|
|
Luni,
2 noiembrie 2009 |
|
- Vot
pentru scăderea taxelor
|
|
De
anul viitor, taxele judeţene pentru autorizare şi
urbanism vor fi mai mici
Dacă
în şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean de la finele
săptămânii trecute, pentru unele proiecte de hotărâre
au existat inadvertenţe în păreri, reducerea taxelor
pentru anul 2010 a fost agreată de toţi aleşii judeţeni.
Aceştia au aprobat în unanimitate reducerea unor taxe
judeţene pentru autorizare şi urbanism, taxe ce vor
fi simţitor mai mici decât în acest an.
Nu în ultimul rând, au fost desfiinţate trei dintre
taxele pe care Consiliul Judeţean le-a perceput în
acest an pentru a recupera anumite cheltuieli. Acestea
sunt trei taxe în valoare fiecare de 42 de lei, taxe
ce presupuneau recuperarea cheltuielilor de hârtie,
copii Xerox şi toner pentru redactarea referatelor,
a avizelor şi a rapoartelor de specialitate. Această
măsură de reducere a taxelor este în concordanţă cu
anumite schimbări făcute Codului Fiscal. Astfel, taxa
pentru eliberarea certificatului de urbanism, în funcţie
suprafaţa de metri pătraţi rămâne aceeaşi ca anul
acesta la o suprafaţă de până la 150 mp inclusiv,
de 5,00 lei, însă se reduce cu creşterea suprafeţei,
sumele fiind diminuate anul viitor cu 2 lei faţă de
anul acesta, la o suprafaţă mai mare de 1.000 metri
pătraţi.
Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii de construire
pentru o clădire care urmează a fi folosită ca locuinţă
sau anexă la locuinţă rămâne aceeaşi va fi egală cu
0,5 % din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţii,
la fel şi taxa pentru eliberarea autorizaţiei necesare
pentru lucrările de organizare de şantier în vederea
realizării unor construcţii, de 3% din valoarea autorizată
a lucrărilor de organizare de şantier.
Taxele pentru eliberarea autorizaţiei de amenajare
de tabere de corturi, căsuţe sau rulote, ori campinguri
de 2% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţie
se va păstra aceaşi şi anul viitor.
Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire
pentru chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de expunere,
precum şi pentru amplasarea corpurilor şi a panourilor
de afişaj, firmelor şi reclamelor va fi de 7 lei
pentru fiecare metro pătrat de suprafaţă ocupată de
construcţie, cu doi lei mai puţin decât în 2009.
Sandra
Stoler - Glasul Aradului
|
|
- De
Ziua Morţilor, zeci de mii de arădeni i-au comemorat
pe cei care nu mai sunt printre noi
|
|
Zeci
de mii de arãdeni, indiferent de credinţa religoasã,
s-au îndreptat duminicã spre cimitire, pentru a-i
comemora pe cei care nu se mai aflã printre cei vii.
Ziua Morţilor este la origine o sãrbãtoare catolicã,
denumitã “a tuturor sfinţilor” în calendarul
religios catolic. Românii (de cult ortodox) au preluat
însã aceastã zi de aducere aminte a celor dispãruţi,
iar astfel, la fiecare întâi noiembrie, arãdenii se
îndreaptã spre mormintele unde îşi dorm odihna veşnicã
cei dragi. Astfel, pe aleile din cimitirele arãdene
au putut fi vãzuţi duminicã o mulţime de arãdeni,
de la parlamentari, şefi de Poliţie, patroni cu bani
mulţi, pânã la oamenii cei mai simpli. Cu toţii au
pus flori şi lumânãri la cãpãtâiul celor dispãruţi,
au curãţat mormintele şi aleile din jurul lor, dupã
care unii dintre ei au spus şi o rugãciune. În ochii
multora se putea vedea tristeţea provocatã de amintirea
celor dragi, plecaţi acum din aceastã lume.
Cimitirul unde an de an vin cei mai mulţi arãdeni
pentru a-şi comemora morţii este “Eternitatea”.
Fiind unul dintre cele mai vechi cimitire din Arad,
la “Eternitatea” pot fi vãzute morminte ce
dateazã încã de pe vremea stãpânirii austro-ungare.
