|
|
Marţi,
4 august 2009 |
|
- Întreprinzătorii
au stabilit priorităţi pentru redresarea economiei
|
|
În
contextul situaţiei economice actuale, Federaţia Regională
a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Regiunea Vest
şi Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private
Mici şi Mijlocii din România, aduce la cunoştinţă
o serie de priorităţi pentru redresarea economiei.
„Câteva dintre cele mai importante priorităţi
ar fi adoptarea unei OUG prin care să se prelungească
impozitarea cu 3% pe veniturile microîntreprinderilor
şi după anul 2010, calculul şi plata impozitului pe
profit anual, la închiderea exerciţiului financiar
şi nu trimestrial cum este în prezent, suplimentarea
bugetului programelor MIMMCMA destinate IMM-urilor,
creşterea accesului IMM-urilor la achiziţiile publice
prin reducerea pentru IMM-uri cu 50% a condiţiilor
stabilite pentru experienţa similară, eliminarea impozitului
minim, scutirea de impozit a profitului reinvestit
şi lupta accentuată împotriva evaziunii fiscale, prin
monitorizarea electronică a traficului valorilor care
includ accize mari din vamă”, ne-a comunicat
Mircea Purcaru, preşedinte FRIMM VEST.
Aceste priorităţi se impun cu atât mai mult, cu cât,
din prima jumătate a anului, în regiunea Vest ( judeţul
Timiş, Caraş-Severin şi Hunedoara), s-au înregistrat
un număr de aproximativ 3742 firme aflate în dificultate
sau care şi-au încetat activitatea, ceea ce a generat
în mod direct şi o creştere a ratei şomajului şi o
diminuare a încasărilor la bugetul local şi de stat.
De asemenea, principalele probleme stabilite în şedinţa
de Consiliu Permanent, care a avut loc în data de
14 iulie au fost legate de eliminarea impozitului
minim, care nu se justifică în condiţii de criză,
în special pentru societăţile comerciale care nu au
profit, scutirea de impozit a profitului reinvestit,
reducerea dobânzilor şi penalităţilor de întârziere
pentru impozite şi contribuţii la fondurile de asigurări
sociale de la 0,1%/zi la 0,5%/zi şi în condiţiile
acordului României cu CE, BM ŞI FMI, reglementarea
interdicţiei pentru Ministerul Finanţelor de a se
împrumuta de la băncile comerciale din România, pentru
deblocarea creditării IMM-urilor.
Nicoleta
Boşnigeanu - Observator
|
|
- Primăria
are demolator de garaje!
|
|
Municipalitatea
a semnat un contract cu o firmă pentru demolarea de
garaje, barăci şi panouri publicitare.
Primăria plăteşte peste 71.000 de lei unei firme arădene
pentru executarea de lucrări dintre cele mai complexe:
de la demolări de construcţii provizorii, la stingerea
incendiilor de pe rampa de gunoi dezafectată de pe
Câmpul Liniştii.
Municipalitatea a organizat o licitaţie la care s-au
prezentat patru firme. Dintre acestea, a fost aleasă
o firmă arădeană, cu sediul pe Bulevardul Revoluţiei,
care a acceptat să facă aceste lucrări la preţul menţionat,
un preţ cu circa 12.500 de lei mai mic decât cel estimat
iniţial de Primărie.
Contractul are ca obiect „execuţia de lucrări
de demolare a construcţiilor neautorizate sau provizorii
amplasate pe domeniul public: clădiri, barăci, garaje,
panouri publicitare, împrejmuiri, precum şi lucrări
de intervenţie la fosta rampă de deşeuri situată pe
Câmpul Liniştii, respectiv de localizare şi stingere
incendii, degajare căi de acces utilaje, transportul
pământului necesar acoperirii focarelor de incendii”.
Fierul,
la vânzare
Potrivit datelor publicate, „în ceea
ce priveşte lucrările de demolare a construcţiilor,
în proporţie de 90%, acestea vor fi demolări totale,
fără protejarea structurilor primare”. Cărămizile
sparte şi molozul rezultate din demolarea construcţiilor
vor fi depozitate la rampa de gunoi, iar „deşeurile
de construcţii recuperabile vor fi transportate şi
depozitate la sediul contractantului, pe o perioadă
de maximum 90 de zile calendaristice, urmând ca, după
această perioadă, aceste materiale să fie valorificate
prin vânzarea acestora la o unitate de achiziţie deşeuri
feroase şi neferoase”.
