Ştirile Zilei

Vineri, 14 august 2009

Etelka Nagy este specialistul nr. 1 al Aradului în probleme sociale. Dacă există cineva care pentru activitatea sa în folosul comunităţii locale, a celor mai necăjiţi arădeni, ar merita o distincţie de la municipalitate, aceea este dânsa. S-a pensionat la sfârşitul lunii iulie, dar nu abandonează domeniul social, în care a muncit în ultimii 15 ani, şi va activa probabil în cadrul unei fundaţii tot în folosul arădenilor cu posibilităţi modeste. A lucrat în primărie din anul 1993, fiind atrasă aici de Cristian Moisescu. Anterior, a fost consilier juridic la Fabrica de Conserve. Spune că niciodată nu i-a trecut prin cap că va ajunge să lucreze în administraţie. De altfel, ca o ironie a sorţii, îi displăcea dreptul administrativ. Dar a fost „cucerită” de Cristian Moisescu, care deşi primar al Aradului, era în opoziţie şi era foarte atacat din toate părţile, şi de presa de atunci şi de adversarii care îi vânau poziţia. A considerat că îi poate fi de folos, dar şi conjunctura de la fabrică era de aşa natură încât se profila dezagregarea totală a întreprinderii, care a şi intrat ulteior în desfiinţare. O prietenă i-a recomandat să se angajeze consilier juridic în primărie. La vremea aceea în toată primăria erau doi jurişti: Corina Oarşă şi un domn pensionar. Acesta era întregul aparat complex de apărare a intereselor municipiului... De altfel, numărul total al angajaţilor primăriei era, cu tot cu portarii şi primarul, de 49 de persoane în anul 1994. Îşi aminteşte prima discuţie cu primarul: „Am mers la domnul Moisescu şi i-am spus: eu sunt jurist dar sunt unguroaică, şi dacă credeţi că şi asta ar putea să vă afecteze, să alimenteze ura celor care vă atacă, mai bine nu vin. Mi-a răspuns să dau concurs şi dacă voi fi admisă să nu îmi fac probleme pentru naţionalitatea mea”. La finalul anului 1994, în cadrul primăriei s-au format cele trei Direcţii: Tehnică, Economică, Administraţie Publică-Locală. Eugen Popa gira postul de secretar al Consiliului Local şi i-a recomandat Etelkăi Nagy să preia conducerea Direcţiei de Administraţie. Iniţial a refuzat, pentru că prietena sa Corina Oarşă, care a adus-o în acel loc de muncă, avea vechime mai mare şi era mai îndreptăţită să avanseze. Dar doamna Oarşă a preferat să rămână la Serviciul de Stare Civilă. Aşa a ajuns Etelka Nagy director al Direcţiei de Administraţie Publică Locală, la foarte puţin timp după venirea în instituţie. A rămas pe funcţie până în anul 2000. A ajuns să se ocupe de partea socială a activităţii administrative întâmplător. Primele servicii sociale au fost înfiinţate în cadrul serviciului de Administraţie Locală. Printr-o conjunctură conducerea primăriei a trebuit să realizeze o Direcţie Socială. Aşa s-au separat cele două şi Eltelka Nagy a rămas doar pe segmentul social, până în anul 2009, la pensionare. - V-aţi ocupat îndeaproape, ca principal responsabil, timp de 15 ani, de activităţile sociale din municipiu. Ce aţi constatat: este Aradul un oraş cu probleme? - Da, este un oraş cu probleme. Dar aceste probleme nu sunt numai la Arad. Am colaborat cu multe organizaţii din străinătate, am avut o colaborare de aproape 15 ani cu Consiliul Metropolitan din Kirkleess, Anglia, cu Pecs-Ungaria, Olomuc-Cehia, Komarno - Slovacia, Hamburg - Germania, Gelsenkirchen - Germania, care fiecare au probleme sociale speciale. Am constatat că fiecare oraş investeşte foarte mult în probleme sociale. - Foarte mult înseamnă suficient? - Nu. Chiar cu dl. viceprimar Levente Bognar am fost în Aalborg (Danemerca) şi în Suedia. Dânsul a