|
|
Luni,
10 august 2009 |
|
- Peste
12.000 de arădeni sunt şomeri
|
|
Rata
şomajului în Arad este de 5,7%, faţă de 2,5% cât era
anul trecut în perioada verii
Peste
12 mii de oameni sunt şomeri în judeţul Arad, aceasta
fiind situaţia înregistrată la Agenţia de Ocupare
a Forţei de Muncă, până la începutul acestei luni.
În România o astfel de situaţie a numărului mare de
persoane rămase fără loc de muncă nu a mai existat
în ultimii cinci ani, rata şomajului clasându-se la
6,6%. Judeţul Arad are o rată a şomajului de 5,7%,
mii de oameni neavând în prezent poate nici măcar
o sursă de venit.
Rata
şomajui, peste dublul celei de anul trecut
Pierderea masivă a locurilor de muncă şi desfiinţarea
a mii de companii şi firme a dat curs unor adevărate
dezastre pe piaţa muncii, ofertele de muncă fiind
reduse, iar forţa de muncă rămasă fără posibilităţi
de orientare. Rata şomajului la nivel de ţară a crescut
în iulie la 6,3%, de la 6% cât se clasa în iunie,
când 548.930 de cetăţeni nu aveau un servici. Preconizările
făcute îndeosebi în urma acordului cu FMI sunt puţin
spus sumbre, fiind posibil ca rata şomajului să crească
mult până la finele anului. Şomajul nu s-a mai clasat
la un nivel atât de ridicat din anul 2004, iar faţă
de anul trecut în luna iulie, când se înregistrau
340.462 de şomeri, în acest an, numărul acestora a
crescut cu 70%.
Cu toate că în judeţ şi municipiu, 12.242 de oameni
nu au loc de muncă, fiind disponibilizaţi, din statisticile
oferite de Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă reiese
că Aradul se clasează printre judeţele cu o rată mai
mică a şomajului, aceasta situându-se sub cea înregistrată
la nivel de ţară. Şi totuşi... peste 12 mii de arădeni
nu lucrează, iar posibilităţile de a se reorienta
profesional sunt reduse. Până la finele lunii mai,
în Arad erau 127.645 de angajaţi, iar de atunci şi
până în prezent, numărul acestora a scăzut cu câteva
sute datorită concedierilor. În aceeaşi perioadă a
anului 2008, la finele lunii aprilie, 133.702 de arădeni
aveau un serviciu.
Cifrele
se rotunjesc...
În prezent, peste 12 mii de arădeni au rămas fără
locuri de muncă, fără siguranţa zilei de mâine, pe
când în luna mai a anului 2008 doar 5.368 de persoane
nu aveau locuri de muncă. În acest an numărul şomerilor
a crescut cu câteva zeci şi chiar sute de persoane
în fiecare lună, având în vedere că în luna ianuarie
a anului erau 7.588 şomeri, în luna februarie, 8.368
şi în martie, 9.299. Din 12.242 de şomeri cât înregistrează
judeţul Arad, în prezent, doar 8.286 au parte de o
indemnizaţie de şomaj, pe când ceilalţi 3.956 este
posibil să nu aibă nicio sursă de venit. În sezonul
estival al anului trecut rata şomajului era de 2,5-2,6%,
însă, până la finele lunii iulie ale acestui an, depăşeşte
dublul anului trecut fiind de 5,7%. Din cei peste
12 mii de oameni fără serviciu, 5.757 sunt femei iar
8.286, bărbaţi. Sectorul privat este cel mai afectat
domeniu, având în vedere că de aici provin 11.318
angajaţi disponibilizaţi.
Subvenţii
în limita posibilităţilor
Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Arad
s-a confruntat luni de zile cu probleme financiare,
bugetul instituţiei fiind limitat şi, mai ales, epuizat
de mai multe ori. Reprezentanţii AJOFM au solicitat
în nenumărate rânduri rectificare bugetară, însă,
după cum susţin, majorarea bugetului a întârziat să
apară. De la începutul anului şi până la finele lunii
martie, instituţia nu avea încă un buget valoric constituit
iar, în prezent, AJOFM îşi chiverniseşte cu greu bugetul
pentru acoperirea facilităţilor acordate cetăţenilor
în condiţiile legii. Bugetul primit pe Legea 18, lege
referitoare la bugetul asigurărilor sociale a fost
redus din pricina crizei financiare aşa că au existat
situaţii în care nu au fost bani pentru acordarea
anumitor facilităţi.
