Ştirile Zilei

Marţi, 15 septembrie 2009
Ştirile TVA aici
  • Sub ameninţarea „norilor”

Peste 70.000 de elevi au început noul an de învăţământ 2009-2010 în şcolile din judeţul AradPeste 70.000 de elevi au început noul an de învăţământ 2009-2010 în şcolile din judeţul Arad.
Prima zi a anului de învăţământ a început sub ameninţarea norilor, la propriu şi la figurat. Norii de dimineaţă, care dădeau semne de ploaie şi „furtuna” anunţată de sindicate, de a boicota discursurile politicienilor, păreau să influenţeze festivităţile de deschidere a şcolilor. Numai că, până la urmă, nici unul dintre aceste pericole n-a mai existat. Norii s-au risipit de pe cer iar oficialii au fost primiţi chiar cu aplauze şi totul a decurs în nota obişnuită, în „cadru festiv”. Am reuşit şi noi să ajungem în câteva din şcoli pentru a surprinde atmosfera de început de an şcolar. În faţa Colegiului Economic, de la ora 8, se adunaseră deja elevii.
Printre ei mai uşor de recunoscut erau bobocii de cl.a IX-a (230, din totalul de 970 câţi învaţă aici). La C.N. „M. Nicoară” (unde învaţă peste 900 elevi, din care 64 boboci de a V-a şi 168 de a IX-a) festivităţile au început la ora 9 şi au fost onorate de oficialităţi (prefectul Călin Bibarţ, parlamentarul Adrian Niţu, inspectorul general adjunct Mirela Aldescu, reprezentanţi ai universităţilor) care s-au adresat elevilor cu urările specifice începerii şcolii, spuse chiar cu umor: „Când eram elev, tot aşa de atent eram şi eu la discursuri ca şi voi” (Călin Bibarţ). Deschiderea de la C.N. „E.G. Birta” (900 elevi; boboci: 50 - cl.I, 60 - cl. a V-a, 140 cl. a IX-a) a fost onorată de subprefectul Radu Stoian şi inspectorul şcolar general Eugenia Groşan. La Liceul Pedagogic „D. Ţichindeal” au ajuns o parte din oficialii prezenţi la „M. Nicoară”, cărora li s-au alăturat senatorul Ovidiu Marian, rectorul UAV prof. univ. Lizica Mihuţ şi prof univ. Petru Ciacli, de la UVVG. Cadrul a fost unul sărbătoresc şi a început cu o defilare a celor 102 boboci de clasa I, iar careul - cu 1200 elevi (72 boboci de cl. a V-a şi 114 de cl. a IX-a), învăţători şi profesori, părinţi , bunici şi fraţi - a impresionat.
Şi în cartiere, şcolile şi-au deschis porţile de la primele ore ale dimineţii. La Şc. Gen. „A. Iancu”, discursurile au fost mai scurte, iar ceremonia s-a încheiat ceva mai repede, pentru că şcoala se află încă în reparaţii (mansardare pentru un internat, cantină etc.). Cu foarte mari emoţii, cei 70 de boboci, dintr-un total de circa 760, au făcut câte un pas în faţă în momentul în care şi-au auzit numele, strigaţi fiind de directorul adjunct al instituţiei.
Tot de o primire specială au avut parte şi cei mai mici dintre elevii ce învaţă la Şc. Gen.„A. Vlaicu”. Aici, potrivit tradiţiei, au fost prezentaţi rând pe rând toţi bobocii din clasa I, 133 la număr. Mai mult, elevii au avut ocazia să intre în sălile de clasă printr-o „poartă de flori” (profesoara de desen a şcolii pictând, în această vacanţă, culoarul care face legătura între curtea interioară şi clădire).
„Prima zi de şcoală a fost una a revederii, a emoţiei care însoţeşte întotdeauna orice început - ne-a declarat prof. Eugenia Groşan, inspector şcolar general la I.Ş.J Arad. Împreună, elevi, dascăli, părinţi, autorităţi locale, să participăm într-un efort comun la un act educaţional de calitate”.

