|
|
Vineri,
3 iulie 2009 |
|
- Criza
şi micii întreprinzători
|
|
Consiliul
Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Filiala
Arad alături de Federaţia Regională pentru IMM V Vest
au prezentat ieri în cadrul unei conferinţe de presă
problemele cu care se confruntă agenţii economici.
„Judeţele Arad şi Timiş au fost întotdeauna mai
dezvoltate din punct de vedere economic, fapt pentru
care acum situaţia în cele două judeţe nu este la
fel de tragică precum în alte zone ale ţării. Cu toate
acestea se face simţit şi la noi regresul sectorului
de producţie şi în general al economiei”, explică
Mircea Purcaru preşedinte FRIMM Vest.
Acesta a mai precizat că decizia Executivului de a
reduce numărul taxelor şi impozitelor a fost pur una
teoretică, în practică fiind eliminate taxele şi impozitele
care se încasau sporadic şi pentru care cheltuielile
de emitere erau mai mari decât veniturile în urma
încasrărilor.
„În mod cert statul a greşit când a optat pentru
sprijinirea disponibilizărilor. Un agent economic
chiar dacă nu plătea un impozit pe profit foarte mare,
plătea contribuţii la bugetele de stat şi avea şi
angajaţi. Acum, toţi acei angajaţi au devenit şomeri
şi cer bani de la stat, pe bună dreptate”, spune
Mihaela Breaz, director executiv CNIPMMR Arad.
În plus, Mircea Purcaru a spus că în spatele uşilor
închise se discută chiar o majorare a T.V.A., însă
care va fi aplicată după alegerile prezidenţiale.
A.
P. - Jurnal Arădean
|
|
- Societăţile
de leasing au parcurile auto pline de maşini recuperate
|
|
Tot
mai mulţi arădeni care au achiziţionat autoturisme
în leasing riscă să fie executaţi silit.
Asta pentru că, din ce în ce mai mulţi clienţi ai
societăţilor de leasing se confruntă cu probleme financiare
la care nu s-au gândit atunci când au semnat contractele
dar care îi pot lăsa şi fără maşină şi fără banii
cheltuiţi pe rate până la momentul în care au devenit
insolvabili. Potrivit reprezentanţilor societăţilor
arădene de leasing, evoluţia dramatică a numărului
de clienţi care au fost deja executaţi silit, de la
începutul anului, pe motiv de neplată a ratelor, s-ar
putea înrăutăţi şi mai mult în perioada imediat următoare.
Va
fi şi mai rău
Dacă în intervalul august 2008- ianuarie 2009, Verbiţă
Leasing recuperase de la rău-platnici un număr de
40 de autoturisme, numărul maşinilor pentru care proprietarii
nu au mai reuşit să plătească ratele de leasing a
ajuns în prezent la 115: „Proprietarii care nu
îşi plătesc, timp de trei luni de zile, rata de leasing
ajung la executare silită, pentru că, în cele mai
multe dintre cazuri ei nu se prezintă de bună voie
cu maşinile. Problemele au început încă din luna august,
anul trecut, însă numărul clienţilor insolvabili a
crescut semnificativ de la începutul anului. Aveam,
la un moment dat, parcul auto plin de maşini recuperate.
De la 115, am ajuns la 92 de maşini, după ce am reuşit
să le valorificăm pe celelalte 23. Din păcate, ne
aşteptăm ca numărul de maşini recuperate să crească
din nou”, arată Mihaela Popovici, director economic
al Verbiţă Leasing.
Paza
bună...
Dealerul local Renault, Auto Arena, împreună cu societatea
de leasing agreată de grupul Renault, au adoptat o
strategie mai prudentă în selecţia clienţilor: „Am
preferat să fim mai prudenţi şi să nu ne constituim
o societate proprie de leasing. Totodată, selecţia
clienţilor înainte de acordarea leasingului este mai
strictă. Totuşi, la nivel naţional, ne confruntăm
cu o creştere semnificativă a numărului de automobile
returnate pe motiv de neplată a ratelor. Dacă anul
trecut cazurile de acest gen erau rare, circa zece
automibile returnate, în prezent putem vorbi despre
50-60 de astfel de cazuri. Dintre clienţii arădeni
care au ales să îşi cumpere maşini în leasing, sunt
foarte puţini care se confruntă cu probleme la plata
ratelor, însă niciunul dintre ei nu a ajuns să îi
fie recuperată maşina din motive de neplată”,
spune Adrian Pică, directorul de vânzări al Auto Arena.
