Ştirile Zilei

Interviu cu Mircea Purcaru, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii „Dacă în 1995-1996 durata încasării facturilor era de maxim 30 de zile, în momentul de faţă ajunge şi la 180 de zile şi chiar peste” - Domnule Mircea Purcaru, cifrele arată o scădere a economiei, că sunt multe firme care se închid. În acelaşi timp, ministrul Pogea spunea că s-au închis doar firmele care nu erau performante. Care este imaginea reală, de criză, a sistemului privat? - Din punctul de vedere al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, la nivel naţional apare criza economică, de la întreprinzătorii mici până la cei mari. Marea majoritate a agenţilor economici trebuie să încaseze bani, pe care nu îi încasează. Dacă în 1995-1996 durata încasării facturilor era de maxim 30 de zile, în momentul de faţă ajunge şi la 180 de zile şi chiar peste. Mediul de afaceri creat de către Guvern nu este deloc prietenos, în sensul că legislaţia se schimbă de la un an la altul, Codul Fiscal îşi schimbă prevederile chiar pe parcursul aceluiaşi an. S-a instituit acea taxă forfetară, Guvernul spune cu mult succes, pentru că a încasat mai mult decât a preconizat. Acest impozit a „curăţat” sistemul de toate firmele mici şi chiar de unele mijlocii... - În sensul propriu, pozitiv, sau le-a lichidat? - În sensul negativ, pentru că şi microintreprinderea cu un angajat sau chiar fără niciun angajat, plătea taxe şi impozite la bugetul de stat. Dacă avea un angajat, plătea CAS, plătea şomaj, plătea sănătate, impozit pe venit. Deci, bugetul de stat avea nişte bănuţi - mai mulţi sau mai puţini - de la fiecare microintreprindere. În condiţiile raderii acestora, bugetul de stat nu numai că nu mai primeşte banii, dar acel patron-întreprinzător care muncea pentru banii aceia, a devenit poate şomer şi beneficiază de ajutor de la bugetul de stat. Ce a câştigat bugetul? Dacă tragem o linie şi facem calcule corecte, vedem că bugetul a pierdut, nu a câştigat. „Firmele mici - tocmai pentru că sunt mici - au posibilitatea de reorganizare, de reorientare economică” - S-a tot scris despre dificultăţile marilor agenţi economici. Cum se descurcă firmele mici? - În strategia de la Lisabona se menţionează foarte clar rolul întreprinderilor mici şi mijlocii în economie fiecărui stat. Dacă înainte de 1990, în România funcţionau 20-30 de coloşi industriali, astăzi nu cred că puteţi să îmi spuneţi 5, eu cel puţin nu pot. Sunt câteva firme mari - Dacia, Combinatul Siderurgic Galaţi, CFR - dar cele mai multe sunt mici şi mijlocii. Acestea contribuie la bugetul de stat cu bănuţul acela puţin, dar care se adună şi face 98% din PIB-ul României. În acest sector există o mare adaptabilitate. În situaţia de faţă, o langoşerie care nu are producţie deosebită, este profitabilă pentru că lucrează cu cash, are numerar. Încasează 1 leu pe gogoaşă, face 1 000 de gogoşi pe zi, încasează 1 000 de lei. O firmă mare, prin analogie, dacă ar face 100 000 de gogoşi, emite o factură pe care s-ar putea să nu o mai încaseze niciodată. Asta se întâmplă în economia românească. Firmele mici - tocmai pentru că sunt mici - au posibilitatea de reorganizare, de reorientare economică. Chiar şi în criză, nu toate sectoarele sunt falimentare. - Mulţi angajaţi din mediul privat şi-au pierdut, totuşi, locurile de muncă... - Deşi s-a pedalat mult pe ideea că patronii îşi bat joc de angajaţi, nu este aşa. Patronii au încercat în general să-şi apropie, să-şi păstreze angajaţii, să creeze chiar o familie lărgită. Acolo unde patronii sunt oameni mai cu carte, înţeleg că au o responsabilitate faţă de angajaţi şi, ca o prioritate, în aceste momente menţin angajaţii, atât cât pot. Sigur, sunt şi excepţii - firme care nu îşi