V. F. - Jurnal arădean

  • Depunerea proiectelor pentru „Casa Verde“, extinsă cu 15 zile

Administraţia Fondului pentru Mediu a prelungit cu 15 zile perioada de depunere a proiectelor pentru sisteme de încălzire ecologiceArădenii care doresc sisteme de încălzire ecolo­gice, mai au 15 zile pentru depunerea proiectelor
Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a decis prelungirea cu 15 zile a perioadei de depunere a proiectelor în cadrul celei de-a doua etape a programului Verde, până pe 30 septembrie. Proiectele câştigătoare din prima etapă nu au fost anunţate încă. Bugetul total pentru cele două etape ale programului Casa Verde este de 310 milioane lei - 150 milioane lei, în prima etapă, respectiv 160 milioane lei în cea de-a doua. Autorităţile locale administrează banii pentru acest program, iar persoanele care doresc să monteze panouri solare, pompe de căldură sau centrale eoliene trebuie să se adreseze mai întâi asociaţiei de locatari, care apoi poate să facă demersuri la autorităţile publice locale pentru includerea în program. De asemenea, primăriile şi consiliile locale pot depune proiecte pentru unităţile publice - şcoli, grădiniţe, cămine - pe care le au în administrare sau în proprietate. Finanţarea nerambursabilă, asigurată de Administraţia Fondului pentru Mediu, se acordă în procent de până la 80% din cheltuielile eligibile ale proiectului.
De menţionat este faptul că numai asociaţiile de locatari care sunt branşate la sistemul centralizat de încălzire pot beneficia de finanţări prin programul Casa Verde pentru montarea de panouri solare pe bloc, iar cei care s-au debranşat se pot racorda din nou.
Programul vizează îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului, prin reducerea gradului de poluare cauzată de arderea lemnului şi a combustibililor fosili utilizaţi pentru produ­cerea energiei termice folosite pentru încălzire şi obţinerea de apă caldă menajeră, precum şi stimularea utilizării sistemelor care folosesc în acest sens sursele de energie regenerabilă, nepoluante.

Alexandra Nadaban - Glasul Aradului

  • Muncă intensă pe DN 79

Se munceşte foarte intens la modernizarea drumului Arad-OradeaModernizarea drumului Arad-Oradea a demarat în trombă. Pe 40 de kilometri sunt patru puncte de lucru.
După finalizarea lucrărilor de modernizare pe DN 7, a venit rândul drumului care leagă Aradul de Oradea să fie luat cu asalt de constructori. Recent, a început şi modernizarea DN 79, iar din declaraţiile lui Gheorghe Balint, directorul Administraţiei Drumurilor Naţionale, secţia Arad, se munceşte foarte intens şi pe acest drum. „Numai între Arad şi Chişineu-Criş sunt patru segmente de drum pe care se lucrează”, a declarat Balint. Se pare că lucrul pe segmente este mult mai productiv decât cel cap-coadă şi asta pentru că există mai multe echipe care lucrează în acelaşi timp.

Modernizare complexă
Lucrul pe DN 79 este mult mai complex şi mai greu decât modernizarea DN 7. Dacă pe drumul care face legătura cu frontiera de la Nădlac nu s-a făcut decât decapare, asfaltare şi marcaje, pe drumul dintre Arad şi Oradea se sapă pe partea carosabilă, se pune umplutură formată din balast şi pietriş, se tasează şi abia apoi urmează asfaltarea propriu-zisă. Tocmai de aceea şi termenul de execuţie este unul destul de lung, respectiv 24 de luni.

Banii la zi
Avansul virat de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, în valoare de 33 de milioane de lei, a intrat deja în conturile companiei Astaldi, care se ocupă de modernizare, aşa că plăţile sunt la zi. Va urma o nouă tranşă de fonduri acordate constructorului, dar încă nu s-a stabilit un termen pentru următoarea plată.