Pot
recupera bani
Nici la Arad Leasing situaţia nu este îmbucurătoare.
Numărul clienţilor insolvabili creşte, potrivit spuselor
directorului societăţii arădene de leasing, de la
o zi la alta. Totuşi, pentru cei care vin să predea
automobilele pentru care nu îşi mai pot permite să
achite ratele de leasing, situaţia nu este sută la
sută pierdută: „Nu vă pot spune, cu certitudine
care este numărul de maşini recuperate, pentru că
situaţia se schimbă aproape zilnic: mai vin automobile,
mai reuşim să vindem din ele, astfel încât e greu
de apreciat care este numărul exact de maşini care
se află, la ora actuală în parcul nostru auto. Cu
toate acestea, evoluţia este îngrijorătoare, pentru
că numărul clienţilor insolvabili creşte. Dacă, atunci
când realizează că nu îşi vor mai putea plăti ratele,
clienţii vin de bună voie şi le returnează, îşi pot
recupera o parte din banii pe care i-au plătit, după
ce automobilul este revândut. În schimb, cei care
manifestă rea-voinţă, sunt executaţi silit şi nu mai
pot recupera nimic”, explică Livius Ioja, directorul
Arad Leasing.
Monica
Tulcan - Glasul Aradului
|
|
- Amenzi
în valoare de 55.400 de lei aplicate de jandarmi în
luna iunie
|
|
Lună
de foc pentru jandarmii arădeni care în luna iunie
au executat peste 350 de misiuni de menţinere, asigurare
şi restabilire a ordinii publice în zonele instituţiilor
de învăţământ, a pieţelor, târgurilor şi oboarelor,
pe timpul manifestărilor sportive şi cultural-artistice
desfăşurate în municipiul şi judeţul Arad.
În urma acestor misiuni au fost constatate un număr
de 34 de infracţiuni, cele mai frecvente fiind de
lovire sau alte violenţe, distrugere, ultraj contra
bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii
publice, ameninţare, furt calificat, nerespectarea
regimului armelor şi muniţiilor etc. De asemenea,
24 de persoane au fost reţinute, au fost aplicate
un număr de 164 amenzi, în valoare de 55.400 de lei,
un număr de 35 de avertismente scrise şi peste 1.000
de avertismente verbale, toate acestea în urma legitimării
a peste 2000 de persoane. În misiunile lor, jandarmii
arădeni au identificat şi predat poliţiei o persoană
fugită din Spitalul de Neuropsihiatrie Jebel din judeţul
Timiş, dată în urmărire generală, pentru furt calificat.
Totodată, aceştia au mai executat peste 100 de misiuni
de pază şi protecţie a transporturilor de bunuri şi
valori, a transporturilor de corespondenţă clasificată
şi a transporturilor de produse cu caracter special.
Cetăţenii care sunt martorii unor furturi, tâlhării,
loviri, ameninţări etc sau sunt victimele unor astfel
de fapte pot solicita sprijinul jandarmilor la orice
oră din zi şi din noapte, apelând numărul unic de
urgenţă 112 sau direct la dispeceratul Jandarmeriei
Arad, la numărul de telefon 0257/514900.
Ana
Maria Cantea - Observator
|
|
- „Cultura
înseamnă în primul rând educaţie”
|
|
Interviu
cu Adrian Ţolea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean
Arad, la împlinirea primului an de mandat
-
Domnule vicepreşedinte, iată că se împlineşte un an
de când îndepliniţi această funcţie de conducere în
cadrul Consiliului Judeţean Arad. Pentru informarea
cititorilor, v-am ruga să ne precizaţi care sunt domeniile
de activitate pe care le coordonaţi în mod nemijlocit?
- Domeniile, ca să le spunem aşa, de care mă ocup
sunt cultura, turismul, învăţământul, tineretul, sportul
şi cultele, iar instituţiile care sunt în directa
mea coordonare sunt Complexul Muzeal Arad, Centrul
Cultural Judeţean, Biblioteca Judeţeană, Şcoala Populară
de Artă, Şcolile speciale şi Centrul Militar Judeţean.