întrebat cât investesc în sectorul social şi au spus că 40% din buget. În general în ţările vestice cuantumul cam acesta este: 40% din buget, faţă de Arad, unde în anul cel mai bun s-au investit 9%, iar în cel mai auster 5%, plus că la noi şi bugetul este mai mic. Chiar dacă pare a fi ciudat, Hamburgul se confruntă cu probleme asemănătoare Aradului, în ceea ce priveşte şcolarizarea copiilor. Au în acelaşi cartier 27 de naţionalităţi care nu comunică între ele, din familii în care întâi au venit în Germania bărbaţii, la lucru, după care şi-au adus familiile, iar doamnele au fost la cursuri de limbă dar nu au învăţat germana şi în familie vorbeau limba maternă, motiv pentru care copiii nu rezistă în şcoli germane. Este o problemă la alt nivel, cu mult mai mulţi bani se face acelaşi lucru pe care îl realizăm şi noi la centrul nostru „Curcubeu”. Nemţii au centre multiculturale în diverse cartiere, unde îi aduc pe copii pentru a preveni abandonul şcolar şi unde organizează întâlniri pentru diversele etnii, astfel încât să socializeze şi să formeze o colectivitate. Intenţia este aceea de a forma dintr-un număr mare de oameni o colectivitate. Problema care este şi a Aradului este că populaţia oraşului s-a mărit foarte mult, într-un timp relativ scurt şi foarte mulţi dintre arădeni nu au sentimentul de apartenenţă de colectivitatea Aradului. - Ce concluzie aţi tras din experienţa dumneavoastră profesională: este Aradul un oraş sărac? - Totul este relativ în lumea asta. Faţă de multe oraşe din România este mai sărac, faţă de altele este mai bogat. Sărăcia sau bunăstarea sunt mai degrabă tot în mintea omului. O persoană care îşi are traiul asigurat şi se împacă cu sine şi cu cei din jurul său poate fi mai bogată decât una cu avere foarte mare. Cred că este foarte important ce instruire are omul - nu diploma sa, ci pregătirea. - Care este dimensiunea sărăciei în oraş, văzută de dumneavoastră, o persoană care de asta s-a ocupat timp de 15 ani? - În sărăcie extremă este în jur de 20% din populaţia oraşului. - 20% este enorm şi aproape incredibil! - Ba da, sunt 20%, şi vă spun cine sunt ei. Este populaţia rromă, peste 10% ca pondere în municipiu. La ultimul recensământ s-au declarat a fi 3% de etnie rromă, dar din evidenţele noastre sunt peste 10%. Sunt şi pensionarii, cu venituri foarte mici, 300-400 de lei, din care trebuie să îşi plătească impozite şi cheltuielile vieţii. Mai sunt şomerii de lungă durată şi unele dintre familiile cu mulţi copii. De asemenea, familiile în care există persoane cu handicap sau persoane bolnave de lungă durată. - Dar săracii care nu trăiesc în sărăcie extremă câţi sunt? - Luând ca reper acel coş minim de subzistenţă, vreau să vă spun doar că anul trecut numărul arădenilor care au trecut pragul Direcţiei de Asistenţă Comunitară a municipiului Arad a fost de peste 90 000 de oameni. Au cerut diverse tipuri de sprijin, inclusiv de încălzire, prestaţii sociale. - Asta înseamnă că mai mult de jumătate din populaţia municipiului a cerut şi a beneficiat de o formă de ajutor social! - Peste jumătate probabil că sunt săraci. - Şi care este soluţia pentru a combate această sărăcie? - Oricum, niciodată nu ne-am gândit că sărăcia ar putea fi eradicată cu sprijin material. Ar trebui să existe măsuri active de dezvoltare a capacităţii indivizilor de a se descurca mai bine în anumite situaţii. Pensionarii depind de pensii - dacă scade puterea de cumpărare din pensie, ei sărăcesc tot mai mult. Procentul pensionarilor în Arad este 30% din numărul populaţiei. Numărul persoanelor active care susţin persoanele