A. G. - Jurnal arădean

  • Aradul va reprezenta România la Festivalul Internaţional „Struguri de Znojmo“ din Cehia

În cadrul Festivalului Internaţional "Struguri din Znojmo", delegaţia din Arad va prezenta o serie de produse specifice din judeţul AradAradul reprezintă România la Festivalul Internaţional „Struguri de Znojmo“ Moravia de Sud, Cehia, la invitaţia ambasadorului României în Cehia, Daniela Gâtman.
Festivalul Internaţional „Struguri de Znojmo” este unul de tradiţie, organizat sub înaltul patronaj al pre­şedintelui Senatului Republicii Cehe, Premysl Sobotka, şi al guvernatorului regiunii Moraviei de Sud, Michal Hasek.
Delegaţia care va reprezenta ţara la festivalul vinului este alcătuită din oficialităţi judeţene, Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Valentin Bot, primarul comunei Şiria şi Ana Maria Dumitrean, director al Centrului Cultural Judeţean Arad. Ansamblurile folclorice „Rapsozii Zărandului” şi „Şiriana” din Şiria vor fi prezente la festival pentru a susţine un complex program artistic. „Pentru noi este o onoare să reprezentăm România la acest festival internaţional. Este o recunoaştere a tradiţiei viti-vinicole arădene, dar şi a altor produse tradiţionale. De asemenea, este o recunoaştere a eforturilor pe care Consiliul Judeţean le depune pentru a promova aceste produse tradiţionale în întreaga lume, de a aduce în prim-plan tot ceea ce este mai bun din această zonă. Mulţumim producătorilor care au făcut mari eforturi şi ne-au acordat sprijin în prezentarea la festival a produselor şi specialităţilor tradiţionale din judeţul nostru”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu.

Specialităţi şi vinuri din judeţ
În cadrul festivalului, delegaţia din Arad va avea un stand de 350 de metri pătraţi în care vor fi prezentate o serie de produse specifice din judeţul Arad. Vor fi expuse preparate ca tobă, lebăr, jumări, jambon afumat, cârnaţi afumat, cârnaţi picanţi, şuncă de casă, caş uscat, telemea proaspătă, liptai, plăcintă de Turnu şi pâine de Pecica şi vor putea fi degustate vinuri roşii şi albe din cele două centre viticole ale Podgoriei Miniş - Măderat şi vinuri produse la cramele din Păuliş - Baraţca şi Şiria - Mâsca. De asemenea, nu va lipsi ţuica de Chisindia. „O mare parte din produsele expuse în standul care va reprezenta România în cadrul, Struguri de Znojmo, din Cehia vor fi preparate la faţa locului. Printre acestea, se numără jumările şi pâinea care va fi coaptă acolo“, a declarat Ana Maria Dumitrean, director al Centrului Cultural Judeţean Arad.
Programul manifestărilor cuprinde o întâlnire a preşedintelui CJA, Nicolae Ioţcu, cu omologul său ceh, J. Hasek, preşedintele regiunii Moravia de Sud şi, de asemenea, cu primarul oraşului, Peter Nrzveda. În data de 17 septembrie va avea loc inaugurarea festivă a „Zilei României”, această manifestare continuându-se la la castelul Althansky, din Znojmo.

Sandra Stoler - Glasul Aradului

  • Doina Gehl: „În 1955 cine naiba dintre femei se mai gândea la fotbal în afară de mine?”