-
Revenind la întrebarea iniţială, cum consideraţi că
s-a încheiat primul an din mandatul dumneavoastră?
- A fost un an de acomodare cu noile mele responsabilităţi,
dar şi un an în care am demarat mai multe proiecte
importante la nivel judeţean. Dintre acestea, le-aş
enumera doar pe cele mai importante, respectiv Cetatea
Culturală a Judeţului Arad şi demararea acţiunilor
privind elaborarea noii Strategii Culturale a Judeţului
Arad pentru perioada 2010-2014.
-
Să le luăm pe rând. Referitor la proiectul Cetatea
Culturală a Judeţului Arad, de ce era necesar acesta
şi de unde v-a venit ideea?
- Evident, m-am inspirat din marele proiect comunitar
„Capitala Culturală Europeană”, aşa cum a fost Sibiul
în primul nostru an de aderare. Din punct de vedere
practic, am considerat că fenomenul cultural arădean
trebuie să fie cât mai prezent în localităţile din
teritoriu, la îndemâna consumatorilor din spaţiul
mic-urban şi rural. Cu alte cuvinte, să venim în întâmpinarea
cetăţenilor din judeţul nostru în ceea ce priveşte
consumul cultural. Aşa se face că, prin acest proiect,
vom fi prezenţi, succesiv, timp de câte şase luni,
în fiecare dintre cele nouă oraşe ale judeţului nostru.
Încercăm să le oferim cetăţenilor din judeţ cât mai
multe spectacole şi evenimente cultural-artistice
de calitate, puse în scenă de instituţiile noastre
profesioniste, respectiv Teatrul de Stat, Filarmonica,
Teatrul de Marionete, Biblioteca Judeţeană, Complexul
Muzeal, dar şi lansări de carte, expoziţii de artă
plastică sau de fotografie şi multe altele.
-
Din câte cunoaştem, oraşul Pecica a fost prima locaţie
a Cetăţii culturale, iar în prezent aceste manifestări
se desfăşoară la Lipova…
- Exact, iar lucrul de care ne bucurăm cel mai mult
ţine de faptul că am reuşit să aplicăm o reţetă de
succes şi să urmăm, de fapt, una dintre direcţiile
care era prevăzută în prima Strategie Culturală a
Judeţului Arad. Mai mult, atât la Pecica, cât şi,
actualmente, la Lipova, constatăm o prezenţă îmbucurătoare
a cetăţenilor din localităţile învecinate, care participă
la evenimentele organizate cu această ocazie.
-
Domnule vicepreşedinte, v-aţi referit la prima Strategie
Culturală a judeţului, iar de curând, ştim că aţi
demarat procesul de elaborare a unei noi Strategii
Culturale. De ce este importantă elaborarea unei astfel
de strategii?
- Legat de aceasta, trebuie să menţionez faptul
că suntem primul judeţ din ţară care ne aflăm în situaţia
elaborării celei de-a doua Strategii. Prima Strategie
Culturală a fost elaborată în anul 2002 şi a vizat
perioada 2003-2007, iar în prezent lucrăm la elaborarea
noii Strategii, pentru perioada 2010-2014. Acest demers
se întinde pe o perioadă de o jumătate de an, până
în luna decembrie a anului curent şi presupune o serie
întreagă de acţiuni generale şi sectoriale, care vizează
întreaga componentă culturală a judeţului Arad. În
vederea elaborării unei Strategii eficiente n-am făcut
rabat de la calitate şi am apelat la unii dintre cei
mai buni specialişti în domeniu. Astfel, consultanţa
ştiinţifică este asigurată de către doamna dr. Corina
Răceanu, de la Institutul Intercultural din Timişoara
şi, totodată, unul dintre cei 40 de specialişti români
acreditaţi la Bruxelles, iar din puctul de vedere
al cercetării sociologice, pentru sondarea consumului
cultural am apelat la conferenţiarul universitar dr.
