...

Marti, 21 august 2001

• Praznicul de pita noua la Pecica - simbol al bogatiei materiale si spirituale

Simbolul "Praznicului de pita noua" isi are originile de pe vremea Mantuitorului Iisus Christos. Mai bine spus, in perioada minunilor pe care acesta le-a facut pentra a scapa omenirea de pacate. Atunci, Iisus Christos a oferit celor cinci mii de oameni aflati in pustie cinci paini, suficiente pentru a se hrani toti din ele. Ulterior, in vremurile critice, cand recoltele erau putine, oamenii au inceput sa puna mare pret pe grau si pe paine, acordandu-le importanta cuvenita. Indiscutabil, un an agricol bun, cu recolte mari, semnifica si o prosperitate materiala si spirituala. Asa s-a nascut, in sufletele inimosilor oameni din Pecica, dorinta de a praznui cum se cuvine graul si painea din noul an. Un an nou agricol care tocmai s-a sfarsit. Prilej de sarbatoare. Momentul de debut al acestei mari sarbatori, atat crestine cat si laice, s-a petrecut in fata stadionului din localitate, unde, in prezenta oficialitatilor, a avut loc sfintirea painii. Inainte de acest eveniment, au luat cuvantul primarul comunei Pecica, Iustin Cionca, ministru secretar de stat in cadrul Ministerului Administratiei Publice, Ion Calin, prefectul Aradului, Gheorghe Pele si vicepresedintele CJA, Gheorghe Falca. "Avem o datorie de suflet se binecuvantam acecsta, recolta de grau si painea aceasta" - si-a inceput discursul primarul Iustin Cionca. Dupa ce oaspetii de seama au rostit scurte alocutiuni, in care au evidentiat importanta evenimentului, doi preoti ortodocsi (absenta preotului catolic de la slujba a fost una obiectiva) au sfintit painea din noua recolta si au facut referiri lingvistice la originea cuvantului Pecica, in limba slava acesta insemnand "cuptor". Un cuptor de caramida dar si de paine, fapt ce demonstreaza ca pe sceste locuri bastinasii au pus mare pret pe grau si pe paine ce iese din acesta. Consiliul Judetean Arad, raprezentat la acest eveniment de vicepresedintele Gheorghe Falca - PD-ist ca si Iustin Cionca a alocat o suma semnificativa acestui eveniment. "Fiind cea mai mare comuna din Romania, fapt subliniat -chiar si de ministrul secretar de stat, CJA-ul nu putea sa nu aloce 10 milioane de lei pentru buna desfasurare" - subliniau mai toti cei invitati la aceasta sarbatoare. Oricum, din cate ne-a declarat Gheorghe Falca, o suma de doua ori mai mare decat anul trecut, fapt ceea ce denota un alt interes pentru "Praznicul de pita noua". Bineinteles, pe langa CJA, o parte din sprijin a fost acordat si de catre pecicani (fie ei ortodocsi sau catolici), care, cu mic, cu mare, au adus un aport la acest eveniment. De fapt, asa cum sublinia o fata bisericeasca, aceasta sarbatoare este a pecicanilor, nu a romanilor, a ungurilor sau a nemtilor. Ceea ce putin atipic pentru astfel de sarbatori, praznicul de pita noua a debutat, inainte de deschiderea oficiala a sarbatorii, odata cu finala meciului de fotbal dintre echipele de cartier din Pecica. Dupa un meci