Doina Gehl, prima femeie arbitru din România, îşi aminteste cu nostalgie de perioada în care a profesatAm fost surprinsă să găsesc în Arad primul arbitru femeie din România, iar dumneaei susţine că a fost prima chiar în Europa. Doina Gehl are acum 77 de ani şi o sănătate precară, dar un suflet de om tânăr, plin de vervă. Doina Gehl este numele cu care a fost cunoscută ca arbitru. Mai târziu, după ce a divorţat, a revenit la numele „de fată”, Doina Păcuraru, aşa cum îşi semnează cărţile pe care le scrie de când nu mai poate arbitra.
Fotbalul i-a intrat în sânge de când era mică. Stătea în firea ei nărăvaşă, iar locul nu şi-l putea găsi decât printre băieţi şi activităţile lor: „Jucam fotbal cu băieţii pe maidan”, îşi aminteşte Doina, care-şi proteja fratele mai mare cu un an bătându-i pe cei care îl necăjeau.

„Numai sport am mâncat de când mă ştiu. Nu regret”
A mers la meciurile UTA-ei din primii ani: „UTA asta a fost simpatia mea de mică”, îşi începe femeia inedita poveste a vieţii. „În 1955 am arbitrat pentru prima dată. L-am arbitrat chiar şi pe Petschovschi! Numai sport am mâncat de când mă ştiu. Nu regret. Am fost arbitru numai la centru. Jucătorii nu îndrăzneau să comenteze ceva pentru că eu eram rea în sensul că n-am acceptat discuţii. Dacă vroiau să ceară explicaţii asupra unei decizii, veneau şi le explicam”.
A arbitrat în divizia B, divizia C, dar şi în divizia judeţeană. Poveştile pe care le poate spune sunt nenumărate şi surprinzătoare mai ales pentru că sunt spuse de o femeie: „În Timiş, la Bocşa Română. Meci de baraj. În pauză vine un idiot la mine, cu un plic plin cu bani şi-mi spune că . I-am spus să iasă afară. Am arucat banii pe jos, ca să vadă toţi că nu sunt de cumpărat. I-am făcut şi raport”.

„Jucătorilor le era frică de mine”
Era o lume exclusiv a bărbaţilor, cea a fotbalului, însă asta nu a speriat-o pe Doina Gehl, care a băgat frica în jucători şi s-a făcut respectată de toţi cei care au cunoscut-o. Cel mai bine vorbeşte singură despre acei ani:
„Soţul meu a fost arbitru. Să-l ierte Dumnezeu că a murit, dar tare slab arbitru a fost! Am fost odată împreună la Sebiş , Gurahonţ, Ineu. Jucătorilor le era frică de mine. La Sebiş îl cunoştea multă lume şi pe el. Am arbitrat acolo şi mi-a venit rău, n-am mai putut să alerg. I-am spus soţului să conducă el, dar să fie cu ochii la mine. Nu vroia să recunoască că e miop. I-am spus să meargă să-şi ia ochelarii. Să vezi ce au huiduit: Le-am cerut să nu mai fiu delegată cu el. A trebuit să-l las pe el la tuşă şi să trec eu la conducere”.
Aşa de aprigă a fost şi este încă Doina Gehl, o doamnă respectabilă, care ştie şi acum să se aranjeze şi care luptă cu timpul şi cu limitele fizice ale corpului său.

„Dacă vorbeau, îi pedepseam cu indirecte”
„Am arbitrat în Bihor, la Valea lui Mihai. Un observator, un idiot, că nu pot să-i spun altfel, a făcut un raport... nota patru, că doamna Gehl ia măsuri şi face regulamentul după capul ei. Am întrebat ce am făcut. Mitran şi ceilalţi râdeau, că mă ştiau cum sunt. Dădeam lovituri indirecte. Dacă vorbeau, sau se înjurau. Cu asta îi pedepseam. Din indirectă se poate marca”.
Dorina nu reacţiona prea bine dacă era notată cu 4. Dovadă faptul că la liceu i-a tras câteva scatoalce profesoarei de română, care i-a dat nota 4 pe nedrept. Limba română a fost materia preferată şi avea numai 10. Un 4 era inacceptabil. Profesoara nici nu a ştiut ce a lovit-o, deşi a bănuit... „Am caftit-o”, chicoteşte şi acum doamna Gehl.

