In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
 |
 |
Propunerea ii apartine lui Ovidiu Marian
In ultima sedinta extraordinara a CLM, in fata consilierilor a fost prezent Dutch Schneider, presedintele Trinity Ind. Acesta spunea ca a venit in Arad cu ajutorul municipalitatii si ca doreste sa faca un gest de multumire, donand municipalitatii bazele sportive ale AS ASTRA. Consilierul Ovidiu Marian a propus ca Dutch Schneider sa fie declarat cetatean de onoare al orasului, pentru beneficiile pe care firma americana, reprezentata chiar de presedintele ei, le-a adus orasului nostru. Pe langa aceasta donatie, Trinity a mai facut donatii Spitalului Judetean, pentru ca aici primesc asistenta medicala majoritatea muncitorilor de la aceasta firma. De asemenea, nu trebuie uitat ca americanii asigura un loc de munca platit peste media din tara pentru aproximativ 2.500 de aradeni, iar aportul acestei firme la bugetul local este deosebit de important. Din aceste considerente, la urmatoarea sedinta a CLM aceasta propunere a consilierului Ovidiu Marian ar trebui votata. Baza sportiva a asociatiei sportive ASTRA contine stadionul de fotbal, in care s-au investit foarte multi bani pentru renovare, precum si bazinul de inot de la Padurice. Dutch Schneider spunea ca doreste ca acestea sa fie folosite de toti aradenii. Primarul Dorel Popa i-a multumit pentru acest gest, subliniind importanta firmei cu sediul in Dallas.
RADM ii va reangaja pe cei 140 de muncitori disponibilizati pana in februarie
Una dintre cele mai arzatoare probleme ale concitadinilor nostri este starea drumurilor, atat a celor municipale, cat si a celor judetene. Cele mai multe probleme le ridica artele de circulatie din cartierele Micalaca, Aurel Vlaicu, in special intersectia de intrarea in strada Poetului, unde soferii trebuie sa execute adevarate slalomuri pentru a evita gropile. In anul care a trecut, au fost alocate prea putine fonduri de la buget pentru acest fel de reparatii. Directorul Regiei Autonome de Drumuri Municipale, Mircea Galea, spunea, deloc optimist, ca totul va depinde de Primarie, si in acest an. RADM spera sa poata continua si lucrarile incepute in anul care a trecut, si anume echiparea tehnico-edilitara a arterei Milan Tabacovici si a strazii Cocorilor. La aceste puncte, situatia cuprinde si modernizarea retelei de apa-canal. In anul care a trecut, Regia Autonoma de Drumuri Municipale a efectuat, la comanda municipalitatii, lucrari la drumurile din oras in valoare de aproape 20 de miliarde de lei. De asemenea, pentru alte lucrari, contractate cu alte firme, RADM a incasat inca noua miliarde de lei. Anul trecut, odata cu venirea sezonului rece, activitatea firmelor de constructii s-a restrans, oamenii fiind trimisi in somaj tehnic. Si la Regia Autonoma de Drumuri Municipale s-a intamplat acelasi lucru. Datorita lipsei obiectului de activitate, aproximativ 140 de oameni au fost trimisi in somaj pana in luna februarie, Acestia au plecat in doua etape, in prima etapa plecand 70 de angajati, iar la inceputul lunii decembrie au mai plecat inca 70. La RADM a mai ramas doar personalul pentru interventii la drumuri pentru inlaturarea zapezii, pentru revizii si reparatii la utilaje, precum si personalul de paza. Pentru deszapezirea drumurilor au mai ramas 65 de oameni, iar pentru paza, revizii si reparatii la masini au ramas 35 de angajati. Toti cei 140 de angajati care au fost disponibilizati primesc ajutor de somaj pana in aceasta saptamana, cand se vor prezenta la locul de munca.
