...

Marti, 28 august 2001

• Ciuma din secolul al XVIII-lea seamana  discordie in secolul XXI

Monumentul Sfintei Treimi este inca odata condamnat la demolare Lipsa de informatie a provocat o noua disputa falsa in Arad. In urma cu cativa ani, publicasem o serie de interviuri pe care mi le acordase unul dintre cei mai de valoare arhitecti ai Aradului, Milos Cristea, cel care, printre altele, a proiectat Monumentul Eroilor de la Paulis si cladirea hotelului "Astoria". Vroiam sa scoatem atunci in evidenta faptul ca Aradul sufera din cauza lipsei monumentelor, ori a saraciei in mobilier urban, asa cum mai sunt denumite monumentele. Un monument nu are numai un rol de pix in mana unui edil, care sa bifeze o alta realizare. Monumentul are, pe langa rolul simbolic si unul social, de civilizare a cetatenilor. Pastrand proportiile, un monument intr-un oras este echivalentul unui mit intr-o cultura. O cultura fara mituri este anosta, daca nu chiar mai rau. Pe de alta parte, monumentele vechi sunt si adevarati martori ai memoriei unei comunitati. Mai mult, spiritul nou european accepta chiar monumentele care nu mai au semnificatie din punct de vedere politic, asa cum este cazul celor comuniste. Tocmai datorita rolului lor de marturie in fata istoriei. Ideea lui Milos Cristea de a repune un monument care apartine Aradului pe vechiul amplasament a starnit o serie de interpretari nefaste, datorate lipsei de informatie. Este vorba despre Monumentul Sfintei Treimi. Acest monument nu a avut nici o alta semnificatie decat aceea de a evoca multumirea adusa lui Dumnezeu, din partea aradenilor care au scapat de flagelul ciumei din anii 1737-1738, El a fost ridicat prin subscriptie publica (indiferent de nationalitate si confesiune, la ridicarea lui au contribuit toti aradenii!) si a fost amplasat in secolul al XVIII-lea cam intre cele doua strazi, care astazi se numesc Lucian Blaga si Eminescu. Mai bine de un secol mai tarziu, adica dupa jumatatea secolului al XIX-lea, din cauza faptului ca aparusera cladiri cu o alta valoare arhitecturala, cum ar fi cea a Teatrului de Stat, municipalitatea de atunci a considerat ca vechiul monument nu se mai incadreaza din punct de vedere urbanistic in ambianta arhitecturala din jur. Asa s-a decis inlocuirea lui cu un alt monument, cu aceeasi semnificatie, cel original fiind mutat in Aradul Nou (acolo unde este si astazi), in fata bisericii catolice germane. In anii saizeci ai secoluiui XX, in plin avant comunist, monumentul este daramat, impreuna cu toate celelalte monumente religioase din Arad, printre care si Crucea Martirilor, din Piata Podgoria, care astazi se afla in spatele Primariei, in Parcul Eminescu, reamplasata dupa Revolutie. Iata ce ne-a declarat Milos Cristea: "Reamplasarea monumentului este o treaba de restaurare urbana. Monumentul era un final al bulevardului central. El nu are nici o semnificatie politica. Ideea reamplasarii este mai veche si nu eu dispun aceasta. Eu am inaintat doar propunerea. In fata Teatrului s-a inceput o lucrare de amenajare a esplanadei, fara nici un proiect. Desi, exista un studiu al meu pentru acea zona, pe care l-am depus la Primarie pentru discutie. Proiectul prevedea normalizarea zonei mai ales din punctul de vedere al circulatiei, dar si din cel al arhitecturii urbanistice. Acest palat al Teatrului nu are o trena, o piateta, ori o esplanada care sa-i implineasca arhitectura. Acum, in fata lui este un pustiu. In studiu am propus realizarea unei esplanade peisagistice, circulatia sa fie blocata prin fata Teatrului, iar giratia sa fie facuta prin Piata Avram Iancu. Studiul prevedea, de fapt, umanizarea fatadei Teatrului, monumentul find o realizare exceptionala." Am cerut si parerea istoricului de arta Horia Medeleanu: "Monumentul a fost ridicat de catre cetatenii de atunci ai Aradului, in amintirea flagelului ciumei care a bantuit zona in secolul al XVIII-lea si care a facut foarte multe victime. Monumentul original a fost cioplit in gresie, dar a fost mutat in Aradul Nou. Noul monument, care astazi se afla depozitat in biserica catolica de pe bulevardul Revolutiei, a fost realizat in stil neo-baroc, fiind alcatuit dintr-un grup statuar din bronz si un obelisc din piatra, A fost amplasat pentru ca era mai spectaculos si se incadra mai bine in spatiul arhitectural urbanistic al secolului al XIX-lea, cand cladirile erau mai mari si mai impunatoare. Acest monument a fost demontat in actiunea anticrestina din perioada comunista, impreuna cu alte monumente din Arad. Monumentul din Aradul Nou, cel original, este pandantul (geamanul) celui din Timisoara, din Piata Libertatii. Timisorenii au luat masuri speciale pentru restaurarea monumentului, dar si pentru protejarea lui, fiind montata o plasa aproape invizibila, care sa il apere de pasarile ce l-ar putea murdari. Ca si la Timisoara, flagelul ciumei nu a ales atunci. I-a atins si pe romanii, si pe ungurii, si pe germanii, si pe sarbii, si pe evreii din Arad". Cu alte cuvinte, timisorenii ne-au luat si la acest domeniu, al conservarii monumentelor si al pastrarii respectului fata de ele. In timpul in care noi emitem interpretari rautacioase, monumentele Aradului, si asa putine, se deterioreaza, iar de 83 de ani nu am fost in stare sa incepem, macar, construirea unui Monument al Unirii. Desi ideea a aparut in anul 1919. Iar in fata Teatrului nu se intrevede amplasarea vreunui alt monument.