inactive este tot mai mic. Una dintre măsuri ar putea fi aceea de a prelungi, într-adevăr, perioada activă sau de a găsi diverse munci pe care cei cu dizabilităţi nu foarte severe sau şi cei mai vârstnici ar putea să le realizeze. După câte ştiu eu miracolul minunii economice a Japoniei a fost acela de a găsi munci active şi pentru un vârstnic care trăia pe vârful muntelui şi putea şi el să creeze ceva util societăţii. Cheia este a se găsi metode de a activa cât mai multă lume şi de a se crea valori şi în această categorie de populaţie. În Arad avem foarte puţini oameni pe ajutor social, am mers mult pe încadrarea în muncă a celor capabili. Avem doar vreo 30-40 de inapţi în plată, care şi-au adus adeverinţe medicale. Dar în alte locuri sumele mari care se plătesc ca ajutor social ar putea fi folosite pentru a se organiza măcar asistenţa la domiciliu. Este o metodă folosită în Republica Moldova, unde cei asistaţi la domiciliu primesc ajutor şi pentru săpatul grădinii şi pentru semănat. Pe cei care sunt în ajutor social i-ar folosi să îşi lucreze grădinile, să îi întreţină pe cei care nu pot munci, şi-ar recâştiga demnitatea şi nu ar mai trăi doar pe diverse ajutoare. Până la urmă activarea este cea mai importantă soluţie. - Din poziţia în care aţi fost aţi simţit că se fac suficiente în Arad pentru combaterea sărăciei? - Până la suficient este foarte mult! Până când există această sărăcie extremă nu se poate spune că se fac suficiente. Noi nu ne-am desfăşurat activitatea numai din fondurile bugetului local. Noi am primit mereu sprijin de la diverse ONG. De exemplu, un astfel de ONG, Fundaţia Alpema, asigură acum medicamente şi materiale medicale gratuite pentru absolut toate centrele noastre. De fapt, Direcţia de Asistenţă Comunitară nu a primit niciodată nicio maşină din partea administraţiei locale, toate au fost aduse ori prin donaţii, ori prin proiecte. - Aţi fost timp de 15 ani în domeniul social al Aradului un pilon de bază. Există ceva ce vă reproşaţi că nu aţi realizat? - Sigur că îmi reproşez că întotdeauna se putea mai mult şi mai bine, sunt convinsă de asta. Încerc să fiu perfecţionistă şi să folosesc resursele date, să adun întotdeauna la ele. Dar puterea mea fizică şi intelectuală cam atâta a fost: cât m-au ţinut puterile atât am făcut întotdeauna. Dar nu acesta este maximul! - Cea mai mare realizare a Dumneavoastră care a fost? - Încrederea oamenilor, faptul că am reuşit să aduc întotdeauna lângă un scop foarte mulţi oameni care au reuşit să colaboreze pentru realizarea acelui scop: biserici, autorităţi locale din străinătate şi din ţară, ONG-uri. - Funcţionează în Arad conceptul de responsabilitatea socială a celor care au posibilităţi financiare, şi mă refer la oameni de afaceri importanţi, la firme care merg bine? Ajută ele comunitatea mai puţin norocoasă? - Da, se dezvoltă tot mai mult. Conceptul este implementat în special de firmele italiene, se pare că în Italia funcţionează bine. Sunt unităţi care comercializează în special alimente, fructe, legume: atunci când un produs se apropie de o dată de expirare, el nu se aruncă ci se împarte foarte repede, cât este valabil, să poată fi util. Dacă nu am reuşit să mulţumesc cuiva pentru sprijinul acordat, cred că este acum cea mai potrivită cale: mulţumesc. De multe ori, din cauza grabei, a vâltorii zilnice, nu am mai reuşit să le mulţumim societăţilor care ne-au ajutat. Problema rromilor, văzută de Etelka Nagy „În municipiul Arad a fost derulat un proiect pentru acordarea de acte de identitate şi de stare civilă populaţiei rrome dar şi