Implicit, la “UTA” se odihnesc cei mai mulţi
arãdeni de cult catolic sau reformat, iar astfel cimitirul
se umple practic de lume la fiecare întâi noiembrie.
În mod normal, comercianţii de flori sau lumânãri
sunt şi ei prezenţi, fiind amplasaţi la cele douã
intrãri principale în cimitir. Paza şi ordinea în
cimitir au fost asigurate de cãtre şase poliţişti
comunitari, “câte doi la intrãri şi doi care fac
rondul”, ne-a spus Dorina Rob, administratoarea
cimitirului “Eternitatea”. Comercianţii au
fost mulţumiţi de vânzãrile lor, preţul unui buchet
de flori variind între 2 şi 5 lei. Cimitirul “Eternitatea”
a fost deschis pânã la ora 19, cel mai mare aflux
de vizitatori fiind înregistrat la orele dupã-amiezii.
Cel mai mare cimitir din Arad, “Pomenirea”,
a fost de asemenea un loc de pelerinaj pentru arãdeni.
Încã de la intrarea în cimitir apãreau comercianţii
de flori, iar înaintând pe aleea principalã se vedeau
tot mai mulţi oameni aplecaţi asupra mormintelor pentru
a le curãţa sau pentru a fixa lumânãrile cumpãrate.
Din pãcate, cimitirul “Pomenirea” are un
grup de morminte la cãpãtâiul cãrora nimeni nu a aşezat
mãcar o lumânare. Este vorba de mormintele eroilor
cãzuţi în timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial,
acolo unde pe unele pietre funerare apare menţiunea
“erou necunoscut”.
Datoritã numãrului mare de arãdeni veniţi la cimitir,
atât la “Eternitatea” cât şi la “Pomenirea”
a fost nevoie de intervenţia poliţiştilor pentru a
dirija circulaţia maşinilor. Mult mai linştite au
fost însã alte douã cimitire importante arãdene: Grãdişte
şi Micãlaca. În Grãdişte, unele morminte erau deja
aranjate duminicã de dimineaţã, semn cã au fost arãdeni
care au venit încã de sâmbãtã la cimitir. În Micãlaca,
oamenii înceapeau sã vinã la mormintele celor dragi,
pentru a le aşeza la cãpãtâi flori şi lumânãrile care
semnificã viaţa veşnicã.
Lucian
Cozma - Observator
|
|
- Nu
pot face curăţenie pe lac
|
|
Primăria
susţine că nu poate, în continuare, să cureţe lacul
din zona Podgoria.
Nu se face curăţenie pe lacul de la Pădurice, în pofida
speranţelor pe care locuitorii zonei le au legat de
acest subiect. Primăria Arad îşi justifică şi acum
lipsa implicării în igienizarea lacului prin faptul
că acesta este concesionat patronilor restaurantului
Lake Grove, care ar avea obligaţia contractuală de
a face curăţenie acolo. Executivul susţine, în plus,
că pe lege nu are dreptul să facă curat pe lac, iar
acţiunile de igienzare care au avut loc până acum
acolo (toate aparţinând Primăriei Arad) au fost realizate
din sponsorizări.
La momentul la care terasa restaurantului de pe lac
a fost incendiată, patronul acesteia a susţinut, marcat
de nefericitul incident, că va renunţa la a reface
terasa, dar şi la concesiunea lacului (nu şi a terenului
de sub construcţie), fapt care părea pe gustul Primăriei.
În plus, Municipalitatea îşi peregătise pe hârtie
câteva proiecte de milioane de euro legate de zona
Pădurice şi lacul de aici şi anunţa pe siteul instituţiei
că în buget sunt prevăzute două igienizări ale lacului.
Câteva intervenţii au făcut făcute aici, dar o igienizare
totală costă mult mai mulţi bani.
Nu
a renunţat
De atunci, însă, în zona Pădurice nu s-a
mai întâmplat nimic, cu excepţia faptul că numărul
deşeurilor adunate aici a tot crescut. La Primărie
nu a ajuns încă nici o adresă legată de renunţarea
la concesiunea lacului.
