Ştirile Zilei

Vineri, 13 noiembrie 2009
Ştirile TVA aici
  • Numărul firmelor din Arad s-a înjumătăţit în ultimul an

Mircea Purcariu declara ca nu se poate crea o clasă de mijloc fără segmentul IMM-urilor iar în ţările UE se acordă sprijin acestoraMihaela Breaz şi Mircea Purcariu au dezbătut problemele cu care se confruntă IMM- urile
Federaţia Regională a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Regiunea de Vest şi Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România trag un semnal de alarmă asupra situaţiei grave a întreruperii actvităţii a mii de companii din vestul ţării, mai cu seamă din Arad. Conform situaţiei centralizate de către reprezentanţii organizaţiilor în judeţ, din 45.148 de companii active în anul 2008, în 2009 au mai rămas doar 27.442 de firme.
Pentru a prezenta aceste date statistice, cauzele miilor de falimente şi radieri de firme dar şi poziţia adoptată de organizaţii în faţa măsurilor adoptate de guvernare, Mircea Purcariu, preşedinte al FRIMM şi Mihaela Breaz, director executiv al CNIPMMR Arad au susţinut o conferinţă în cadrul căruia au abordat tema principalilor factori care au dus la „înecarea“ segmentului IMM-urilor. Astfel, din situaţia prezentată reiese că, în judeţul Timiş, din 65.517 de companii active în 2008, în 2009 au mai rămas 39.531, din 37.372 firme active în 2008, în judeţul Hunedoara au mai „supravieţuit“ doar 18.733, iar în Caraş-Severin, din 22.492, doar 11.671 mai există în 2009. Din principala activitate declarată, au reuşit să se menţină pe linia de plutire companiile din domenii ca industria prelucrătoare, comerţul cu amănuntul, construcţiile şi serviciile. De asemenea, 23 de mii de firme intră în insolvenţă, peste 15 mii din acestea apelând deja la această procedură. Mircea Purcariu, preşedintele FRIMM susţine că sectorul IMM-urilor ajuns în această situaţie de grevă din pricina lipsei de susţinere prin politici şi măsuri anti-şomaj, măsuri aplicate în ţările UE din Europa Centrală şi de Est. „Nu se poate crea o clasă de mijloc fără segmentul IMM-urilor iar în ţările UE se acordă sprijin acestora. La noi, s-a stabilit că este benefică majorarea perioadei de acordare a ajutorului de şomaj şi majorarea sumelor acordate ca ajutor de şomaj, pe când în alte ţări s-au aplicat cu totul şi cu totul alte măsuri, subvenţii pentru angajări, reducerea tem­porară a contribuţiilor de asigurări, programe de sprijinire a demarării de afaceri şi programe de training pentru şomeri. Acestea la noi nu se finanţează. Când alte ţări au mers pe scăderea taxelor şi impozielor, la noi acestea au crescut iar guvenrarea a evitat convulsia socială prin prelungirea şomajului... Statisticile se schimbă de la o zi la alta în rău şi apar noi firme în imposibilitate de plată. Cauza este neaplicarea de măsuri pentru redresare“, a conchis Mircea Purcariu, preşedinte FRIMM.

Vârful crizei abia de acum înainte va fi atins
De asemenea, din situaţia prezentată reiese că mai puţin de 1% din firmele care au intrat în insolvenţă în acest an au apelat la fondul din care pot plăti angajaţilor drepturile restante cauza fiind fie necunoaşterea legii, fie birocraţia în exces. Potrivit legii, patronii de firme care intră în faliment au dreptul la maximum trei salarii medii pe economie pentru fiecare angajat pe care nu l-au putut plăti, înainte de intrarea în insolvenţă. Preşedintele federaţiei IMM-urilor din Vest a mai adăugat că, la nivel de Arad s-au mai propus anumite măsuri prezentate de altfel şi Comisiei de Dialog a Prefecturii Arad, în primăvara acestui an, când situaţia nu era la fel de gravă. Mircea Purcariu susţine că, cu toate acestea, acest plan de măsuri nu a fost discutat de autorităţi decât la finele lunii octombrie. Acesta a mai făcut referire şi la programele prin care se acordă fonduri europene, menţionând că, în opinia sa, pentru accesarea acestora lipsesc în multe dintre cazuri chiar şi acele contribuţii, procente cu care trebuie să vină beneficiarul, astfel că IMM-urile ar trebui să beneficieze de susţinere. Nu în ultimul rând, acesta a mai spus că, abia de acum vom atinge un punct culminant al crizei financiare şi că previziunile sunt sumbre.