celor majoritari, care nu aveau astfel de acte. S-a realizat o bază de date cu toate cartierele locuite de acest segment de populaţie, şi împreună cu autorităţile au fost aduşi aici. Sunt mai mulţi în Arad care nu îşi declară actele de identitate, decât cei care nu le au. Problema cea mai mare este aşezarea rromilor pe diverse terenuri, în Checheci, str. Tarafului, fără să se rezolve situaţia juridică a terenurilor, drept pentru care nu au domiciliu legal. Locuiesc acolo de zeci de ani, dar fîără ca situaţia terenului să se fi rezolvat din punct de vedere jurifdic. Am realizat un început de legalizare pe str. Tarafului, pentru 21 de familii. Problema este că s-au făcut foarte multe programe guvernamentale pentru rromi, dar nu s-a rezolvat prin act normativ legalizarea situaţie acestora. Se ştie că această problemă trenează din 1950 încoace şi încă nu există o lege care să spună că pot primi în concesiune, în folosinţă, în proprietate terenul pe care îl folosesc de zeci de ani. Dacă s-ar da un astfel de act normativ ar fi mult mai uşor şi pentru autorităţi şi pentru populaţie. Am tot sesizat asta Agenţiei Naţionale pentru Rromi, dar nu am primit ascultare. Ar fi cea mai importantă problemă care ar putea fi făcută pentru rromi - celelalte sunt complementare. Legalizarea locaţiilor pe care le ocupă ar duce la legalizarea domiciliilor. Aspectul habitatului lor s-ar schimba radical. Gândiţi-vă că ei stau peste tot în ţară cu frica faptului că oricând ar putea fi demolaţi.” Andrei Ando - Observator

Peste 200 de administratori au participat la şedinţa de lucru Peste 200 de administratori de imobile şi preşedinţi ai asociaţiilor de proprietari membre ale Uniuni Locale a Asociaţiilor Locative (U.L.A.L) au participat la şedinţa de lucru, care s-a desfăşurat la Casa de Cultură a Sindicatelor. Conducerea Uniunii, respectiv Dorina Lupşe (preşedinte) şi Vasile Arion (vicepreşedinte) i-a informat pe cei prezenţi despre ultimele noutăţi cu privire la legislaţia în domeniu. S-a vorbit despre Legislatia privind Asigurarea Obligatorie a Locuinţelor. Astfel, participanţilor li s-au prezentat detalii cu privire la obiectul asigurărilor obligatorii (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii), prime de asigurare, condiţii, clauze, asigurări facultative, dar şi despre reabilitarea termică. Conducerea U.L.A.L. a precizat că asiguraţii (proprietarii de apartamente) ar trebui să poată opta pentru acel risc previzibil şi specific localităţilor, nu pentru riscurile generale prevăzute de lege. „Din punct de vedere geologic şi climatic, dezastrele naturale nu afectează suprafaţa României în toate localităţile ţării cu intensitate identică sau prin aceeaşi formă de manifestare. Altfel, proprietarii vor percepe această lege ca pe o nouă taxă”, a afirmat Vasile Arion. Abia în 2010 La şedinţă a participat şi un reprezentant al Primariei Arad, care a adus la cunoştinţa celor prezenţi, stadiul programului de reabilitare termică desfăşurat în Arad de Primărie, care este coordonatorul principal al acestui program. „S-a afirmat oficial că desfăşurarea procedurilor de auditare termică şi proiectare tehnică, vor ocupa tot anul 2009. Deci, efectiv activitatea de reabilitare a celor 58 de blocuri înscrise în program se va desfăşura în anul 2010”, mai spune vicepreşedintele. Când s-a vorbit despre programul de reabilitare termică, cei prezenţi în sală au început să îşi arate nemulţumirea şi au cerut mai multe informaţii. Mai mult de atât, reprezentanţii Uniunii i-au invitat pe cei de la Primărie să li se alăture în toamnă când se vor