La inceputul sapthmanii viitoare vor fi scoase la licitatie spatii de productie ale S.C. Alfar S.A. Daca pana acum au fost vandute unelte agricole specifice lucrarilor agricole din sera, si produse aflate in magazii pe stoc, acum vor fi licitate o hala de productie si fabrica de ciuperci, parte integranta a societatii comerciale Alfar. Ciupercaria a reprezentat pentru aradeni o mandrie deoarece a fost cea mai mare unitate producatoare de ciuperci din Europa. Pretul de strigare, de la care va incepe licitarea, este de 14,5 miliarde de lei. De aproximativ doua saptamani a fost pus in vanzare si caietul de sarcini pentru licitatie, dar inca nu a fost cumparat de nimeni. Chiar daca nu a fost cumparat, de ciupercarie s-au aratat mai multi interesati. Atat persoane fizice cat juridice. Se pare ca cei mai interesati ar fi investitorii straini, atrasi poate si de renumele ciupercariei aradene. Dar o oferta concreta nu a fost pronuntata. Cu toate ca interesul pentru ciupercarie este destul de mare, una din variantele celor interesati de a-si trece in proprietate ciupercaria este de nu licita acum, dorind ca pretul de vanzare o ciupercariei sa fie redus. Daca fabrica de ciuperci nu va adjudecata la aceasta prima licitatie, ea va fi din nou evaluata si licitatia va fi reluata.
Podgoria Aradului este renumita pentru vinurile sale de colectie
Dezvoltarea rurala constituie un obiectiv de lunga durata, iar el nu poate fi finalizat fara investitii si fara un program adecvat de investitii si mai ales fara participarea directa si responsabila a adminisratiei publice locale. Judetul Arad beneficiaza de importante resurse culturale si agricole care pot constitui puncte de pornire in astfel de investitii si care pot contribui in mod substantial la cresterea nivelului de trai, antrenarea de forte noi de munca si implicit dezvoltarea spatiului rural din judet. Suprafata mare de campie a judetului nostru, culoarele Muresului si Crisului Alb, pamanturile cu un grad inalt de fertilitate, optimul termic si precipitatiile bogate explica favorabilitatea pentru agricultura in judet. In zonele de campie predomina cultura cerealelor si a legumelor, in zona colinara sunt caracteristice pomicultura si viticultura. Podgoria Aradului este renumita pentru vinurile sale de colectie: Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Cadarca. Zona de munte este profilata pe zootehnie. Terenurile agricole se regasesc cu precadere in zona de campie si lunca, aproximativ 60 %, iar diferenta - in zona de deal si prea putin in cea de munte. Campiile, luncile, terasele si partial piemonturile sunt integrate circuitului agricol, mare parte ca teren arabil. In judetul Arad, diversitatea culturilor este mare, dar evident predomina culturile cerealiere apoi plantele tehnice, legumele si plantele furajere. Invelisul de sol din cadrul judetului reflecta in mod fidel interferenta factorilor pedogenetici care aici in zona sunt extrem de variabili si variati. Urmare a acestor aspecte rezulta ca in acest spatiu relativ restrans se regaseste unul dintre cele mai diversificate mozaicuri de tipuri, subtipuri si varietati de sol Ca obiective precise privind dezvoltarea si utilizarea rationala a resurselor locale se pot propune mai multe modalitati. Prima ar fi repararea si punerea functie a morilor de pe Canalul Morilor (comuna Bocsig). Aceste mori macinau cereale prin actionarea turbinelor de catre puterea apei. Irigarea culturilor cu apa din Canalul Morilor, mai ales cele de legume, prin brazde, este o metoda foarte buna din punct de vedere economic, mai ales ca asigura o udare uniforma si buna. O a posibila investitie este cultivarea cu rachita a terenurilor cu exces umiditate si folosirea ei in confectionarea diferitelor articole pentru export. Pentru prelucrarea, rachitei se pot infiinta ateliere de impletituri care pot absorbi un numar mare de persoane din randul somerilor. Cu toate ca judetul Arad nu are un potential piscicol mare, bani pot fi scosi si din exploatarea acestui sector. Ar fi de amintit doar refacerea fostelor pescarii din localitatea Pescari, comuna Gurahont, pescarii care pot fi surse importante de venituri.
Au trecut deja trei saptamani de la "revolta" din Agrisu Mare, iar situatia a ramas in coada de peste. Iata pe scurt esenta problemei:
Satenii din Agrisu Mare au protestat impotiva unei Hotarari a Consiliului local prin care a fost aprobat un proiect de asfaltare a drumului judetean Tarnova - Araneag - Casoaia. Proiectul a fost aprobat cu 12 voturi pentru si doua impotriva. Unii locuitori din Agrisu Mare, au considerat mai potrivita asfaltarea soselei Agrisu Mare - Maderat, acuzand faptul ca aprobarea primului proiect ar duce la izolarea satului lor.