plătesc angajaţii cu lunile, care au dat faliment şi nu şi-au plătit angajaţii. Dar sunt excepţii. „Am solicitat plata TVA la încasarea facturii, nu la emiterea ei” - Guvernul a promis susţinerea şi păstrarea locurilor de muncă, o serie de investiţii la care Guvernul să dea tonul, protejarea în general a mediului de afaceri. Ce măsuri guvernamentale puteţi să individualizaţi în acest sens? - Unul dintre lucrurile bune care s-au făcut, dar care nu se aplică încă, este acea păsuire a firmelor care au datorii faţă de stat în acest an, dar care nu au fost cu pierderi în 2008. - Dacă nu se aplică, ce folos? - Hotărârea a fost dată de două săptămâni, dar deocamdată nu ştiu concret ca vreo firmă să fi beneficiat de acest sprijin... Prea multe, concret, nu s-au făcut. - Ce măsuri cer oamenii de afaceri, pentru ieşirea din criză, pentru întărirea firmelor? - În primul rând trebuie promovată această măsură de neimpozitare a venitului reinvestit. Ea se va aplica probabil de la anul... Am solicitat, de asemenea, plata TVA la încasarea facturii, nu la emiterea ei. Eu, ca întreprinzător, încasez factura la două-trei luni după emiterea ei. Eu aş vrea să o încasez mâine, dar sistemul, piaţa, nu îmi permit acest lucru. Obligaţia mea faţă de stat rămâne permanentă şi eu trebuie, chiar dacă nu am încasat factura, să plătesc cei 19% către stat. - Există receptivitate către astfel de măsuri? Pentru că ele ar diminua încasările la buget, care şi aşa sunt insuficiente... - Din păcate, din setul de măsuri pe care IMM-urile şi Patronatele le-au propus la instaurarea acestui Guvern, până în momentul acesta nu s-a aplicat niciuna, deşi promisiuni au fost. Gestionarea banilor publici, după cum vedem în fiecare zi, nu este una conformă. Se fac economii mărunte şi în rest o risipă foarte mare. „În România sunt cam tot atâţia angajaţi la stat, câţi sunt în mediul privat” - Se discută mult în ultimele zile despre politica Guvernului faţă de bugetari, despre concedii fără plată. Cum văd întreprinzătorii - principalii contribuabili - aceste discuţii? - Eu am spus-o de acum 4-5 ani: angajaţii bugetari sunt acei oameni care susţin infrastructura statului. Dar infrastructura statului este supradimensionată, prea dezvoltată în raport cu ceea ce se produce. Din cei 4 milioane de muncitori, 1,5 milioane sunt la stat. Dar nici nu sunt 4 milioane în România, că peste un milion lucrează în străinătate. Deci iată că rămân în România cam tot atâţia angajaţi la stat, câţi sunt în mediul privat, la care se adaugă pensionarii, copiii, studenţii. Presiunea fiscală este foarte mare asupra celor care muncesc în mediul privat. Guvernul trebuia să-şi adapteze aparatul - nu de acuma, ci din anul 2 000 - la nivelul încasărilor din economie. - Analizele arată că este mai atractiv postul de la stat decât cel din mediu privat... - A fost, până acum. Lucrând la stat puteai să ai un salariu de 30, 40, chiar 300 de milioane (n.r. lei vechi). În sectorul privat, salariul mediu real, net nu prea depăşea 12 - 15 milioane, pentru care se muncea! Funcţionarul de stat, de cele mai multe ori, pe lângă salariu are un număr de sporuri care îi dublează salariul. În sectorul bugetar a fost o întrecere a ministerelor, agenţiilor, care să dea mai mulţi bani, în ideea că angajaţii vor fi o masă de manevră. - Credeţi că se vor schimba lucrurile acestea? - Trebuie să se schimbe. Eu dacă am o firmă cu încasări de 10 milioane pe lună, nu pot să-mi permit să ţin un Bentley ca maşină de servici, doi şoferi şi trei secretare. În situaţia de faţă, Guvernul asta face. În condiţiile în care nu sunt bani la buget, aparatul este supradimensionat, cheltuielile sunt foarte mari. Avem suficiente exemple zilnic în presă despre cum se cheltuie banii publici. Flavius Ghender - Observator

