ne-au lăsat pietrele. „Suntem conştienţi de situaţia în care ne aflăm. Cu toate acestea, căutăm idei şi posibilităţi să reîmprospătăm lumea artei. Avem expoziţii temporare, dar cel mai des căutăm să ieşim în public, prin acele festivaluri de muzică veche sau «Noaptea Muzeelor», prin care atragem vizitatori. Numărul lor creşte de la an la an, datorită acţiunilor pe care le întreprindem”, am aflat de la Adelina Stoenescu, muzeograf în cadrul Complexului Muzeal din Arad. Cât priveşte Festivalul de Muzică Veche, deşi se încearcă prin acest eveniment să atragă un număr cât mai mare de arădeni interesaţi şi nu numai, prin alegerea unui traseu turistic. Turnul de Apă, emblematic Situaţia se prezintă cam în aceeaşi termeni şi la Turnul de Apă, un alt muzeu inedit din Arad: prea puţini vizitatori arădeni, turişti şi mai puţini, efectele concurenţei pe care o exercită ştrandul, centrele comerciale sau terasele. Deşi e o clădire care la origini are un caracter tehnic, Turnul de Apă serveşte, de mulţi ani, drept aşezământ de cultură. Gândit astfel, la primul nivel este găzduită, de regulă, o expoziţie de picturi al unui tânăr arădean, după care urmează galeriile de artă cu colecţia Turnului de Apă şi obiecte din istoricul apei şi al pompierilor. Deşi mirosul istoriei îmbracă fiecare încăpere în parte iar exponatele pe-alocuri îţi provoacă fiori, am realizat că în ceea ce-l priveşte o bună parte din concetăţenii noştri nu au habar. Prea puţin ne pasă cum „împachetăm” imaginea ţării în care trăim în faţa turiştilor. Turişti care... din mai orice lucru nesemnificativ, îl transformă în emblema ţării lor. Construit în 1896, a devenit una din clădirile emblematice ale Aradului. În partea superioară a clădirii a fost amplasat un rezervor de 300 tone de apă, metalic, care a servit ani buni pentru alimentarea cu apă a Aradului. Practic, Turnul de Apă a fost elementul de acumulare a apei din prima alimentare cu apă civilă a oraşului. În anul 1956, el a fost umplut ultima oară cu apă, apoi clădirea a fost, mai mult sau mai puţin, abandonată. În ultimii ani înainte de revoluţie, a folosit drept magazie şi dormitor pentru muncitorii sezonieri de la gospodăria comunală. În loc de concluzii… În acest ritm alert prin care trecem zilnic fiecare dintre noi, istoria îşi culege roadele pe alte meleaguri. Pentru noua generaţie istoria şi cultura unei civilizaţii se reduc la câteva click-uri pe internet. Muzeele, alături de vestigii nu mai prezintă un real interes. Dovadă o face şi faptul că puţinii oameni din domeniu fac eforturi anual să contribuie la modificarea resorturilor mentale legate de percepţia publică asupra monumentelor istorice. Că turismul din Arad este în impas, la fel ca întreg turismul românesc, toată lumea ştie. Turismul în România se rezumă doar la nişte logo-uri, nişte imagini şi bineînţeles la preţuri de lux. Adrian Todor - Glasul Aradului

Anul acesta se împlinesc 110 ani de ani de la primul meci de fotbal jucat în Arad, pe data de 15 august 1899, pe un teren viran din apropierea fabricii de vagoane marfă ce ulterior a devenit stadionul Astra sau „Vagonul”. Pentru a marca acestă cifră rotundă, Primăria Municipiului Arad, Consiliul Judeţean Arad şi asociaţia Old Boys UTA vor organiza un meci de fotbal între generaţiile ’80 ale echipelor UTA şi Poli Timişoara, însoţit de lansarea unei cărţi ce tratează istoria fotbalului arădean. Derby-ul dintre selecţionatele de veterani ale celor două mari rivale din vestul ţării va avea loc pe stadionul „Francisc Neuman”, în principiu pe data de 15 august. Data partidei ar putea fi amânată din cauza programării în campionat a UTA-ei, ce încă nu a fost stabilită de Federaţia Română de Fotbal. „Dacă UTA va avea meci acasă pe 15 august (sâmbătă, n.r.), am putea juca pe 16, 17 sau chiar cândva de Zilele Aradului”, a spus consilierul judeţean Ionel Costin, preşedintele comisiei de cultură din cadrul CJA. De organizarea meciului aniversar s-au ocupat în special cei de la asociaţia Old Boys UTA, preşedinte Gheorghe Vaczi jr., ei având misiunea de a-i strânge pe toţi fotbaliştii reprezentativi care au evoluat la UTA în anii 1980. Dacă Flavius Domide a primit sarcina de a trata cu „rivalii” timişoreni, cel care s-a ocupat de alcătuirea lotului UTA-ei fiind Gabi Biro. „ A fost destul de dificil să facem o echipă doar din jucători care au activat în anii’80 pentru că unii dintre ei au abandonat complet activitatea sportivă. Astfel a trebuit să facem completări cu jucători mai tineri, care au evoluat la UTA şi în anii 90, precum Stupar, Nagy, Gaica, Nicolae Mitu etc.” , a explicat Gabi Biro de ce a optat pentru un lot puţin întinerit. „Istoria ilustrată a fotbalului arădean” ridică o problemă interesantă: primul meci de fotbal din judeţul Arad a fost jucat la Pădureni, în anul 1879! Cartea ce va fi lansată cu prilejul aniversării celor 110 ani de la primul meci de fotbal din municipiul nostru se numeşte „Istoria ilustrată a fotbalului arădean” şi va fi editată sub coordonarea lui Tiberiu Ţigan, metodist la Clubul Sportiv „Amefa”. De fapt, „Istoria ilustrată a fotbalului arădean” va fi compusă din două volume: primul va apărea cu ocazia evenimentelor de la mijlocul lunii august şi va cuprinde perioada din secolul XIX până în anul 1952, iar al doilea va apărea anul viitor când se vor sărbători 65 de ani de la înfiinţarea clubului UTA urmând să fie focalizat pe perioada de maximă glorie a „Batrânei Doamne”. Tiberiu Ţigan a spus că ambele volume vor conţine aproximativ 400 de poze însoţite de texte redactate de „iubitori ai fotbalului” precum Ion Pascal sau Gheorghe Biriş. Pe lângă imaginile inedite din istoria fotbalului arădean, cartea coordonată de Tiberiu Ţigan va dezvălui şi aspecte poate mai puţin cunoscute, precum un meci de fotbal ce s-ar fi ţinut în satul Pădureni de lângă oraşul Chişineu Criş, în anul 1879. „ Din surse neverificate încă am aflat că în ziarul maghiar „Reforma” a apărut o relatare despre un joc denumit „ a rugdalo”, ce s-ar fi petrecut pe un câmp de lângă Pădureni la 1 mai 1879”, a spus Tiberiu Ţigan, adăugând că urmează să verifice informaţia cu ajutorul unei arhive din Budapesta. Tot din „Istoria ilustrată a fotbalului arădean” putem afla că în perioada 1945-1952 Aradul a dat cei mai mulţi jucători la loturile naţionale, dar şi că cea mai bună echipă din perioada interbelică a fost Olimpia Micălaca, prin cei trei internaţionali ai săi. Lucian Cozma - Observator