Primăria susţine că nu riscă să intervină pe terenul
altuiva, dar speră că la un moment dat se va putea
negocia cu patronul firmei iar acesta va renunţa la
concesiunea lacului. Lucrurile ar trebui să meargă
pe acest făgaş, căci altfel proiectele pe care Primăria
le-a conturat în legătură cu această zonă sunt realizate
în zadar.
Lacul,
pe hârtie
Potrivit executivului, "în prezent
se află depus la Ministerul Mediului - Administraţia
Fondului pentru Mediu, Studiul de Fezabilitate pentru
Reamenajarea Parcului Pădurice în vederea obţinerii
finanţării (fonduri nerambursabile) în cadrul Programului
naţional de îmbunătăţire a mediului prin realizarea
de spaţii verzi în localităţi. Studiul are prevederi
referitoare la reabilitarea zonelor verzi, amplasarea
de mobilier urban inclusiv spaţiu de joacă pentru
copii, asigurarea iluminatului alternativ etc".
Tot executivul susţine că "amenajarea şi
curăţarea lacului face obiectul unei alte aplicaţii
ce urmează a fi depusă în cadrul Programului Operaţional
Regional Axa 1.8".
Milioane,
pe bucăţi
Primarul Gheorghe Falcă a mai precizat faptul
că mega-proiectul de zeci de milioane de euro gândit
pentru întreaga zonă Pădurice a fost împărţit în patru
proiecte mai mici, pentru ca banii europenilor să
fi mai uşor de atras (un proiect pentru parc, altul
pentru lac, unul pentru fântână etc.).
Până la concretizarea acestor idei, însă, lacul de
la Pădurice e "atacat" de gunoaiele
aruncate de arădeni.
A.
B. - Jurnal Arădean
|
|
- DSVSA
şi CJPC fac controale încrucişate la grădiniţe
|
|
Sănătatea
copiilor, în atenţia CJPC şi DSVSA
Grădiniţele
de pe raza judeţului Arad au făcut obiectul unor controale
serioase efectuate de inspectorii Direcţiei Sanitar
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA)
şi de comisarii din cadrul Comisariatului Judeţean
pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Arad.
La nivel national, comisarii de la Protecţia Consumatorilor
au controlat 422 de grădiniţe constatandu-se că la
223 dintre acestea nu erau respectate prevederile
actelor normative privind modul de asigurare a calităţii
serviciilor prestate în spaţiile de educare, instruire
şi de joacă ale copiilor, precum şi a calităţii hranei.
Din cele 26.000 kilograme de produse alimentare verificate,
630 kilograme prezentau abateri.
La Arad, controlul tematic a vizat 25 grădiniţe cu
program prelungit aparţinând Inspectoratului Şcolar
Arad şi cinci grădiniţe particulare. Cu acest prilej
a fost verificată o cantitate de 623,5 kilograme
produse alimentare şi preparate culinare. Pentru nerespectarea
prevederilor legale privind protecţia consumatorilor
s-au aplicat un număr de opt sancţiuni contravenţionale,
din care cinci avertismente şi trei amenzi contravenţionale
în valoare de 21.000 lei. Principalele nereguli constatate
au fost lipsa autorizaţiilor sanitare sau faptul că
respectivele autorizaţii nu au fost vizate pe anul
în curs, existând de asemenea unităţi care nu aveau
regulament de ordine interioară sau care nu îl respectau.
Nici
mănăstirile nu scapă de verificări
În ceea ce-i priveşte, şi inspectorii DSVSA au luat
la picior atât grădiniţele, cât şi şcolile din judeţ.
Reprezentanţii instituţiei susţin că verificările
se realizează zilnic, iar evidenţa controalelor se
face într-un registru, unde se consemnează prin semnătură
rezultatul verificării şi persoana care a efectuat-o.
„În momentul de faţă realizăm cartografierea tuturor
unităţilor şcolare, creşe, grădiniţe, şcoli, care
au chioşcuri, folosesc cateringul sau au cantine”,
a ţinut să precizeze doctorul Florin Radu Nicoară,
directorul-coordonator al DSVSA Arad.