De
veghe la rampă
În ceea ce priveşte fosta rampă de gunoi
de pe Câmpul Liniştii, în sarcina firmei contractate
cade localizarea şi stingerea incendiilor, degajarea
căilor de acces pentru utilaje, transportul pământului
necesar acoperirii focarelor de incendii.
S.
B. - Jurnal Aradean
|
|
- Scandalul
radarelor fixe a ajuns şi la Arad
|
|
Autoritatea
Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor
Publice cheamă în judecată două primării arădene
Începe să se facă lumină în contractele semnate de
diverse primării cu privire la privatizarea radarelor
fixe, care după cum spun specialiştii în drept reprezintă
de fapt un monopol de stat. Autoritatea Naţională
pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor
Publice (ANRMAP) a stabilit recent că radarele fixe
din 47 de localităţi au fost amplasate fără respectarea
legii. În urma verificărilor care s-au desfăşurat
în 15 judeţe, printre care şi Aradul, s-a cerut în
instanţă anularea contractelor privind monitorizarea
traficului rutier.
Detectoare
defecte
Şoferii care au fost amendaţi îşi vor putea recupera
banii, dar numai în instanţă. Până în momentul de
faţă, au fost cazuri în care reclamanţii au obţinut
câştig de cauză pe motiv că aparatele nu au fost setate
corespunzător. Conform normelor metrologice, ar fi
trebuit să fie prevăzute cu o funcţie de autotestare,
care să pună în evidenţă orice defect sau dereglare
funcţională. Această funcţie trebuia activată automat,
la fiecare punere în funcţiune a detectorului.
Contracte
fără licitaţii
Autoritatea a verificat peste 100 de localităţi şi
a dat primăriilor amenzi în valoare de peste 530.000
de lei. Asta, după ce, pe 24 aprilie, radarele fixe
au fost suspendate.
Deşi trei primării din judeţ au fost implicate în
afacere, doar în cazul a două dintre acestea, Nădlac
şi Vinga, s-a decis trimiterea dosarului în faţa instanţei.
Aici s-au încheiat contracte de asociere în participaţiune
fără să se fi organizat licitaţii, pe când în cel
de-al treilea caz licitaţia a avut loc. Reprezentanţii
ANRMAP susţin că acum au fost trimise spre anulare
doar dosarele dintr-un prim lot, fiind vorba de contracte
suspendate sau încă în vigoare, fără vreo decizie
de anulare luată şi comunicată ANRMAP de către consiliile
locale.
Clujul
face legea pe şosele
Cum s-a ajuns însă aici? Autorităţile susţin că legislaţia
din domeniul achiziţiilor publice este permisivă.
În urma scandalului izbucnit la nivel naţional ca
urmare a amenzilor neruşinate aplicate şoferilor,
au apărut suspiciuni cu privire la modul de atribuire
a contractelor şi modul de împărţire a banilor.
Edilii arădeni au încheiat contracte cu trei firme,
toate din Cluj-Napoca. În cazul primelor două, SC
Codec SRL şi SC Codec Spat SRL, acţionariatul este
cam acelaşi. Al treilea agent economic implicat în
afacere, SC Benefic SRL a fost înfiinţat în 2005.
În 2006 avea un singur angajat şi nicio cifră de afaceri
sau vreun venit, ci doar cheltuieli de 6.231 lei.
Amenzi
cu… TVA
Afacerea cu primăriile a fost pusă pe roţi în 2006,
când s-a înfiinţat o asociaţie care avea drept scop
implementarea unui proiect care să ducă la creşterea
gradului de siguranţă a drumurilor. A început munca
de lămurire cu primarii, s-au obţinut avizele necesare,
iar în 2008 s-a dat drumul la treabă, încălcându-se
mai multe prevederi legale. Astfel, unul dintre contracte
prevedea că 51% din încasări revin autorităţilor locale,
iar 49% firmei care livrează radarul şi obţine avizele
pentru instalare. Societatea încasează de fapt 58%,
pentru că percepe şi un TVA de 19%, cu toate că amenzile
nu se plătesc cu TVA. Din start, bugetul local rămâne
în pagubă, alegându-se cu doar 42% din încasări. Unde
mai pui că articolul 109 din OUG 195/2002 prevede
că acest tip de încasări se fac integral venit la
bugetul de stat. De asemenea, din aceste încasări,
nu se pot face plăţi directe.