În prezent, instituţia acordă subvenţii diferitelor
categorii sprijinite prin lege, însă în măsura bugetului
disponibil. Sunt sprijiniţi angajatorii care încadrează
tineri şomeri, tineri dezavantajaţi social şi alte
grupe care se încadrează dificil pe piaţa muncii şi
se fac cursuri de formare profesională, pentru a facilita
accesul pe piaţa europeană a muncii. Subvenţiile pentru
luna iunie au fost acordate integral, iar cele pentru
luna iulie vor fi achitate după data de 25 august.
Sandra
Stoler - Glasul Aradului
|
|
- Piaţa
Primăriei, doar pe jumătate
|
|
Deşi
autorităţile anunţau finalizarea lucrărilor în Piaţa
Revoluţiei de Zilele Aradului, situaţia se schimbă.
Lucrările
de reamenajare a pieţei din faţa Palatului Administrativ
vor dura mai mult decât estimau autorităţile iniţial.
Piaţa Revoluţiei trebuia finalizată cu ocazia sărbătoririi
Zilelor Aradului, aşa cum a susţinut în nenumărate
rânduri executivul local. Cu toate acestea, situaţia
din teren pare nu fi favorabilă finalizării întregii
lucrări până peste două săptămâni, municipalitatea
anunţând acum posibilitatea de a termina doar o parte
din piaţă. Ca „scuză” pentru evoluţia greoaie
a lucrărilor a fost avansată şi prognoza meteo nefavorabilă.
În
faţa „casei”
Potrivit informaţiilor primite de la
purtătorul de cuvânt al Primăriei, Corina Drăghici,
există o mare posibilitate, în funcţie şi de timpul
nefavorabil pentru execuţia de lucrări de pavare,
ca doar partea din faţa Primăriei să fie finalizată
până la termenul anunţat. „Am vrea ca, de Zilele
Aradului, piaţa să fie frumoasă, finalizată. Se încearcă
să se finalizeze toată piaţa, dar în mod cert zona
din faţa Primăriei va fi gata. Totuşi, există posibilitatea
ca banda de circulaţie dinspre Banca Naţională spre
Teatru să nu fie finalizată până la Zilele Aradului”.
Din
Maramureş
Aşa cum vă informam de curând, întreaga piaţă
va fi reamenajată fără a mai fi turnat asfalt pe carosabil.
În loc de asfalt, şoseaua va fi pavată cu pietre speciale
de andezit, cenuşii, pietre aduse, potrivit spuselor
Corinei Drăghici, din cariere româneşti, din zona
Maramureşului. Totodată, şi echipa de muncitori care
execută pavarea, pe o suprafaţă de 4.635 metri pătraţi,
este formată din maramureşeni.
Marcaje
fără vopsea
Marcajele vor fi şi ele mai speciale. Potrivit
informaţiilor de la Primărie, „vor fi aproape
1 kilometru de borduri. Sunt pietre în formă mai lunguiaţă,
care vor fi folosite pentru delimitarea benzilor de
circulaţie. Marcajul nu va fi făcut prin vopsire,
ci prin piatră decorativă”, spune Corina Drăghici.
S.
B. - Jurnal arădean
|
|
- CET
şi maşinile sunt principalii poluatori în Arad
|
|
În
Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM), revizuit
anul acesta de către Agenţia pentru Protecţia Mediului,
se arată că principalele surse de poluare ale atmosferei
sunt reprezentate de industria energetică şi de transportul
rutier.
Conform analizelor realizate de APM Arad, s-au constatat
unele reduceri ale poluării, atât în ceea ce priveşte
valorile de emisie cât şi cele din imisii, dar mai
sunt multe unităţi care trebuie să-şi gospodărească
mai bine activităţile astfel încât să reducă cantitatea
de poluanţi emişi în atmosferă. Zonele critice sunt
reprezentate de cele două unităţi ale industriei energetice,
SC CET Arad pe lignit respectiv pe hidrocarburi, şi
de către trafic.
SC CET Arad SA pe lignit funcţionează cu două cazane
de abur industrial şi un cazan energetic. Combustibilul
folosit pentru producerea de căldură şi energie este
lignitul şi gazul metan. Prin arderea acestor combustibili,
CET-ul pe lignit este principalul poluator cu dioxid
de sulf şi oxizi de azot. Centrala electrotermică
pe lignit este amplasată în exteriorul oraşului, iar
pentru evacuarea noxelor există 2 coşuri de fum. Pentru
reţinerea pulberilor centrala este dotată cu electrofiltre
care au un randament de reţinere de 99,6 % ceea ce
conduce la o poluare mult diminuată a atmosferei cu
astfel de particule solide. O altă sursă de poluare
este halda de cenuşă şi zgură, care, în special vara
şi în perioade cu vânt, produce poluarea aerului cu
cenuşă (pulberi) ca urmare a întreţinerii insuficiente
a digului de protecţie şi a neumectării depozitului.