Agrisenii insista pe varianta lor
Nicolae Margaian, liderul protestatarilor din Agrisu Mare, consilier local in comuna Tarnova si unul din cei doi consilieri care n-au votat respectivul proiect, a intocmit si inaintat un memoriu, avand semnatura a peste 150 de consateni, adresat atat Consiliului Judetean, cat si Administratiei Judetene de Drumuri si Poduri Arad (AJDPA). In acest memoriu, (inaintat, totusi, inutil si AJDPA), consilierul Margaian a adus argumente in favoarea asfaltarii soselei Maderat - Agrisu Mare - Araneag - Casoaia, printre cele mai importante fiind riscul de a izola Agrisul, un sat mai mare decat Drautul. Consilierul Margaian este un om influent in zona, avand deschise mai multe magazine si care dispune de forta financiara, astfel incat spera ca varianta propusa de el sa fie cea acceptata.
Drautul are varianta mai logica
In replica la "ofensiva" lui Nicolae Margaian, cei din Draut au sarit ca "arsi". Ioan Pelea, consilier local in comuna Tarnova, de loc din Draut, ameninta ca demisioneaza daca hotararea Consiliului Local nu este respectata. "Conform variantei adoptate si votate de Consiliul local, drumul care urma sa fie asfaltat, pe traseul, Tarnova - Araneag - Casoaia, este la o distanta aproximativ egala (n.r. circa doi kilometri) atat de Agrisu Mare, cat si de Draut, in timp ce varianta a doua ar duce Drautul la patru kilometri de drumul asfaltat" a afirmat Ioan Pelea. Intr- adevar, Drumul Judetean 792 D trece la o distanta aproximativ egala de cele doua sate, acest lucru stand, in fapt, la baza hotararii emise de Consiliul Local Tarnova.
Consiliul judetean a impacat, scriptic, si capra si varza
Problema a ajuns la Consiliul Judetean Arad. Gheorghe Falca, vicepresedintele CJA, care se ocupa cu aceste probleme, ne-a declarat ca "in proiectul de dezvoltare al judetului Arud, ce se intinde pe o perioada de sapte ani (n.r. intervalul 2000 - 2007) este prevazuta asfaltarea ambelor drumuri. Acesti bani vor veni de la Fondul Special de Drumuri, al Ministerului de Transporturi, deci nu noi luam decizia. Dat fiind faptul ca exista o disputa in jurul acestui subiect, am hotarat sa promovam la Bucuresti ambele proiecte, urmand ca Ministerul sa decida". In ceea ce priveste punctul de vedere al CJA, chiar daca nu unul oficial, Gheorghe Falca apreciaza ca "varianta cea mai buna este cea care a fost aprobata in Consiliul local, pentru ca deserveste un numar mai mare de populatie". Probabil ca si Ministerul Transporturilor va lua aceeasi decizie, in urma analizarii ambelor proiecte" a completat Gheorghe Falca. Intr-adevar, probabil ca Ministerul Transporturilor va alege varianta mai favorabila, mai logica, dar asta in cazul in care nu vor interveni "factori externi", care vor influenta decizia.
Prietenul devenit dusman
Disputa dintre Nicolae Margaian si primarul Florin Farcasiu are si alt substrat decat aceasta polemica legata de asfaltarea unuia sau altuia dintre cele doua drumuri.
La alegerile locale din 2000, Nicolae Margaian a candidat independent, facand echipa cu Florin Farcasiu, fostul si actualul primar, care a candidat tot independent. Ba mai mult, Florin Farcasiu i-a promis lui Nicolae Margaian functia de viceprimar. Si intr-adevar, Nicolae Margaian a ajuns "in turul doi" in disputa pentru functia de viceprimar, dar a fost infrant de rezultatul votului, care i-a fost defavorabil cu sapte la opt. De la respectivul esec, pana la "razmerita" de acum trei saptamani n-a mai fost decat un pas.
In spatele aparentelor
Si pentru ca spuneam de posibila interventie a unor "factori externi", care pot influenta decizia Ministerului Transporturilor, unul din factori ar putea fi interesul pe care il trezeste zona. Se spune ca mai multi demnitari si-ar face vile in zona Casoaia. Iar un Jeep Cherokee sau cu un Mercedes nu prea se potriveste cu un drum de tara, fie ca el trece prin Agrisu Mare, fie pe langa Draut.
Va
asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN
Ati pierdut cumva o stire importanta?
O veti gasi in arhiva VAN.
Cautare in arhiva Virtual Arad.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorghe Puterity si Trutiu Florin.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.
Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
[Arhiva 2001] [Arhiva 2000] [Arhiva 1999] [Arhiva 1998]
Stirile VAN 2001 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