Primarii
spun că au vrut un trafic mai sigur
Contactaţi telefonic, primarii din Vinga şi Nădlac
susţin că au fost prinşi la mijloc într-o afacere
care nu a fost iniţiată de ei şi care a beneficiat
de girul Ministerului de Interne şi al Poliţiei Rutiere
Române. „Cei care au autorizat monitorizarea traficului
au şi dat girul acelor firme să funcţioneze. Nu vrem
să apărem noi ca fiind oaia neagră, după ce toată
baza de date era la Ministerul de Interne, iar Poliţia
Rutieră Română a acordat avizele necesare. Anularea
contractului cu acele firme se face când li se ridică
autorizarea. Oricum, contractele au fost anulate de
către noi înainte ca ANRMAP să ne ceară acest lucru,
existând şi o hotărâre de consiliu în acest sens.
În ceea ce priveşte faptul că nu am organizat nicio
licitaţie, nu am putut face acest lucru pentru că
drumul nu era al Primăriei. Pe de altă parte trebuie
să ştiţi că prefectul de la vremea aceea nu a atacat
în contencios hotărârea noastră de consiliu. Abia
domnul prefect Bibarţ ne-a anunţat că suntem în afara
legii şi am făcut astfel demersurile pentru revocarea
hotărârii. Cei de la ANRMAP nu au ţinut însă cont
de acest lucru când ne-au amendat cu un miliard. Amenda
a fost contestată în instanţă”, ne-a declarat
Lucian Stoicu, primarul comunei Vinga. Acesta mai
spune că Primăria nu a încasat din această afacere
decât 17.000 de lei, dar nu a apucat să plătească
niciun ban firmei care a montat aparatele. „Dacă
suma ar fi depăşit 15.000 de euro ar fi trebuit să
facem licitaţie. Oricum DN 69 e un drum al morţii
şi ar fi trebuit să încercăm să facem ceva şi din
acest punct de vedere”, a încheiat Stoicu.
La rândul său, primarul de Nădlac, Vasile Ciceac,
susţine că Primăria a reziliat contractul, iar Consiliul
Local a anulat hotărârea cu privire la monitorizarea
drumurilor, astfel că decizia ANRMAP a rămas fără
obiect. „Contractul nostru a fost cel mai favorabil
pentru autorităţile locale dintre toate contractele
încheiate. Cu toate acestea am fost amendaţi cu 700
de milioane. Am contestat sancţiunea în instanţă şi
am şi câştigat. Nu puteam face licitaţie pentru că
nu a făcut nimeni caietul de sarcini. Trebuia făcut
de Poliţia Română, pentru că noi nu ştiam caracteristicile
tehnice ale aparatelor. Pot să vă spun însă că şi
acum căutăm parteneri pentru monitorizarea traficului,
fiindcă locuitorii oraşului sunt terorizaţi de şoferii
de TIR-uri care merg ca nebunii. Dacă am fi dispus
de fondurile necesare, am fi achiziţionat noi aparatele,
dar aşa am picat la mijloc şi acum suferim”,
spune Ciceac.
Lucian
Serban - Glasul Aradului
|
|
- Casa
de Cultură a Municipiului Arad - gazda unui important
festival de film
|
|
Casa
de Cultură a Municipiului Arad va deveni din această
toamnă gazda unuia dintre cele mai importante festivaluri
de film din ţara noastră - Festivalul Internaţional
de Film Bucureşti (BIFF). Aflată la a de-a cincea
ediţie, manifestarea va purta de anul acesta denumirea
de Festivalul Internaţional de Film din România (Ro-IFF).
Unul dintre locurile de desfăşurare a proiecţiilor
din cadrul Festivalului Internaţional de Film din
România (Ro-IFF) va fi Teatrul Vechi din Arad, totodată
cea mai veche sală de cinema din ţară, sală care a
îndeplinit această funcţie începând cu anul 1903.