Deşi la nivel naţional, numărul cazurilor de trafic de fiinţe umane a scăzut în comparaţie cu anii anteriori, poliţiştii arădeni atrag încă o dată atenţia cetăţenilor asupra acestui fenomen, încercând astfel să stopeze aceste cazuri. Traficul de fiinţe umane este responsabil pentru multe drame umane, pentru suferinţe provocate victimelor, fie ele exploatate pentru muncă forţată, pentru oferirea de servicii sexuale, pentru practicarea cerşetoriei ori pentru alte scopuri criminale. „Traficul de fiinţe umane nu ne pândeşte la colţul străzii, nu ne bate la uşi, însă săracia, neatenţia, naivitatea, dorinţa de bunăstare economică neînsoţită de discernământ ne pot transforma în victime ale criminalităţii organizate - o lume inumană, în care traficanţii folosesc cele mai crude mijloace pentru a obţine bani dispunând fizic, psihologic şi economic de alţi oameni, transformându-i în sclavi, într-o lume în care sclavia a apus de mult”, a declarat Estera Biţiş, purtător de cuvânt al Inspectoratului Judeţean al Poliţiei Arad. La nivel naţional, în perioada 2007 - 2008, s-a observat o tendinţă de reducere a traficului de persoane. Astfel, numărul total al victimelor identificate în anul 2008 este de 1.240, mai mic cu 30% decât cel corespunzător perioadei similare a anului 2007, respectiv 1.780. Poliţiştii atrag atenţia arădenilor, sfătuindu-i să nu accepte promisiunile persoanelor necunoscute de a pleca în străinătate pentru diverse slujbe, să nu accepte propunerile de job-uri făcute prin Internet sau mai ales să nu împrumute actele de identitate nimănui. Anca Barbura - Glasul Aradului

Primăria a prezentat ieri programul gândit de oficiali pentru sărbătoarea oraşului. Şapte zile de sărbătoare pentru arădeni, cu un buget la jumătate faţă de cel pe care Primăria l-a cheltuit anul trecut pe aceeaşi sărbătoare. Aceasta este oferta municipalităţii arădene pentru Zilele Aradului, sărbătoare care va debuta pe 17 august şi se va încheia pe 23. Oferta din acest an este asemănătoare cu cea din trecut: nu vor lipsi expoziţiile, piesele de teatru, plimbările cu ambarcaţiunile pe Mureş sau cu titicarul, concertele de muzică populară din cartiere, festivalul cătlanelor de la ştrand, cooptarea tuturor instituţiilor de cultură din oraş etc. Printre noutăţi se numără organizarea Zilei oraşului Pecs la Arad, eveniment ce va avea loc marţi, în a doua zi de sărbătoare, sau prezenţa prietenilor din Gyula la Festivalul Cătlanelor, care va închide sărbătoarea dedicată zilelor oraşului. Autorităţile susţin că pregătirile pentru eveniment au început de câteva luni, că s-a ţinut cont de doleanţele arădenilor, rezultate în urma sondajelor realizate până acum, faptul că pentru Zilele Aradului bugetul alocat este de doar 5,7 miliarde de lei (bani aflaţi în grija Casei de Cultură), adică un buget la jumătate faţă de cel de anul trecut, dar şi faptul că parte din evenimente sunt susţinute de sponsori. Ca un exemplu, primăria a precizat faptul că prestaţia lui Ştefan Bănică Jr. (piesa de rezistenţă a concertelor dedicate sărbătorii) care va avea loc pe ştrand este plătită de Braun Union, motiv pentru primărie să nu facă publică suma de bani cheltuită pe această vedetă. Stradă închisă Arădenii vor putea alege, totuşi, în pofida crizei, din vasta gamă de evenimente oferite de primărie pe parcursul celor şapte zile: fie concertele din fiecare cartier, fie muzica de pe ştrand, fie balul celor 139 de cupluri care au împlinit, în 2009, 50 de ani de căsătorie. Tronsonul de drum cuprins între Teatru şi Primărie va fi şi el închis de vineri până sâmbătă, arădenii putând achiziţiona de la standurile amplasate aici de la mici şi bere, la produse artizanale şi de anticariat. Nu e încă oficial Vizita preşedintelui Băsescu nu a fost anunţată ieri de organizatori, care au insistat pe faptul că sărbătoarea este a arădenilor iar evenimentele dedicate lor sunt cele importante. Din informaţiile noastre, Băsescu va fi, totuşi, prezent la Arad pe 22 august. A. B. - Jurnal arădean