Sandra Stoler - Glasul Aradului

  • Merg cu tramvaiele la casat

CTP va casa 16 tramvaieCTP scoate din funcţiune 16 tramvaie care nu mai pot fi folosite de companie ca urmare a stării tehnice a acestora, aflată la limita utilizării în siguranţă pentru trafic.
Reprezentanţii CTP indică în adresa trimisă municipalităţii faptul că "menţinerea în circulaţie nu este posibilă fără a se realiza reparaţii importante, cum ar fi: reparaţii generale caroserie, rebandajări, reparaţii boghiu, reparaţie instalaţie aer comprimat, înlocuiri ale podelei etc. şi care ar implica cheltuirea unor mari sume de bani".
După casare, CTP propune ca deşeurile metalice feroase rezultate din dezmembrare să fie valorificate, sumele obţinute, după deducerea cheltuielilor de dezmembrare, să intre în bugetul local iar materialele recuperate (piese şi subansamble cu diferite grade de uzură) să fie refolosite.

A. B. - Jurnal Arădean

  • O firmă din Timişoara va „gândi” pista de biciclişti de pe malul Mureşului

Primăria Municipiului va plăti o firmă pentru a realiza un Studiu de Fezabilitate în vederea amenajării unei piste pentru biciclete pe faleza râului MureşÎn urma unei licitaţii publice la care au fost depuse trei oferte, Primăria Municipiului va plăti o firmă din Timişoara, S.C. DRUM PROIECT S.R.L pentru a realiza un Studiu de Fezabilitate în vederea amenajării unei piste pentru biciclete pe faleza râului Mureş. Studiul va costa aproape 75.000 de lei.
Primăria şi-a argumentat această investiţie prin faptul că Aradul se confruntă cu o deficienţă majoră în ceea ce priveşte pistele de biciclişti, menite să asigure deplasarea în condiţii de siguranţă a persoanelor ce folosesc bicicleta ca mijloc de transport.
„În vederea încurajării a cât mai multor cetăţeni în ceea ce priveşte folosirea bicicletei ca mijloc de transport şi/sau recreere, se impune amenajarea de piste de biciclete în municipiul Arad”.
Studiul de fezabilitate va cuprinde: lucrări de amenajarea/construire a pistelor de biciclişti pe faleza râului Mureş, începând de la intersecţia străzilor Ghe. Magheru şi Al. Stamatiad (cartier Micălaca) şi până la Trei Insule, urmând traseul falezei râului Mureş prin zona centrală a municipiului, cartierul Alfa şi subtraversând traseul centurii ocolitoare (autostrada Arad - Timişoara).
Vor fi prevăzute de asemenea lucrări de amenajarea/amplasare/construire a tuturor spaţiilor si dotărilor necesare folosirii în mod civilizat a pistelor, şi anume: semnalizarea rutieră corespunzătoare a pistelor, mijloace de evacuare a apelor pluviale, amenajarea unor locuri de popas dotate cu rastele pentru biciclete şi cu băncuţe pentru biciclişti, coşuri pentru colectarea gunoiului stradal etc., toate acestea urmând să fie alese astfel încât să se integreze în arhitectura zonei unde urmează a se amplasa şi pe cât posibil să fie realizate din materiale naturale.
Durata de realizare a acestui Studiu de Fezabilitate este de maxim 6 luni calendaristice.

D. M. - Observator

  • Sute de credincioşi au participat la procesiunea cu moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur

Sute de credincioşi au participat ieri la slujba dedicată Sfântului Ioan Gură de Aur de la Catedrala Ortodoxă "Sfânta Treime"Sute de credincioşi au participat ieri la slujba dedicată Sfântului Ioan Gură de Aur de la Catedrala Ortodoxă Sfânta Treime din Podgoria.
Totul a început cu slujba vecerniei oficiată de ÎPS Timotei Seviciu, arhiepiscopul Aradului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. În cadrul acestei slujbe a fost deschisă racla cu sfintele moaşte ale lui Ioan Gură de Aur. A urmat apoi procesiunea, în jurul catedralei care a adunat şi mai mulţi credincioşi. Întreaga zonă a fost plină de credincioşi de toate vârstele. „Ioan Gură de Aur este Sfântul Sfinţilor. Este o mare bucurie pentru noi că la Arad se află moaştele acestui Sfânt. Am fost şi când le-a adus şi acuma. Am venit să mă rog pentru sănătatea mea şi a familiei mele”, spune Mărioara Rad, una dintre credincioasele prezente la procesiune. O altă enoriaşă spune că îi plac foarte mult slujbele oficiate de mai muţi preoţi şi că a venit să se roage la moaştele sfântului. „De când au fost aduse aceste moaşte vin şi mă rog mereu”, spune Tatiana Şuvica. La procesiunea de aseară nu au participat doar credincioşi din municipiu, ci şi din alte zone apropiate Aradului. „Sunt din Lipova şi am venit să particip la acest praznic. Fiica mea locuieşte în Arad şi am vrut să o însoţesc şi eu la Catedrală”, spune Violeta Angelescu.