face încasările. „Realitatea privind acest parcurs, recunoscut în final de reprezentantul Primăriei, a generat nemulţumiri în masă din partea asociaţiilor prezente. Indignarea a fost perfect justificată de faptul că primele asociaţii s-au înscris în programul de reabilitare termică începând cu anul 2006. Am adus la cunoştinţa participanţilor un adevăr şocant: Aradul nu a fost cuprins în programul guvernamental multianual privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe pe anul 2009. Şi atunci, de ce a fost nevoie să suporte populaţia Aradului aberanta scumpire a gigacaloriei incepând cu 1 martie? Rezultatele acestei binefaceri îşi va arăta consecinţele abia în această iarnă. Noi invităm autorităţile locale să-şi trimită reprezentanţii atunci când se fac încasări în asociaţiile de proprietari începând cu luna octombrie” afirmă Dorina Lupşe. De asemenea, în cadrul şedinţei s-a discutat pe larg despre încălzirea locuinţelor, discuţii la care a participat şi directorul tehnic de la CET, Liviu Vărşăndan. Astfel, în colaborare cu U.L.A.L, CET va promova un regulament privind contorizarea consumurilor de căldură, aprobat pe plan local. De asemenea, se va încerca elaborarea acestui act normativ local, până la începerea perioadei de încălzire. Claudia Untaru - Glasul Aradului

Terenul de sport al Colegiului Naţional "Moise Nicoară" a intrat, în sfârşit, în atenţia Primăriei Arad. Executivul susţine că, în această etapă, vor fi amanajate cele două terenuri de baschet. Reabilitarea se face, potrivit Primăriei, în cadrul unui parteneriat cu firma SMG (Germania), companie specializată în producţia de materiale şi lucrări de amenajare şi întreţinere terenuri de sport cu suprafeţe sintetice. "Reabilitarea constă în acoperirea suprafeţei de joc cu un material special, cu proprietăţi elastice şi de aderenţă crescută, conceput pentru o protecţie crescută a sportivilor în cazul căzăturilor dar şi pentru a reduce solicitările la nivelul articulaţiilor. Prin tehnologia specială de aplicare se asigură o suprafaţă uniformă şi perfect plană, a cărei grosime de 16 mm este garantată 6 ani", se arată în comunicat. Unul din terenuri este amenajat gratuit de firma SMG şi va fi destinat baschetului, iar pentru cel de al doilea (destinat şi voleiului) Primăria Arad a scos din buget 15000 de euro. Suprafaţa de joc în două culori va fi de 16/28 de metri iar trasarea terenurilor se va face cu respectarea prevederilor Federaţiei Internaţionale de Baschet. A. B. - Jurnal arădean

În perioada 02.01.2009 - 31.07.2009, Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad a înregistrat un număr de 136 de solicitări pentru investiţiile cu finanţare pe fonduri PNDR, pentru care s-au obţinut tot atâtea acte de reglementare. Potrivit directorului instituţiei, Dana Dănoiu, solicitările au fost făcute de către 41 de comune din judeţ, ale căror proiecte cuprind modernizări de străzi şi drumuri comunale, reabilitări cămine culturale, centre de zi pentru bătrâni, înfiinţare şi dotare centre de îngrijire şi asistenţă pentru copii, construire centre de zi tip „after school” pentru copii, alimentare cu apă şi extindere reţele de distribuţie apă potabilă, realizare reţele de canalizare menajeră şi staţii de epurare. „De această dată suntem avantajaţi de faptul că nu a mai fost punctat componentul de sărăcie, care merge spre zonele defavorizate, în special pe partea de est a României. În acest mod, avem şanse mari şi sperăm să prindem cât mai multe fonduri care să vizeze judeţul Arad” - a declarat şeful APM Arad. Cât priveşte sesiunea din acest an, Dănoiu a subliniat că „la nici o sesiune nu am avut un număr atât de mare de solicitări. Sunt primari din judeţ care la fiecare sesiune au venit şi şi-au depus proiectele, iar alţii care văd că nu se mobilizează deloc. În orice caz, vreau să mulţumesc pe această cale angajaţilor APM Arad care au depus o muncă titanică, lucrând de dimineaţa până seara pentru a finaliza la timp întregul material”. Adrian Todor - Glasul Aradului