• Comunismul vegheaza, inca, asupra proprietatilor furate

Interviu cu Aurel Birtolon, nepotul lui Stefan Cicio-Pop, corifeu al Marii Uniri - Stiu ca ati recuperat cu greu proprietatea de la Ceala, insa de atatia ani dupa ce ati intrat in posesie, nu ati reusit sa faceti nimic acolo. De ce? - Am reusit sa recuperez aproape sase hectare, mai exact, fosta ferma de porci a tatalui meu, unde erau industrializati circa zece mii de porci intr-un an de zile. Ca o ciudatenie, desi dupa ce am fost desproprietariti ilegal nu a existat nici un act de nationalizare a fermei, s-a incercat trecerea acesteia in proprietatem statului, in baza unui decret din 1950 care a fost abrogat dupa 1990. Cand au vazut ca nu pot sub nici o forma sa treaca in proprietatea statului ferma tatalui meu, au deschis un proces prin care mi-au cerut despagubiri in valoare de 20 de miliarde de lei. Este adevarat ca s-a construit mult la Agrozootehnica Ceala, dar nimeni nu pomeneste nimic despre cladirile care figurau pe cele 6 hectare si care au fost daramate de comunisti. Cu alte cuvinte, au exploatat terenul si cladirile in mod abuziv, fapt despre care nu vrea nimeni sa-si aminteasca nimic. Culmea este ca-mi solicita despagubiri pentru constructii care nu mai exista astazi. - Adica? - De pilda, padocurile si podelele ingrasatoriei noastre de porci erau facute din caramida. In loc sa se intretina aceste pardosele, care sunt ecologice si sunt recunoscute chiar si in ziua de azi pe plan european, au fost acoperite cu beton. Si pentru aceasta betonare mi se cer despagubiri. Numai ca, pardoseala din beton nu mai exista. Eu trebuie sa o platesc, pentru a fi repus in drepturi. Pretentiile enuntate de catre lichidator sunt facute in baza unei expertize de anul trecut, reactualizata si completati in luna mai a acestui an. Nici unde in aceasta expertiza nu se mentioneaza faptul ca se produc distrugeri in permanenta la cladirile din Agrozootehnica Ceala si nici ca se fura materiale. - Ce se furi? - Tot! Incepand de la tigle si barnele de la acoperisuri, pana la tevile care asigurau alimentarea cu apa. In primul rand, eu cred ca ar trebui sa se faca o reevaluare a terenurilor si a cladirilor, apoi sa se intreprinda o expertiza pentru a se vedea daca se mai pot creste animale aici. In data de 21 august am constatat la fata locului ca peste 70 de metri de teava erau pregatiti pentru a fi furati, valoarea lor fiind de mai multe milioane de lei. Am fost impreuna cu alte doua persoane si i-am atras atentia paznicului asupra acestei tentative. A doua zi, tevile erau dincolo de gard. Sa nu va inchipuiti ca tevile erau foarte usoare, ele trebuind sa fie manipulate de patru oameni. I-am cerut paznicului Cucu Eusebiu sa ducem tevile in incinta, sa intru in proprietatea mea. In procesul verbal prin care preda gestiunea, paznicul spunea ca a facut un tur de patruzeci de minute, iar dupa aceea a constatat ca tevile nu mai erau. Acesta a fost doar un exemplu. - Ce ati fi vrut sa faceti acolo, dupa recuperarea proprietatii? - Inca din 1995, cand stiam ca o voi putea recupera, am adus investitori din strainatate, unul dintre ei fiind cel mai mare producator de produse din carne de porc din Germania. Nici macar n-am fost lasat sa intru inauntru cu investitorii straini. Am primit chiar si aprobarea de principiu din partea Guvernului de la Bonn pentru exportul de porci de la Ceala. Dar, degeaba. Procesul s-a tergiversat, iar la ora actuala sunt blocat in orice initiativa pe care vreau sa o intreprind. Nu pot investi nimic, nu pot sa transform nimic, in schimb, ei fura absolut tot! Ei vor sa ma oblige sa platesc cele 20 de miliarde pentru a intra pe proprietatea mea.