Vor mai exista proiecţii de scurt metraj în Piaţa
Primăriei Arad, proiecţii de lung metraj şi documentare
la Cinema Arta şi Cinema Dacia, acolo unde, în final,
va fi decernat şi marele premiu. Surpriza ediţiei
din acest an a Festivalului internaţional de Film
din România (Ro-IFF) va fi concertul pe care Emir
Kusturica împreună cu formaţia No Smoking îl va susţine
la Sala Polivalentă din Arad. De menţionat că vizionarea
proiecţiilor de scurt metraj din Piaţa Primăriei Arad
va fi gratuită.
Înscrierea filmelor participante la ediţia din acest
an a Festivalului internaţional de Film din România
(Ro-IFF) s-a încheiat la începutul acestei luni, până
în momentul de faţă fiind selecţionate să participe
în jur de 40 de pelicule. La acestea se vor mai adăuga
câteva pe care producătorii le-au vizionat în cadrul
altor manifestări de profil.
Organizatorii Festivalului Internaţional de Film din
România (Ro-IFF) sunt Casa de Cultură a Municipiului
Arad şi Artis Film. Manifestarea are loc cu sprijinul
Centrului Naţional al Cinematografiei şi al Primăriei
Arad, beneficiind de un buget total de 500 de mii
lei.
C.
P. - Observator
|
|
- Sala
de sport de la Vladimirescu, inaugurată cu un turneu
de minifotbal
|
|
Autorităţile
locale din Vladimirescu
au inaugurat, sâmbătă, noua sală de sport din comună.
Cu acest prilej a fost organizat un disputat turneu
de minifotbal între trei echipe din comună: Primăria,
Consiliul Local, Regal Horia şi o selecţionată a Presei,
selecţionată care a câştgat finala mică în faţa consilierilor.
Finala mare s-a disputat între Primărie şi Regal Horia,
două echipe bine garnisite cu jucători care evoluează
în competiţii oficiale, Primăria reuşind să-şi adjudece
trofeul.
Investiţie
de un milion de euro
Trebuie spus că, după ce au reuşit să obţină
o finanţare de 900.000 de euro de la Guvern, autorităţile
locale au completat investiţia cu încă 150.000 de
euro, bani folosiţi la amenajarea unei parcări, a
căilor de acces şi la introducerea utilităţilor. „Lucrarea
a început cu un an şi jumătate în urmă, în 2007, cu
puţin înainte de a intra în iarnă. În iarna lui 2008,
nu s-a mai lucrat pe perioada rea, pentru a nu apărea
probleme nedorite de la îngheţ. În mare, construcţia
a fost finalizată în data de 15 mai, dar au apărut
unele dificultăţi legate de introducerea gazului,
or, nu puteam inaugura sala aceasta fără apă caldă
la duşuri”, ne-a declarat primarul Ioan Crişan.
Sala de sport se află în administrarea Primăriei şi
poate fi închiriată de iubitorii de fotbal, tenis,
volei, baschet, handbal cu numai 80 de lei pe oră,
în condiţiile în care la sălile similare din Arad,
preţul este de peste 100 de lei pe oră. „Îi aşteptăm
pe toţi iubitorii de mişcare, să vină la Primărie,
să se înscrie. Deja avem programări pentru următoarele
patru zile. Ar fi preferabil ca persoanele care se
înscriu să-şi programeze meciurile după ora 12. Cu
toate acestea nu ar fi o problemă să închiriem spaţiul
şi non-stop, deoarece avem o sală de sport la şcoala
generală, unde copiii îşi pot face orele de sport.
Ceea ce m-a impresionat cel mai mult astăzi a fost
faptul că au venit foarte mulţi copii aici, iar în
pauza dintre meciuri, au intrat pe suprafaţa de joc,
pentru a face puţină mişcare, dar numai după ce s-au
descălţat, dând dovadă că au înţeles că trebuie să
protejeze terenul”, mai spune Crişan.
Lucian
Şerban - Glasul Aradului
|
|
|
|
Căutare
în arhiva Virtual Arad
Colectivul de redacţie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity, Truţiu
Florin.
O parte din ştirile Virtual
Arad News au fost preluate şi din următoarele surse:
Agenţia
Mediafax,
Ziarul Jurnal arădean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Ediţia de Vest), România
Liberă, Astra Aradeană,
Ziarul
Glasul Aradului,
TV
Arad, Info
TV.
|
|