Camelia Răsunoiu a fost validată, ieri, de către consilierii locali municipali pentru a ocupa locul lăsat liber de Dorel Popa, care şi-a dat demisia în urmă cu două săptămâni. Camelia Răsunoiu este membru PC şi a fost următorul supleant pe listele partidului la alegerile locale din iunie 2008. Îniţial, acest loc trebuia ocupat de Marinel Henteş, însă acesta a renunţat la mandatul de consilier. Amintim că în ultima săptămână au avut loc certuri cu privire la numirea de ieri, deoarece revoluţionarul Gheorghe Curta a fost eliminat de pe listele Partidului Conservator, deşi el ar fi trebuit să ocupe un post în consiliul local municipal. Claudia Untaru - Glasul Aradului

Localitatea Buteni a cunoscut o dezvoltare importantă în ultima perioadă. Comuna, cu o populaţie de aproximativ 3.500 de locuitori, are în administrare satele Cuied, Berindia şi Păulian. Primarul Petronel Mărcuţ a încercat să se ocupe de dezvoltarea întregii comune şi nu doar de localitatea Buteni. Astfel în acest an s-a realizat modernizarea Primăriei, dar şi reabilitarea unor străzi cu piatră spartă şi splint, pe o suprafaţă de 2,5 km în Buteni, 1,5 km în Cuied, 0,5 km în Păulian şi 0,5 km în Berindia. În intravilanul comunei s-au executat şi 16 podeţe stradale pentru a veni în ajutorul localnicilor. „Am avut în vedere principalele probleme cu care se confruntă locuitorii din Buteni. Sunt multe de făcut, dar am început cu cele mai importante”, ne explică primarul Petronel Mărcuţ. Groapa de gunoi a fost închisă la termen Conform legii, toate gropile de gunoi din judeţ trebuiau închise până la data de 15 iulie. Nu toate localităţile s-au conformat, însă la Buteni, aceasta a fost închisă la timp, executându-se şi procesul verbal de către echipa de control. „Lucrările de închidere a depozitului menajer din localitate au fost executate la termen, în conformitate cu legislaţia europeană în vigoare”, spune primarul. Acum, gunoiul menajer este colectat o dată pe săptămână şi transportat la Groapa de Gunoi din Arad, conform unui contract încheiat între primărie şi S.C. ASA Servicii Ecologice S.A. Arad. Spaţii de joacă, parcuri şi terenuri de sport pentru tineri Primarul doreşte ca localitatea sa să aibă o înfăţişare nouă, modernă, care să atragă tineretul. În acest sens s-a amenajat o alee pietonală pe o lungime de 400 de metri, unde s-au plantat diferite specii de flori şi arbuşti. Aproape de centrul localităţii Buteni s-a construit un teren de fotbal pe care îl foloseşte în special echipa de fotbal a localităţii, aici având loc antrenamentele, meciurile, dar şi diferite competiţii sportive. Tot pentru tineri s-a construit şi o sală de sport modernă, finanţată din fonduri guvernamentale. „Am finalizat sala de sport. Săptămânile trecute s-au executat branşamentele la energie electrică, alimentare cu apă şi canalizare. Nu este foarte mare, dar este potrivită pentru o comună iar în maxim o săptămână poate fi folosită. În jurul sălii de sport mai vrem să amenajăm un teren de sport, unde să se poată juca handbal, baschet, tenis”, ne spune Petronel Mărcuţ. Un alt proiect ar fi amenajarea unui parc prin accesarea unor fonduri europene, în apropiere de sediul primăriei. În privinţa iluminatului public nici acesta nu va mai fi o problemă, deoarece serviciul a fost concesionat iar în perioada următoare vor începe modernizările la iluminatul public din localitatea Buteni. De asemenea