disputat la ambele porti (altfel nu se putea!), rezultatul final a fost, adjudecat la punctul de la 11 metri, de echipa care a strigat cel mai mult pe arbitru. Satui de  fotbal, oficialilor li s-a facut foame, drept pentru care au fost invitati la masa. "Bun prilej de vorbe si de ipoteze". Primarul Iustin Cionca a facut oficiile de gazda cum se cuvine, invitatii maghiari simtindu-se extraordinar, dup propriile lor pareri. "Este o sarbatoare la care particip in fiecure an si ma simt excelent" - ne-a spus Takacs Dezso, primarul din Batania, oras, de altfel, infratit cu Pecica. La fel de optimist in privinta relatiilor a fost si presedintele autoguvernarii romanesti din Batania, domnul Tompa: "In fiecare un, reprezentanti din Batania vin aici. Colaboram foarte bine cu scoala din Pecica, care, de altfel, ne viziteaza periodic. Intreaga colaborare se duce la nivel administrativ" Pecica - un viitor oras Prezenta ministrului secretar de stat, Ion Calin, la Pecica, a fost un bun prilej pentru acesta sa afirme ca Pecica are toate sansele sa devina, in cel mai scurt timp, oras. "Este cea mai mare comuna din Romania, unde munca si spiritul gospodaresc sunt de remarcat. Va rog frumos sa faceti foate demersurile pentru ca Pecica sa   devina al noualea oras al judetului. In acest mandat ne-am propus ca peste 1000 de camune sa-si schimbe categoria in orase sau municipii". Program complex Imediat dupa masa, pe terenul de fotbal al comunei Pecica, s-au desfasurat a sumedenie de demonstratii si concursuri, care, indiscutabil, au creat buna dispozitie spectatorilor prezenti la eveniment. La ora 16,00, pe stadion, a avut loc un meci de fotbal inedit, care a venit sa intareasca ideea de fraternitate care exista intre cele doua popoare: maghiar si roman. Meciul de fotbal, intitulat sugestiv "Meciul infratirii", i-a avut ca si combatante pe echipele din Batania si Pecica. Un meci frumos, in care fair-play-ul a fost la el acasa. La ora 17, pe acelasi stadion, opt proprietari de caini si-au plimbat patrupedele intr-o parada a frumusetii canine, oferindu-li-se (canilor) premii pe masura. Nici nu s-a terminat bine aceasta expozitie canina, cand spectatorilor le-a fost oferita o parada a cailor si atelajelor hipice. La intrarea in stadion, unii dintre ei cantau din vioara cantece de petrecere, semn ca buna dispozitie nu i-a parasit. Un fiu al comunei Pecica, sportiv la un Club de karate din Arad, a oferit o demonstratie de karate, impreuna cu cativa colegi de-ai lui. La aceeasi ora, dar avand ca locatie intrarea in comuna Pecica, s-a dat startul Crosului - tineretului, unde 30 de copii au, fugit 2,5 km pentru a ajunge primii la finis, pe stadion. Despre spectacolul artistic care s-a desfasurat sub indrumarea directorului Caminului Cultural Doru Petescu, - sustinut de interpretii Vasile Iova si Ghita Baciu, Taraful si interpretii Caminului Cultural din Pecica "Pastratorii traditiilor" (condusi de Dumitru Borod) si formatia maghiara din Pecica, Buza Virag au incantat asistenta.