„Eu nu ştiu ce e frica!”
Mulţi care o vedeau că intră pe teren se speriau: „Vine dracul negru!”, îşi aminteşte ea cu amuzament .
„La Vinga l-am bătut pe unul. Dar nu pentru mine. Am avut un tuşier ţăcănit, de la Oradea. Nici nu se uita la mine. Au fost offside-uri multe. Oamenii de pe margine la Vinga erau şi abţiguiţi.
M-am gândit că sigur ăsta o încasează când ieşim de pe teren. I-am spus celuilalt coleg să rămânem în spatele lui, să-l păzim, că la cât de prost e ăsta, o încasează. La Vinga e un poduleţ cum vii de pe teren. Câţiva îl aşteptau. Când unul a vrut să pună mâna pe el, i-am dat una în cap cu steagul din mână. Celuilalt i-am tras un pumn şi a căzut în baltă. Eu nu ştiu ce e frica.”

„Un jucător poate învăţa foarte multe de la un arbitraj corect”
Fostul arbitru spune că era mai greu să aibă de-a face cu meciurile din judeţ decât cu cele din divizia A. „Un jucător poate învăţa foarte multe de la un arbitraj corect. Nu avem arbitri corecţi. Mai sunt şi excepţii, dar puţine. Ştii ce se întâmplă acum pe teren? Groaznic. Păi cum să înveţe un jucător regulamentul corect, dacă arbitrul nu-l aplică!”
Ca arbitru, trebuia să dea probe practice săptămânal, pe stadionul Gloria. Seara fugea prin pădure ca să nu-şi piardă condiţia fizică. Era o alergătoare foarte bună. Câştiga mereu la concursurile interşcolare. Pe teren, unde era mingea, era şi ea. A făcut şcoala de antrenori în stil vechi, sovietic, la Timişoara.

„Pe vremea mea nu erau cartonaşele”
... îi pofteam afară. Unul ştii ce a făcut? E de râs. Îl poftesc afară, iar el îmi ia mâna, mi-o pupă şi se uită lung la mine. I-am tras o palmă! Publicul nu ştia de ce. I-am făcut raport. Au râs toţi din comisie”.

Nu numai că a arbitrat, dar a şi antrenat, atât echipă de băieţi, cât şi de fete.
„Dacă vezi că un antrenor are un sistem, fă un contrasistem. De exemplu 3 - 5 - 2. Mijlocul alimentează tot timpul şi înaintaşii, ajută şi în apărare. Cu mulţi atacanţi e bine. Depinde de echipa adversă. Trebuie să formezi jucătorii pe mai multe poziţii, ca să derutezi adversarul.
Îmi plăcea să inventez. Gehl trebuia să antreneze, dar nu putea că avea de făcut norme la fabrică şi atunci antrenam eu la Beliu. Când eram eu câştigam, când nu, pierdeau.
Am şi jucat fotbal. Centru şi extremă dreaptă. Am jucat în echipa de băieţi în meciuri amicale.

„Trebuia să îmi bat capul cu o echipă de fete”
Ce să fac cu fetele? Am antrenat şi fete. O echipă a fost cea mai bună. A venit de la Bucureşti directivă să se facă campionat de fotbal feminin. N-am fost de acord. Faci când ai 10-12 echipe bune. Foresta Arad era bună, dar erau doar vreo 4 echipe bune în ţară.
Trebuia să îmi bat capul cu fete. Am dat un anunţ la ziar. Au venit 60-70. Am ales vreo 20, foste handbaliste. Din astea se putea face ceva. A fost cea mai bună echipă, Foresta Arad. Le-am bătut pe cehoaice, pe unguroaice. Şi pe juniorii băieţi i-am bătut cu echipa de fete”
.
Şi-a deschis şi o sală de gimnastică, la Constructorul: „Am descoperit multe gimnaste bune. Îmi plăcea să produc, să arăt ceva din munca mea”