Bogdan Nadolu, de la Facultatea de Sociologie din
Timişoara. Nu în ultimul rând, la nivel judeţean am
desemnat o echipă de lucru coordonată de către domnul
Doru Sinaci, directorul adjunct al Centrului Cultural
Judeţean. În consecinţă, ne bazăm pe studiul sociologic
realizat pe un eşantion reprezentativ la nivelul judeţului
Arad - care este vizibil şi se poate consulta pe site-ul
nostru - şi pe un chestionar statistic aplicat tuturor
instituţiilor culturale şi unităţilor teritorial administrative
din judeţul Arad. Totodată, am început şi o serie
de work-shop-uri, de întâlniri de lucru pe domeniile
specifice, ca arta spectacolului, biblioteci, edituri,
artişti plastici, cămine culturale, ONG-uri, educaţie
etc., după care urmează o serie de dezbateri publice,
iar la finele lunii decembrie să adoptăm, prin hotărâre
de Consiliu judeţean noua Strategie Culturală a Judeţului
Arad pentru perioada 2010-2014.
-
Dar ce se întâmplă cu activitatea turistică, care
intră tot în sfera dumneavoastră de preocupare?
- Dacă anul 2009 înseamnă elaborarea noii Strategii
Culturale a judeţului, cu siguranţă că anul 2010 va
însemna elaborarea Strategiei Turistice. Evident,
vom folosi aceeaşi reţetă, vom apela la cei mai buni
specialişti şi, nu în ultimul rând, la toţi factorii
implicaţi în turismul arădean. De fapt, prin natura
împrejurărilor, cele două strategii converg în foarte
mare măsură, turismul cultural reprezentând o componentă
importantă a turismului propriu-zis.
-
Domnule vicepreşedinte, toate aceste activităţi laborioase
pe care le desfăşuraţi sau pe care le preconizaţi
vin în contact cu o situaţie economică destul de dificilă.
Mă refer, binenţeles, la actuala criză economică şi
la posibilele ei implicaţii în ceea ce priveşte buna
desfăşurare a activităţilor culturale şi turistice.
- Într-adevăr, traversăm o perioadă de criză
economică la nivel mondial, care cu siguranţă că ne
afectează şi pe noi. Cu toate acestea, vă mărturisesc,
cu destulă bucurie, că în acest domeniu am reuşit
să avem o creştere de 70 % în ceea ce priveşte sumele
alocate culturii în 2009, faţă de anul trecut. Aşa
am reuşit să derulăm, în calendarul acţiunilor culturale
pe anul în curs şi o serie întreagă de acţiuni noi,
multe dintre acestea în premieră, iar altele colate
peste activităţi tradiţionale. Aş pomeni concursul
judeţean Autentic Fest, care vizează echipele şi ansamblurile
de dansatori din judeţul Arad şi care a avut deja
trei etape preliminare, desfăşurate în tot atâtea
zone etno-folclorice tradiţionale: Valea Mureşului,
Valea Crişului Alb împreună cu Ţara Zărandului şi
zona Podgoriei, împreună cu Câmpia Aradului. Finala
acestui concurs de dansuri populare tradiţionale se
va desfăşura la Moneasa, pe data de 21 august. Legat
de acest concurs, trebuie să vă mărturisesc faptul
că, prin colarea preselecţiilor zonale peste evenimente
deja consacrate, şi mă refer explicit la Nedeia de
la Tăcăşele şi la Zilele Şiriei, am reuşit să câştigăm
şi un spor de audienţă, benefic ambelor acţiuni. Efectiv,
putem vorbi despre şapte, opt sau chiar zece mii de
spectatori pe fiecare eveniment, lucru nemaiîntâlnit
în trecut. De asemenea, Târgul Preparatelor Culinare
Tradiţionale, desfăşurat la Arad la finele lunii mai,
s-a bucurat de un real succes. Au participat producători
din tot judeţul Arad, dar şi din judeţele învecinate
şi chiar din ţările vecine. Succesul de care s-a bucurat
această manifestare printre cetăţenii municipiului
şi judeţului nostru ne duce cu gândul nu doar la permanentizarea
acestui târg de preparate culinare, ci şi la o eventuală
organizare a lui de două ori pe an. Primăvara şi toamna,
de exemplu...
-
Ştim că preconizaţi şi un festival al vinului, de
care se tot vorbea în anii trecuţi...