S-au făcut investiţii importante, pentru supraînălţarea
digurilor de contur a haldelor de cenuşă şi pentru
umectarea haldelor pe timp de vară. Cu toate aceste
investiţii, sunt perioade din an, în special vara,
când se produce antrenarea cenuşii, poluând cartierul
Aurel Vlaicu, comuna Sânleani şi culturile agricole
din jur cu pulberi.
SC CET Arad SA pe hidrocarburi funcţionează cu 2 cazane
energetice şi cu 6 cazane de apă fierbinte, din care
nu funcţionează decât patru. Această unitate este
situată în zona centrală a oraşului. Foloseşte pentru
producerea de energie electrică şi termică gaz şi
păcură cu un conţinut de sulf sub 1%. Ea constituie
o sursă principală de poluare, cu SO2, NOx şi pulberi,
mai ales că este amplasată într-o zonă centrală a
oraşului şi nu deţine nici un fel de instalaţii de
depoluare, fiind dotată cu 8 coşuri de fum din metal.
În consecinţă, s-a întocmit Programul de Reducere
a Emisiilor de SO2, NOx şi pulberi şi care prevede
măsuri pentru conformarea cu cerinţele directivelor
în vigoare, constând în înlocuirea arzătoarelor, realizarea
desulfurării gazelor de ardere şi monitorizarea emisiilor.
Şi traficul auto are o pondere însemnată în poluarea
atmosferei, producând o mare parte din cantităţile
de monoxid şi dioxid de carbon emise la nivelul judeţului.De
asemenea, traficul auto se face răspunzător în mod
indirect de cantitatea mare de pulberi în suspensie
înregistrată în aproape toate determinările efectuate.
Astfel, mijloacele de transport ridică praful de pe
carosabilul nemăturat; mijloacele de transport “aduc”
în oraş pe roţi cantităţi mari de pământ direct de
pe câmp; din mijloacele de transport neetanşe, care
transportă materiale de construcţii, moloz din demolări,
cereale, “rămâne” pe carosabil o mare cantitate
de praf. Creşterea continuă a numărului de autovehicule
în general, duce la creşterea cantităţii de poluanţi
emişi pe arterele de circulaţie. Nu există momentan
soluţii convenabile pentru înlăturarea acestei poluări,
dar primăria trebuie să aibă în vedere o mai bună
fluidizare a circulaţiei atât în zona centrală cât
şi în cartiere.
Simina
Roz - Observator
|
|
- Titluri
şi dinstincţii pentru personalităţile arădene
|
|
Consilierii
locali municipali vor acorda şi în acest an o serie
de titluri şi distincţii cu ocazia Zilelor Aradului.
Proiectele respective se vor afla miercuri pe masa
lor spre votare. Astfel, se va conferi titlul de Excelenţă
în semn de recunoaştere şi preţuire a activităţii
profesionale, precum şi a preocupărilor constante
de promovare a imaginii Aradului în domeniul literatură
următoarelor personalităţi: Vasile Dan pentru poezie,
Horia Medeleanu pentru literatură şi critică de artă,
Petre Puskel pentru literatură în domeniul istoriei
locale. În domeniul Artelor Vizuale, titlul se oferă
lui Dumitru Şerban pentru creaţie artistică şi promovarea
artei plastice arădene în ţară şi peste hotare şi
lui Kocsis Rudolf pentru artă plastică-sculptură.
În domeniul Artei Dramatice, se oferă titlul actorului
Ioan Peter, în domeniul Afacerilor Elisabetei Lăslean,
pentru management în afaceri, crearea şi promovarea
unui brand arădean.
În domeniul Educaţiei, titlul îi va fi oferit Silviei
Demian, profesor de specialitate la Liceul de Artă
„Sabin Drăgoi” Arad, în domeniul Sănătăţii, doctorului
Milovoi Stamoran, pentru performanţă medicală deosebită
(premiul va fi acordat post-mortem, medicul decedând
la sfârşitul săptămânii trecute), în domeniul Mass
Media, jurnalistului Cătălin Lăpuşcă, iar în domeniul
Caritate şi Protecţie Socială doamnei Arthur Anne.
De asemenea, se va conferi distincţia Diploma de onoare
în domeniul sportiv: domnului Nicolae Chis, pentru
implicarea în susţinerea echipei UTA şi domnului Giovanni
Catanzariti, pentru susţinerea echipei UTA, iar în
domeniul Sănătăţii doctorului Sherzad Asad Fatah -
pentru investiţiile în domeniul sănătăţii arădene,
ca dovadă a aprecierii performanţelor obţinute în
domeniile lor de activitate.