• Traficantul de organe a cerut  2500 de marci germane pentru fiecare copil

Cei doi copii aradeni, care urmau sa ajunga in Italia pentru prelevarea de organe, valorau, "la bursa neagra", 2500 de marci germane, fiecare.  In data de 21 august, politistii de frontiera din Ungaria l-au inapoiat partii romane pe Gigi Badescu, romanul care, in complicitate cu doi italieni (Rozvaldo si Ronaldo), a reusit sa-i racoleze pe T.F. si P.D., oferindu-le dulciuri si bani. "Copiii urmau sa fie adusi in Italia de catre cei doi italieni, pentru trafic de organe, dupa ce aestia i-ar fi preluat din localitatea Batonya (Ungaria) contra sumei de 2500 de D.M pentru fiecare copil. Trebuie mentionat faptal ca, pe teritoriul Ungariei, Gigi Badescu a fost condamnat, printr-o procedura de urgenta, la 3 ani de inchisoare cu suspendare si interzicerea dreptului de a mai intra pe teritoriul statului maghiar pe o perioada de 3 ani" - ne-a declarat lt. Col. Romeo Hortopan, purtator de cuvant la Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Arad. Noutatea consta in faptul ca persoanele implicate in acest caz au mai incercat sa racoleze copii minori si din municipiul Drobeta Turnu-Severin. IJPF Arad roaga aradenii sa-si educe copiii sa nu se angajeze in discutii si alte anturaje cu cetatenii pe care nu ii cunosc, si mai ales cu persoane care le ofera diferite bunuri pentru a-i insoti in anumite locuri.

• Regele Mihai vrea sa promoveze turismul la Savarsin

Regele Mihai a autorizat formarea unei echipe de specialisti pentru elaborarea unui plan de integrare a Castelului de la Savarsin intr-un circuit public national si international, se arata intr-un comunicat remis, vineri, de Casa Regala. Potrivit documentului citat, urmeaza sa fie elaborat un plan economic de incurajare a turismului in zona, prin deschiderea castelului si parcului pentru public. De asemenea, se intentioneaza crearea, la Savarsin, a unei ferme model "de agricultura organica". Comunitatea sateasca va fi invitata sa participe la un program de incurajare a traditiilor populare si a mestesugurilor locului, prin crearea de ateliere specifice; se mai arata in comunicatul Casei Regale. Regele Mihai I si Regina Ana se vor afla la Castelul de la Savarsin, in perioada 31 august - 7 septembrie, precizeaza documentul mentionat.

• Cartele telefonice de colectie

Incepand cu data de 12.06.2001 la Oficiile Comerciale ale D.Tc. Arad din municipiul Arad si din orasele din judet s-a pus in vanzare prima serie de 2 cartele telefonice de colectie. Pachetul cu cartele de colectie cuprinde 2 cartele de cate 100 000 lei fiecare (cartele care pot fi folosite pentru convorbiri nationale si internationale obisnuite), o brosura cu prezentarea cartelelor, un chestionar si o lista cu Oficiile Comerciale ROMTELECOM din toata tara unde se vand cartele de colectie. Aceasta serie contine imagini cu cladiri importante in istoria comunicatiilor. In luna septembrie 2001 va mai apare o serie de 2 cartele cu articole de presa din istoria comunicatiilor si in luna decembrie inca o serie de 2 cartele cu persoane importante din istoria comunicatiilor. Dan Cioca - Director Comercial D.Tc. Arad

Va asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN: [Message Board]