Primăria oraşului Pecica şi Consiliul Local din localitate îi invită pe toţi arădenii să participe la „Praznicul de Pită Nouă”, tradiţionala sărbătoare câmpenească ce este organizată în fiecare an. Pecica, fiind o localitate de câmpie, este recunoscută în toată ţara pentru faimoasa „Pită de Pecica” şi pentru calitatea produselor agricole ale agricultorilor pecicani. Cum în această perioadă a anului se treieră grâul, pecicanii organizează tradiţionala lor sărbătoare în care se preţuieşte pâinea realizată din ingredientele cele noi, proaspete. Evenimentele încep astăzi şi vor întinde până duminică seara, locaţia fiind Piaţa Agroalimentară din apropierea Bisericii Catolice. Programul evenimentelor este unul variat, organizatorii încercând să mulţumească gusturile tuturor pecicanilor. Manifestările debutează vineri la ora 14 cu o expoziţie de produse agricole organizată în cadrul proiectului „Agricultura fără frontiere”, derulat împreună cu administraţia oraşului Bătania şi finanţat de Uniunea Europeană prin Programul PHARE CBC 2006. Începând cu ora 17 va avea loc Cupa “Spicul de Aur” la fotbal, în Sala de Sport a oraşului, concomitent cu o degustare a produselor alimentare ce va avea loc în piaţă. Jumătate de oră mai târziu se va desfăşura un inedit concurs de...mâncat lubeniţă, urmând ca la ora 19 să înceapă un spectacol artistic la care vor participa formaţiile de dans modern ale Clubului Elevilor, trupa Pas, Paula Cordea şi Gemenele Jula. Atmosfera va fi întreţinută şi de trupa umoristică “Spitalul 9”, începând cu ora 20:30, după o oră tinerii fiind invitaţi să rămână în piaţă pentru câteva ore de discotecă în aer liber. Sâmbătă, programul debutează la ora 8 dimineaţă tot cu expoziţia de produse agricole, urmând ca la ora 13 să aibă loc un conurs gastronomic. De la ora 16 se vor întrece din nou amatorii de fotbal în “Cupa Spicul de Aur”, iar la ora 16.30, vor debuta în piaţă diferinte concursuri neobişnuite, precum: fuga în sac, clăditul de lăzi, trasul funiei, băut bere sau ...cărat nevasta. Vor urma o serie de spectacole artistice cu formaţiile Păstrătorii Tradiţiei, Buzavirag, Radu Moş şi Fetele, respectiv Joco Junior. Asemeni zilei precedente, de la ora 22 va începe discoteca în aer liber. Finaliştii cupei “Spicul de Aur” vor fi nevoiţi să se trezească duminică dis de dimineaţă, deoarece la ora 9 va avea loc marea finală. La prânz va avea loc o şedinţă festivă a Consiliului Local Pecica, urmată la ora 13 de o paradă Hipo cu fanfară şi majorete. La ora 14 se va sfinţi “pita nouă”, moment urmat de o masă festivă la Forum. Activităţile sportive vor urma cu o demonstraţie de judo (ora 16:30), iar cele haioase cu un concurs de prins purcei (ora 17:30). Parada portului popular va avea loc la 17:30, ulterior fiind programat un spectacol folcloric cu participarea formaţiilor: Păstrătorii Tradiţiei, Slovacii din Nădlac, Buzavirag, Rromaflori din Pecica, Rapsodia Gabi Gheorghe şi Cristian Pomohaci. “Praznicul de Pită Nouă” din Pecica, ediţia 2009, se va încheia cu un grandios foc de artificii, urmat de încă o seară de distracţie în aer liber pentru tinerii pecicani. L. C. - Observator