Sfânta Liturghie arhierească
Sfântul Ioan Gură de Aur nu a fost prăznuit doar aseară, ci şi astăzi vor mai avea loc slujbe dedicate lui. Astfel, de la ora 9.00 se va oficia Sfânta Liturghie arhierească cu ocazia sărbătorii Sfântului Ioan Gură de Aur. Racla cu moaştele va rămâne deschisă în următoarele trei zile pentru cinstire şi închinare. Sfântul Ioan Gură de Aur a fost arhiepiscop al Constantinopolului şi un cunoscut episcop şi predicator din secolele IV-V, în Siria şi Constantinopol. Este binecunoscut pentru elocvenţa cuvântărilor sale publice şi pentru denunţarea abuzurilor de autoritate din Biserică şi din Imperiul Roman din acea vreme. Moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur au fost primite în dar de la „Biserica Papală” din Roma din partea Cardinalului Angelo Camastri, cel mai mare slujitor al Bisericii Papale. Racla în care sunt acum ţinute moaştele, este confecţionată din argint veritabil, lucrată manual la Monetăria Statului din Bucureşti.

Claudia Untaru - Glasul Aradului

  • Zăbrani - drumuri asfaltate, spaţii verzi de excepţie

Imobilul în care funcţionează Primăria din Zăbrani a fost renovat recentComuna Zăbrani este situată în estul Câmpiei Vingăi, în zona de contact cu Dealurile Lipovei. Suprafaţa administrativă a comunei este de 11.778 ha. Comuna are în componenţă trei sate: Zăbrani - sat reşedinţă de comună situat la o distanţă de 29 km faţă de municipiul Arad, Chesinţ şi Neudorf. Populaţia comunei număra la ultimul recensământ 4.472 locuitori, cu următoarea structură: 95,6% români, 1,7% maghiari, 1,2% germani, 1,3% ucrainieni şi 0,2% alte naţionalităţi şi populaţie nedeclarată.
Chiar dacă economia comunei este în cea mai mare parte agrară, în ultimul timp aici se dezvoltă şi industria uşoară şi mica industrie. Marian Toader, primarul comunei, a realizat o serie de proiecte pentru modernizarea şi dezvoltarea comunei. Astfel, de când şi-a început Toader mandatul la Primăria Zăbrani au fost asfaltate mai multe străzi, s-a refăcut reţeaua de iluminat public, s-au făcut investiţii în şcoli, dar s-au finalizat şi alte obiective importante.

Străzi asfaltate şi frumos amenajate
Zăbraniul poate fi considerată cu uşurinţă una dintre cele mai frumoase şi mai îngrijite localităţi din judeţ. Dacă în urmă cu câţiva ani aspectul străzilor principale era unul mohorât, trist, acum localnicii au investit în amenajarea exterioară a locuinţelor, iar Primăria a renovat majoritatea clădirilor care aparţin de aceasta. Străzile au fost - unele pietruite altele asfaltate, în funcţie de banii de care s-a dispus. Recent s-a finalizat asfaltarea unei artere principale (pe o lungime de 1,4 kilometri) din care se desprind alte şapte străzi importante din localitatea Zăbrani. „Am pietruit majoritatea străzilor pentru confortul cetăţenilor dar şi pentru ca localitatea să fie mai frumoasă. Din primăvară se vor mai pietrui şi alte străzi”, ne explică Marian Toader. De asemenea problema iluminatului public a fost rezolvată în întreaga comună, fiind realizate o serie de reparaţii şi înlocuiri ale materialelor vechi.
Deoarece la blocurile din Neudorf existau probleme cu reţeaua electrică, la peste 30 de familii funcţionând un singur contor, Primăria alături de furnizorul de energie au demarat lucrările necesare pentru rezolvarea acestei situaţii, acum fiecare locuinţă având propriul contor.

Primărie modernă, şcolile din comună cu încălzire centrală
Imobilul în care funcţionează Primăria a fost renovat recent, acesta fiind foarte modern şi totodată original. „Mai sunt câteva lucrări de efectuat dar în scurt timp se vor finaliza. Cred că arată mult mai bine şi este foarte modernă”, ne spune primarul. Nici şcolile din comună nu au fost uitate de primărie, aici refăcându-se sau înlocuindu-se sistemele de încălzire, acum în acestea funcţionând sisteme de încălzire centrală. De asemenea în mai multe imobile ale şcolilor s-au făcut o serie de reparaţii necesare, s-au construit şi magazii pentru lemne.
Tot pentru tineri s-a elaborat un proiect care prevede construirea unei săli de sport dar şi a unui bazin de înot.