Doina Păcuraru - scriitoarea
A arbitrat 18 ani, până în 1973: „Sunt născută in 1932, am 77 de ani. Dar nu mă las. Puteam, dar nu mai am chef să scriu o carte pentru femei, cum să facă să se menţină de la 40 de ani, dacă nu mai devreme. Vârsta nu trebuie să se vadă”, spune cea care între timp a scris o mulţime de cărţi şi doar o parte dintre ele au fost publicate. E o metodă de a se destinde. A abordat domenii diferite: cărţi poliţiste, cărţi romantice pentru femei, carte de bucate, iar acum finalizează manuscrisul unei cărţi despre UTA: „Am scris despre UTA ce ăştia de acum nu prea ştiu. M-am documentat bine, altfel nu poţi să scrii. M-a ajutat cu materiale şi Alexandru Dan. Am şi poze. Am scris de când s-a năcut UTA, de când s-a făcut stadionul Neumann, de ce a căzut UTA în B... Pentru publicarea cărţii ăsteia trebuie să găsim un boşorog care are bani şi nu are ce face cu ei. Am scris două caiete”.
Asta e cea mai puternică dorinţă: să găsească un sponsor şi să-şi vadă cărţile publicate.
A primit ultimul regulament de la FIFA pentru arbitri, pentru că îi place să fie la curent cu noutăţile din domeniu. Antrenorii preferaţi sunt acum Bergodi şi Lucescu - tată şi fiu.

„De când există profesionism, toată lumea numai bani, bani, bani”
„Fotbalul de azi se bazează pe viteză. Îi derutezi pe adversari. Păcat că am ajuns la vârsta asta, că aş fi ţinut eu un curs cu antrenorii. Nu pot fi antrenori buni dacă nu simt jocul cu corpul. Să simţi mingea, să lupţi pentru minge.
Îmi plăceau mult echipele de studenţi. Ei jucau ca să ia note bune. Acum banii vorbesc. De când există profesionism, toată lumea numai bani, bani, bani. Finanţatorii fac bani şi îi spală.
La UTA mi-au plăcut Petschovschi, Mercea, Bimbo (Farmati), i-am cunoscut pe toţi”
.

„Nu-mi place să fac pe vedeta”
Doina Gehl are un trecut cu care se poate mândri oricui, oricând: „Pe vremea când era Cibi Braun, m-a dus peste tot. I-a plăcut felul meu de a fi. Spunea că e o mândrie pentru el ca în România să fie aşa un arbitru femeie. Aradul a avut prima arbitră în Europa. În ‘55 cine naiba dintre femei se mai gândea la fotbal în afară de mine? Doar că mie nu mi-a plăcut să fac pe vedeta”.
În 1951 s-a căsătorit, la 19 ani. În 1952 i s-a născut primul copil. A început să arbitreze la 23 de ani şi a continuat până la 41 de ani, în fiecare sâmbătă şi duminică. „Prima femeie arbitru din Europa! Şi tâmpiţii ăştia au pus-o pe o olteancă prima în România. Acum sunt o grămadă, e adevărat”.
Nu mai merge de mult timp la stadion, ca să vadă meciuri, pentru că are probleme cu picioarele. Urmăreşte fotbalul doar de la televizor.
„Când am intrat pe teren, lumea m-a aplaudat. Când am ieşit, m-a aplaudat. La înmormântarea mea, lumea trebuie să aplaude, în loc să plângă. Aşa am ieşit şi de pe teren”.

Dana Mirea - Observator


Căutare în arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Colectivul de redacţie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Truţiu Florin.


O parte din ştirile Virtual Arad News au fost preluate şi din următoarele surse: Agenţia Mediafax, Ziarul Jurnal arădean, Ziarul Observator, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Ediţia de Vest), România Liberă, Astra Aradeană, Ziarul Glasul Aradului, TV Arad, Info TV.


 

[Home] [Ştiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de ştiri] [Agenda telefonică] [Publicitate] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta oraşului]
[Informaţii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localităţi din Arad] [Despre noi]