- Într-adevăr, Festivalul Vinului de Soi se va desfăşura
pentru prima dată în judeţul nostru, pe o perioadă
de zece zile, în intervalul 5-15 septembrie. Binenţeles,
locaţia festivalului nu putea fi alta decât acasă
la el, cum se spune, adică în zona Podgoriei Aradului,
de la Baraţca-Păuliş, până la Pâncota-Măderat. Un
alt eveniment, în premieră judeţeană, naţională şi
nu numai, îl reprezintă Zilele Bizere. Mai puţini
arădeni cunosc faptul că, la Frumuşeni, a fost descoperită
una dintre cele mai vechi şi mai bine conservate mănăstiri
creştine, unde se găseşte un mozaic de o rară frumuseţe,
unic pe o rază de 1.000 de kilometri în jurul nostru.
Prin această manifestare ne gândim să-l punem în valoare
şi să-l introducem în circuitul turistic şi cultural.
Cu toate că v-aş putea vorbi despre încă multe alte
evenimente din calendarul nostru cultural şi turistic,
în final aş dori să menţionez doar Lada de Zestre,
un concurs cu premii, prin care urmărim să stimulăm
înfiinţarea de cât mai multe puncte muzeale în localităţile
din judeţul Arad. Scopul nostru este să conservăm
şi să valorificăm tradiţiile locale, dar şi să dezvoltăm
turismul rural.
-
Domnule vicepreşedinte, cum priviţi înspre ceilalţi
trei ani de mandat?
- Cu încredere, evident, dar şi cu responsabilitate.
Vedeţi, în ceea ce mă priveşte, sunt adeptul implicării
şi previzionării în ceea ce priveşte aceest capitol
atât de sensibil, care este managementul cultural
şi turistic. Şi nu mă refer numai la cele două strategii
pe care le vom elabora, cât mai ales la susţinerea
evenimentelor culturale deja consacrate, la sporirea
acestora din punct de vadere cantitativ şi calitativ
şi, de ce nu, la o alocare bugetară chiar mai mare
decât în acest an, deoarece eu consider că abia acum
am început să ne apropiem de normalitate. Nu în ultimul
rând, odată ce descentralizarea va deveni efectivă
şi în ceea ce priveşte educaţia, un domeniu extrem
de important, mi-aş dori o colaborare mult mai strânsă
între Şcoală, Cămin Cultural, Bibiotecă şi Primărie
la nivelul tuturor oraşelor şi comunelor din judeţul
nostru. La urma urmei, cultura înseamnă în primul
rând educaţie.
Roxana
Ianos - Glasul Aradului
|
|
- O
viaţă dedicată spaţiilor verzi, plantelor şi grădinăritului
|
|
Are
44 de ani de activitate, dintre care 38 de ani a muncit
numai la pepinieră. Este cel mai vechi angajat şi
în acelaşi timp omul de bază, cu cea mai mare experienţă
în domeniu. Recunoaşte orice tip de plantă numai dintr-o
privire şi ştie exact ce se potriveşte în orice grădină.
Nicolae David are 64 de ani, iar de mai bine de 38
de ani lucrează cu pasiune la pepiniera din Arad ca
tehnician horticol. S-a dedicat meseriei cu toată
dragostea şi pune pasiune în tot ceea ce face. Chiar
şi după ce a ieşit la pensie a continuat să muncească
în domeniu, tocmai pentru că nu poate concepe o zi
din viaţa sa fără a îngriji o plantă.
„M-am angajat la pepinieră în 1971 şi cel mai
mult m-am ocupat de spaţiile verzi. Cu excepţia arborilor
mai vechi din Pădurice, din Parcul Copiilor şi de
pe Bulevard, de toţi m-am ocupat personal”, spune
Nicolae David. De-a lungul timpului, pepiniera a trecut
prin mai multe etape şi s-a confruntat cu diferite
probleme. Nicolae le ştie pe toate şi nu numai atât.