Parc modern, ingenios amenajat
O atracţie extraordinară în Zăbrani o reprezintă parcul, încă în curs de amenajare. Primarului Toader i-a venit ideea să amenajeze un spaţiu verde unde localnicii să poată ieşi la plimbare sau să meargă la un picnic. Cum nu a stat prea mult pe gânduri rezultatele s-au văzut foarte repede: a fost chemat un arhitect care, când a auzit ideile primarului, nu i-a venit să creadă că aşa ceva chiar va putea fi făcut pe terenul de care dispuneau. „Am dus arhitectul şi i-am explicat unde vreau să fie aleile, cum să arate parcul în ansamblu... Bineînţeles că acesta a fost cam neîncrezător pentru că locul în care a fost amenajat parcul arăta foarte rău şi era plin de bălării. Acum, când a văzut cum arată - deşi nu este încă gata, mai avem multe de făcut - a fost uimit”, spune primarul.
Într-adevăr, parcul este deosebit. Intrarea acestuia se face prin curtea Căminului Cultural, iar după ce ai trecut pe poartă în faţă îţi apare un peisaj de vis, creând impresia că ai intrat într-o veche curte regală (bineînţeles la scară mai mică). Aleile sunt pavate modern, de-o parte şi de alta fiind plantate diferite specii de arbori. De asemenea, prin mijlocul parcului va trece şi un „râuleţ” peste care sunt deja amenajate două poduri. Ceea ce este şi mai interesant este că din acest parc se poate ajunge direct pe terenul de fotbal, tot pe o alee, între parc şi teren fiind lăsat un spaţiu special pentru picnic. Probabil că în primăvară se vor face ultimele lucrări necesare, iar în vară localnicii, dar şi vizitatorii se pot bucura din plin de frumuseţea acestuia. Căminul Cultural a fost şi el reabilitat, aici organizându-se diferite evenimente.

Proiecte în derulare: extindere reţea de apă, reabilitări
Primăria a mai depus o serie de proiecte pentru dezvoltarea celor trei localităţi pe care le are în administrare unele dintre ele fiind deja demarate, iar altele în curs de demarare. Astfel, se lucrează la extinderea reţelei de apă din Neudorf şi în Chesinţ pentru ca toţi locuitorii acestor sate să beneficieze de apă de la reţea. La Chesinţ se reabilitează Căminul Cultural, aici putându-se organiza atât evenimente culturale dar şi nunţi, botezuri sau zile de naştere. Pe măsura 3.2.2 s-au depus mai multe proiect precum - asfaltări străzi, reabilitare trotuare, înlocuirea de poduri şi podeţe în toată comuna, refacerea Căminului Cultural din Neudorf, construirea unui centru de zi de tip after-school în Zăbrani.
Pentru localitatea Zăbrani se intenţionează introducerea reţelei de canalizare, aici funcţionând reţeaua de apă. De asemenea se vor construi şi câteva locuinţe de tip ANL pentru cei care nu au unde să locuiască. „În prezent lucrăm la un proiect vizavi de cartierul de locuinţe din apropierea parcului din Neudorf dar şi la finalizarea Zonei Industriale Zăbrani Vest”, spune Marian Toader.

Fonduri pentru renovarea bisericii romano-catolice
O sumă foarte importantă de bani 1.200.000 de euro se vor investi în reabilitarea şi restaurarea bisericii romano-catolice care este totodată şi un important obiectiv turistic al comunei. Lucrările vor începe anul viitor, clădirea fiind destul de degradată.

Potenţial turistic deosebit
Potenţialul turistic al comunei este unul de excepţie. Comuna Zăbrani a fost inclusă în categoria unităţilor teritorial - administrative cu o concentrare mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional. Dintre cele mai importante obiective turistice ale comunei se pot aminti ansamblul arhitectural rural din Zăbrani din secolul al IX-lea, biserica romano- catolică din centrul localităţii Neudorf (1771), cavoul arhiducesei Maria Ana Ferdinanda de Habsburg din Neudorf (1809) cu un monument funerar ridicat în anul 1841 şi nu în ultimul rând muzeul memorial Adam Müller Guttenbrun - personalitate marcantă a literaturii germane.

Simina Roz - Observator


Căutare în arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Colectivul de redacţie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Truţiu Florin.


O parte din ştirile Virtual Arad News au fost preluate şi din următoarele surse: Agenţia Mediafax, Ziarul Jurnal arădean, Ziarul Observator, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Ediţia de Vest), România Liberă, Astra Aradeană, Ziarul Glasul Aradului, TV Arad, Info TV.


 

[Home] [Ştiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de ştiri] [Agenda telefonică] [Publicitate] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta oraşului]
[Informaţii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localităţi din Arad] [Despre noi]