„Diploma
de Aur”
Consilierii locali municipali vor avea de votat şi
distincţia „Diploma de Aur” acordată familiilor arădene
(peste o sută) care au 50 de ani de căsătorie neîntreruptă.
Această distincţie ca şi titlurile amintite mai sus
se oferă la iniţiativa consilierilor Dacian Ţolea,
Bruno Biringer, Ştefan Tabuia, Levente Bognar, Mariana
Cismaşiu şi Cristian Moisescu.
Claudia
Untaru - Glasul Aradului
|
|
- Pâinea
prăznuită-n bucurie
|
|
Câteva
mii de oameni au venit ieri în pădurea Dumbrava, la
„Praznicul de pită nouă” de la Beliu.
Sărbătoarea
ancestrală a pâinii, care vine din timpuri uitate,
s-a ţinut an de an la Beliu, până în 1913 când, în
timpul primului război mondial, au căzut pe front
cinci generaţii de feciori.
Datina s-a întrerupt pentru o perioadă lungă de timp.
Şi totuşi, belenii au păstrat din tată în fiu această
prăznuire a pâinii, prin perpetuarea cântecelor şi
jocurilor specifice.
Chiar dacă această sărbătoare nu s-a ţinut timp de
aproape 60 de ani, chiar dacă localnicii nu au mai
ţinut minte toate detaliile, totuşi, amintirile lor,
frânturile unor cântece, paşii unor jocuri au fost
suficienţi pentru oameni care şi-au deschis sufletul
pentru a înţelege importanţa acestei sărbători.
Elementul cheie al renaşterii sărbătorii a fost profesorul
de istorie Emil Lăzureanu. El a fost cel care a adunat,
a scotocit în mintea şi sufletul bătrânilor spre a
afla ,,misterul”acestei sărbători: ,,Praznicul
de pită nouă”.
De la reluarea praznicului care proslăveşte pâinea,
munca şi cinstea localnicilor de pe aceste minunate
plaiuri codreneşti au trecut 36 de ani, consemnând,
aşadar, că ieri a avut loc cea de-a XXXVI-a ediţie
a sărbătorii câmpeneşti „Praznicul de pită nouă”...
Feciorii, călări pe cai, au aşteaptat, de dimineaţă,
oaspeţii în centrul comunei, apoi i-au condus în pădurea
Dumbrava, locul de desfăşurare al sărbătorii. După
un scenariu, păstrat de ani de zile, cei doi crainici
(Pele Roxana şi Cătălin Pintea) au declarat deschis
„Praznicul di pită nouă” şi l-au invitat pe scena
în aer liber pe primarul Pavel Ţica pentru a „saluta
oaspeţii şi întreaga lume adunată”. S-au adresat,
de asemenea, spectatorilor prefectul judeţului, Călin
Bibarţ şi preşedintele C.J.A., Nicolae Ioţcu. Praznicul
a continuat cu versuri, cântece şi jocuri („Lioara
bochienească”, „Feleaga”, „Ruguţu”,
„Jocul colacului”), interpretate de artişti
amatori locali, pregătiţi de instit. Amalia Fleştea.
În continuare, câteva mii de oameni veniţi din satele
din zonă ori de mai departe - între care s-au şi oficialiltăţi
locale, judeţene şi parlamentari - au urmărit un program
folcloric prezentat de formaţii din judeţ dar şi de
Ansamblul „Banatul” din Timişoara, Ansamblul
„Vergelu” din Bihor, Radu Moş cu formaţia
sa şi cunoscuţii interpreţi de muzică populară Valeria
şi Traian Ilea.
Buna dispoziţie a celor câteva mii de participanţi
a fost asigurată şi de diversele tarabe cu mâncăruri,
băuturi, sucuri, dulciuri, etc., aşezate de-o parte
şi de alta a drumului de la intrarea în pădurea Dumbrava.
„Bine-aţi venit la Beliu,în august plin de soare!/
Îi ,,Praznic di pită nouă”- aleasa sărbătoare/ A celor
ce trudit-au prin arşită şi vânturi/ Slăvită fie munca
şi pita-n mii de cânturi!”
V.
F. - Jurnal arădean
|
|
|
|
Căutare
în arhiva Virtual Arad
Colectivul de redacţie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity, Truţiu
Florin.
O parte din ştirile Virtual
Arad News au fost preluate şi din următoarele surse:
Agenţia
Mediafax,
Ziarul Jurnal arădean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Ediţia de Vest), România
Liberă, Astra Aradeană,
Ziarul
Glasul Aradului,
TV
Arad, Info
TV.
|
|