A ştiut să şi depăşească momentele dificile prin care
a trecut. Imediat după Revoluţie, pepiniera, care
îşi avea activitatea pe o suprafaţă de 18 hectare,
a fost redusă aprope la jumătate, în prezent dispunând
de 10 hectare. „Pământul a fost împărţit veteranilor
de război, iar în 2004 înainte de alegeri au mai fost
împărţite încă 2 hectare, până s-a ajuns ca pepiniera
să cuprindă în total 10 hectare. În ´71 când am venit
eu pepiniera era încă la început. Îmi amintesc că
erau doar câteva culturi, dar treptat ne-am aprovizionat
de la alte pepiniere din ţară, iar în prezent dispunem
de 45 de specii şi mai multe soiuri de plante. În
acest fel oraşul a beneficiat de arbori, arbuşti,
trandafiri, conifere şi aşa mai departe”, mai
spune Nicolae David.
În privinţa spaţiilor verzi din Arad, Nicolae nu are
o părere foarte bună, ba chiar este puţin dezamăgit
de cum stă Aradul la acest capitol. „Spaţiile
verzi au fost înainte ale Gospodăririi, însă după
ce a venit şi Polarisul lucrurile s-au complicat.
Cei de la Polaris nu prea au oameni specialişti la
acest capitol, iar dezinteresul lor faţă de curăţenie
este cam mare. Sincer vă spun că atunci când se ocupa
doar Gospodărirea spaţiul verde era mult mai îngrijit.
Plus că acum se investeşte în spaţiile verzi în limita
fondurilor existente pentru această activitate, care
anul acesta a scăzut cu vreo 8 miliarde, numai partea
care ne revine nouă. Pe de altă parte, problema este
că lumea este necivilizată şi nici măcar nu păstrează,
nu mai zicem să mai şi întreţină”, spune îngrijorat
Nicolae.
Îi plac foarte mult plantele, dar cel mai mult cele
care înfloresc. Mii de pomi, arbori, conifere şi tot
felul de plante au trecut prin mâna lui în toţi aceşti
ani de muncă, însă cel mai mult îi plac speciile care
au flori şi coniferele. Motivul: este născut la munte,
unde a şi copilărit. „Eu zic că am plantat în
spaţiile verzi cel puţin 200.000 de trandafiri, iar
pomi foarte, foarte mulţi. Din păcate, am observat
că spaţiile verzi din oraş au început să se micşoreze
şi se construiesc din ce în ce mai multe blocuri,
mall-uri”.
Cu toate că a terminat şcoala tehnică horticolă, Nicolae
nu a lucrat dintotdeauna la pepinieră. Imediat după
ce a absolvit, acesta s-a angajat în învăţământ în
localitatea în care s-a născut. „Am lucrat în
învăţământ doi ani de zile. În primul an am fost profesor
şi am predat agricultura naturală şi chimică, iar
în cel de-al doilea an am fost învăţător. Mi-a plăcut
foarte mult să lucrez cu copiii pentru că îi iubesc
pe toţi, indiferent de vârstă, naţie sau religie”,
spune Nicolae, care la rândul său are un băiat. Nu
i-a urmat vocaţia, însă are o meserie foarte frumoasă:
este medic anestezist. Norocul a făcut ca familia
să îi înţeleagă pasiunea şi să îi respecte dorinţa
de a lucra de multe ori peste program şi de a se implica
la orice oră în problemele care au apărut la locul
de muncă. „Am o căsnicie stabilă, de 38 de ani
sunt căsătorit şi am o soţie foarte înţelegătoare
şi o dată nu s-a întâmplat să avem certuri sau dispute.
Ne-am înţeles foarte bine şi nu îi înţeleg pe cei
care se ceartă sau se bat. Probabil că eu sunt o fire
mai calmă şi ăsta este motivul”, a mai spus Nicolae
David.
În prezent, cel mai vechi membru al pepinierei instruieşte
un tânăr angajat, care mai târziu să-l poată înlocui.
Cea mai mare dorinţă a lui Nicolae David este ca atunci
când va pleca, pepiniera să rămână plină şi bogată.
Nicoleta
Boşnigeanu - Observator
|
|
|
|
Căutare
în arhiva Virtual Arad
Colectivul de redacţie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity, Truţiu
Florin.
O parte din ştirile Virtual
Arad News au fost preluate şi din următoarele surse:
Agenţia
Mediafax,
Ziarul Jurnal arădean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Ediţia de Vest), România
Liberă, Astra Aradeană,
Ziarul
Glasul Aradului,
TV
Arad, Info
TV.
|
|