De menţionat că în cadrul aceleaşi acţiuni, inspectorii
„vizitează” şi bucătăriile cultelor religioase
care oferă mâncare enoriaşilor. „Verificările
vizează atât cultele neoprotestante, cât şi mănăstirile
ortodoxe”, a încheiat Nicoară.
Lucian
Serban - Glasul Aradului
|
|
- Arcadie
Kovacs: „Mierea mea învinge boala şi alungă depresia
şi nervii!”
|
|
Aşezat
într-un loc romantic, pe un umãr de stradã urcãtoare,
acoperitã mult de coroane de pomi - unicul muzeu apicol
din... România se aflã la Miniş (com. Ghioroc). Mai
mult ca sigur - sunt mulţi arãdeni care habar n-au
de existenţa acestuia, aşa cum n-am ştiut nici noi
pânã când nu am ajuns aici într-o cu totul altã documentare.
Interesant sau trist este faptul cã informaţia atât
de preţioasã, nu am primit-o din partea primãriei,
aşa cum era firesc. A fost „culeasã” de pe
stradã, de la minişenii care se mândresc foarte cu
„omul-albinã”, consãteanul lor, Arcadie Kovacs.
„Sufletul
florii trecut în eternitatea mierii...”
L-am cunoscut - cum altfel - într-un miez de toamnã
de aur vechi, scurgându-şi mierea razelor strãfulgerate
în frunzişurile coapte de soarele verii. Urca agale
pe strada pietroasã, cu şapca sa de pictor flamand
pusã mereu într-o parte. Este omul ieşit din vârstã,
cu faţa luminatã mereu a zâmbet, cu privirea agerã
şi mintea limpede. Intrãm în curtea pãtratã, plinã
de pomi, flori şi verdeaţã. Pânã când albinarul se
pregãteşte sã discutãm - privesc acest colţ rãpit
din raiuri, tãmãduind trupul şi sufletul, întorcând
omul la Dumnezeu. Despre acest bijutier al stupilor
ce ştie sã transforme polenul miresmelor florale în
nectar de miere - s-a (mai) scris. Aşa, datoritã presei
- cu un articol-douã, trei - Arcadie a început sã
fie cãutat şi vizitat de tot mai multã lume la Miniş
- locul ideal de muncã şi creaţie a prietenelor sale
de-o viaţã, albinele. Nu insist acum asupra a ceea
ce s-a mai scris, ci subliniez faptul cã, iatã, dupã
o muncã de zeci de ani, roadele încep sã aparã. „Nu
e vorba de vânzare - spune albinarul - eu nu sunt
fabricã sã produc miere în serie, ci de schimbarea
mentalitãţii celor care vin aici: oameni bolnavi,
stresaţi, deprimaţi, chiar şi copii - mulţi anemici
sau cu diferite afecţiuni vizibile sau ascunse. Am
învãţat în toţi aceşti ani de când mã ocup cu albinãritul
- sã studiez bolile şi sã le gãsesc, uimitor - leacul
în acest aur lichid care este mierea. Nimic mai natural,
mai curat decât sufletul florii - polenul - adus de
harnica şi buna albinã în stup. Am un cult deosebit
pentru aceastã micã-mare reginã a lumii, un exemplu
demn de urmat de noi toţi. Aşa am înţeles cã Dumnezeu
lucreazã în fiecare fiinţã sau vietate, oricât de
micã - peste tot existã înţelepciune şi armonie doar
sã-ţi dai seama şi sã continui acest lanţ - nicidecum
sã-l întrerupi sau sã-l distrugi!”
Un
câştig imens: copiii preferã mierea!
Inginer electronist de meserie, Arcadie a fost atras
de albinãrit urmând exemplul bunicului sãu. „Din
1988 am început sã mã ocup serios de albinãrit şi
sã studiez mult, dorind sã cunosc totul despre albine,
viaţa şi obiceiurile lor, stupãritul.
În câţiva ani, cu ajutorul soţiei am reuşit sã fac
ceva ce mi-am dorit demult, un muzeu dedicat Albinei!