s-au amplasat bănci pe mai multe străzi. Apa, o prioritate pentru satul Cuied În satul aparţinător Cuied au existat o serie de probleme cu apa, pânza freatică de apă fiind aproape inexistentă. Astfel, sătenii s-au speriat, crezând că vor rămâne fără apă şi că nu vor mai avea de unde să se aprovizioneze. Ei bine, aceasta nu va mai fi o problemă, pentru că primăria din Buteni a primit fonduri, în cadrul unui program guvernamental, pentru alimentarea cu apă a satului. Suma acordată pentru acest proiect a fost de 900 de mii de lei. Prima licitaţie a avut loc în iulie, însă din cauza unei contestaţii, depusă de una dintre firme, a doua licitaţie se va desfăşura pe 24 august. „Dacă nu era problema cu depunerea acestei contestaţii, lucrările ar fi putut fi demarate. Este mult de lucru, dar din fericire oamenii vor avea apă. Să sperăm că la începutul lunii septembrie vom începe lucrările pentru alimentarea cu apă”, explică primarul. Pentru demararea unor proiecte pentru apă şi canalizare necesare în comună, primarul din Buteni a încheiat un parteneriat cu primarul din Chisindia, denumit Asociaţia de Dezvoltare Buteni - Chisindia. Construcţia noii şcoli a fost stopată din lipsa banilor Deoarece sunt foarte mulţi copii în Buteni iar vechea şcoală nu mai face faţă, s-a început construirea uneia noi şi mai încăpătoare. Lucrarea a fost realizată în proporţie de 70%, însă firma care a câştigat licitaţia de construire a stopat lucrările deoarece nu s-au mai primit bani. „Firma a lucrat şi pe banii ei. Noi nu am mai primit fonduri şi deocamdată nu am mai putut continua lucrările. Am avea foarte mare nevoie de ea pentru că elevii sunt nevoiţi să vină la şcoală în trei schimburi. În actuala şcoală sunt doar şase clase, iar elevii sunt foarte mulţi. În cazul celorlalte şcoli din satele apărţinătoare probleme ar fi în cazul grupurilor sanitare care sunt amplasate lângă clădirile şcolii şi nu în incinta lor, cum prevăd normele europene. Deocamdată însă nu avem fonduri să le modernizăm”, spune primarul. În fiecare sat aparţinător funcţionează şi grădiniţe, chiar dacă în satele Păulian şi Berindia sunt mai puţini copii. Cultura - un aspect important pentru comună În acest an, primăria a depus un proiect integrat în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, fonduri FEADR, pe măsura 3.22. „Am depus un proiect integrat care, credem noi, are mari şanse să fie ales. Proiectul cuprinde asfaltarea unor străzi în comună, realizarea unei Grădiniţe cu program prelungit, reabilitarea căminului cultural din localitate, în vederea conservării tradiţiei locale a corului şi fanfarei comunei Buteni. Proiectul se ridică la valoarea de 2.568.000 de euro”, explică Mărcuţ. Tot în acest an a fost reamenajat şi Muzeul Comunal care conţine importante obiecte, cu o valoare nepreţuită pentru localnici. Bisericile au intrat în atenţia primarului încă de anul trecut, când s-a dat bani pentru fiecare cult - „Şi anul acesta vom aloca bani pentru fiecare biserică, indiferent de religie. Acum se lucrează la faţada Bisericii Ortodoxe din Buteni, unde se va schimba şi iconostasul, dar şi uşa de la intrare.” 3.500 de locuitori - doar doi poliţişti Comuna se confruntă cu o problemă destul de mare. Deşi are în jur de 3.500 de locuitori, în patru sate situate la o distanţă destul de mare unul faţă de celelalte, la Postul de Poliţie Buteni nu sunt decât doi poliţişti. „Sunt destul de multe probleme, iar pentru doi poliţişti este greu să acopere o suprafaţă aşa de mare. Am făcut cerere şi la Inspectoratul Judeţean şi la Poliţia din Sebiş pentru a ne mai da măcar un poliţist dacă nu doi. Am primit promisiuni şi sper să se concretizeze pentru că ne-ar fi de mare ajutor.” Simina Roz - Observator