A fost o muncã susţinutã, deloc uşoarã - pentru cã
aici am vrut sã concentrez tot ceea ce înseamnã miere,
mostre din produsele de miere şi pe bazã de miere
pe care le-am produs în timp, reţete de sãnãtate şi
frumuseţe - cu alte cuvinte o viaţã trãitã altfel,
în împãrãţia mierii. Luaţi exemplu meu, eu am reuşit
- iatã, la 80 de ani mã simt perfect, tânãr, plin
de energie şi idei!” Eşti de-a dreptul invidios
pe omul acesta înalt şi drept, zâmbitor şi glumeţ
dar ager şi perspicace, bine informat şi mereu deschis
noutãţilor. În 2002 a deschis Muzeul Apicol - unic
în ţarã şi la ora actualã! Dacã la început treburile
au mers oarecum greoi - din cauza nepopularizãrii
evenimentului, acum muzeul a început sã fie vizitat
zilnic / sãptãmânal de lume de peste tot: turişti,
elevi, copii cu pãrinţi, lume strãinã. Dupã zeci de
ani de muncã, Arcadie a devenit cunoscut, în sfârşit.
„Sunt fericit cã munca mea a dat rezultate: nu
am trudit pentru mine ci pentru semenii mei. Mierea
este un aliment ideal pentru sãnãtate - care trateazã
şi te fereşte de o mulţime de boli! Am avut mai multe
prezenţe la Târgul Expo din Arad şi mi-am câştigat
deja o clientelã fidelã pentru cã produsele mele se
adreseazã unei game largi de afecţiuni şi tratamente.
Sunt însã extrem de mulţumit când vãd cã tânãra generaţie
calcã pragul muzeului... Copiii, viitorul de aur -
cum se spune - sunt curioşi şi învaţã totul foarte
repede. Nu existã sãptãmânã sã nu vinã la Miniş douã-trei
grupe de elevi sau chiar copii de grãdiniţã cu educatorii
sau profesorii lor. Eu le explic totul cu rãbdare,
iar ei sunt foarte încântaţi. Întotdeauna le ofer
o micã degustare din cele mai bune produse de miere,
iar la plecare - sunt ştampilaţi cu efigia muzeului!
Va fi o amintire plãcutã şi plinã de învãţãminte.
Sã ştiţi cã foarte mulţi copii care nu se atingeau
de miere - dupã vizita fãcutã la muzeu au cerut acasã,
miere! Anul 2009 a fost un an excelent, muzeul a fost
vizitat pânã în toamna asta de peste o mie de vizitatori
din care 20 la sutã au fost strãini, deosebit de încântaţi
şi surprinşi de cele vãzute şi învãţate aici...”
*
* *
Arcadie Kovacs oferã câteva recomandãri: mierea de
salcâm pentru bolile de plãmâni, afecţiuni respiratorii,
tei - excelent tranchilizant şi liniştitor nocturn,
rapiţã - bun fortifiant, poliflorã - energizant, mierea
de pãdure (miere neagrã) - nu este miere propriu-zisã,
dar este foarte sãnãtoasã şi bogatã în minerale. Ofertele
de sãnãtate ale albinarului nu se opresc aici - oricine
se poate înfrupta în bunãtãţi numite caş de miere,
ceai antifoame, siropuri absolut naturale de mure,
zmeurã, afine, vişine, gutui, lubeniţã, rebarbãr,
hrean, nucã, migdale, caise, etc. - totul cu miere!
- dar şi miere-tratament cu ardei iute, usturoi sau....
pietre preţioase (onix, agat, malachit cristal, jad,
etc.). „Pietrele emanã fiecare energia sa propie
înglobatã în miere, astfel cã cel care consumã din
aceastã combinaţie specificã naturii sale interioare
are mult de câştigat”. Îndemnul nostru nu poate
fi decât unul: cãutaţi-l pe „doctorul-albinã”
şi veţi fi pe deplin sãnãtoşi şi...fericiţi!
Felicia
R. Gheorghe - Observator
|
|
|
|
Căutare
în arhiva Virtual Arad
Colectivul de redacţie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity, Truţiu
Florin.
O parte din ştirile Virtual
Arad News au fost preluate şi din următoarele surse:
Agenţia
Mediafax,
Ziarul Jurnal arădean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Ediţia de Vest), România
Liberă, Astra Aradeană,
Ziarul
Glasul Aradului,
TV
Arad, Info
TV.
|
|