• Sectia boli infectioase din cadrul Spitalului Judetean ar putea fi redeschisa, peste sapte luni

Sectia boli infectioase copii, din cadrul Spitalului Clinic Judetean Arad, era in urma cu ani de zile un model de referinta pentru institutiile medicale de profil din intreaga Europa. Ca noutate (cel putin in acea vreme, caci sectia functiona din 1916), in interiorul sectiei era construit un coridor de sticla prin care parintii isi puteau vedea copiii. Cu timpul insa, cum era de asteptat, cladirea a cedat in fata anilor si schimbarilor. Sectia a intrat in atentia spitalului in urma cu patru ani, moment de la care s-a trecut la reconditionarea ei. Doar ca, la nici trei luni de la data la care au inceput lucrurile, expertii au constatat ca, in fapt, exista un risc de prabusire a cladirii, motiv pentru care lucrarea demarata cu titlu de reconditionare a fost "preschimbata" in lucrare de consolidare. Directorul Spitalului Clinic Judetean Arad, dr. Dorin Lazar ne-a declarat ca "noi am dezafectat sectia si am trecut la redistribuirea bolnavilor in spatiul existent in spital, la sectiile pediatrie unu si doi contagioase, desi, inevitabil, conditiile sunt improprii. Speram ca lucrarea sa fie gata repede, dar, in urma cu doi ani si jumatate, lucrarile s-au sistat din lipsa de bani". Demarata din nou, in acest an, lucrarea ar necesita pentru a fi finalizata in jur de trei miliarde. "Noi am actualizat actele pentru lucrarea in cauza si incercam sa livram constant sume de bani celor care se ocupa de lucrarile de reparatii curente. Daca sumele varsate de noi constructorului vor fi constante, sectia de boli contagioase copii ar putea reintra in circuital spitalului peste aproximativ sapte luni" a adaugat Dorin Lazar. De unde ar putea veni cele trei miliarde necesare finalizarii lucrarilor "curente"? "Sectia a intrat in atentia spitalului si a Casei de Asigurari de Sanatate. In ceea ce ne priveste, noi am inclus, in fiecare an, proiectul in bugetul de investitii, dar de la Minister nu ne-au fost alocati nicicand bani pentru reconditionarea sectiei. Acum banii vin de la CAS. Cea mai importanta contributie la consolidarea cladirii a avut-o T.H.V, iar mai apoi Primaria. Cat priveste sumele pe care le aloca Casa de Asigurari de Sanatate, acestea sunt destinate numai pentru servicii medicale in care intra, norocul nostru, si actiunile de raparatii curente. Bani de la Minister am primit numai pentru sectii ca radiologia sau laboratorul. Noi nu am fost intrebuti unde avem nevoie de bani, asa ca distribuirea s-a facut dupa programul national elaborat de minister, fara vreo consultatie prealabila. Am primit, desigur aparatura performanta pentru sectia radiologie, dar nimeni nu s-a gandit la faptul ca nu avem spatiul cerut de un astfel de aparat. De altfel, aparatul in cauza nu lucreaza cu filme romanesti precum Azomures, ci cu filme performante cum ar fi Philips. Noi, insa, nu avem bani pentru a folosi constant astfel de filme. Singurii bani care i-am vazut de la minister erau cele l0 milioane destinate putului, pe care noi de altfel l-am reconditionat singuri". Pana cand banii necesari finalizarii lucrarii la sectia de boli infectioase copii vor intra pe mana constructorului, cei care sufera de astfel de boli sunt nevoiti sa se ingramadeasca in celelate sectii ale Spitalului Judetean si sa suporte pana la externare conditiile improprrii pe care spitalul le poate oferi pentru moment. Totusi, un prim pas spre normalizarea situatiei s-a facut prin insasi re-demararea lucrarilor de consolidare a cladirii. La momentul la care sectia va reintra in circuiltul spitalului ea va oferi 40 de paturi pentru bolnavi, care vor avea la dispozitie doi medici specialisti. La toate acestea se adauga 5 paturi pentru bolnavii SIDA. Urgentarea lucrarilor este, fara doar si poate, o conditie "sine qua non" pentru bunul mers la spitalului, si aceasta daca amintim numai un singur fapt: acela ca numarul celor care sufera de boli infectioase este, spre surprinderea tuturor, intr-o continua crestere.

• Proiect pentru constituirea unui centru secundar al Curtii de Apel Timisoara

Se cere sprijinul Parlamentarilor ardeni Consiliul Judetean intentioneaza sa constituie la Arad un centru secundar al Curtii de Apel Timisoara. Initiativa CJA a primit si girul Prefecturii, iar in perioada urmatoare se vor face demersuri pentru materializnrea proiectului. "In acest fel ii vom ajuta, in primul rand pe cetatenii judetului nostru, care nu vor mai fi nevoiti sa faca drumul pana la Timisoara. Si pentru judecatori va fi mult mai usor, avand in vedere ca multi dintre cei care activeaza la Timisoara sunt aradeni. ", a declarat presedintele CJA, Caius Parpala. Acest centru ar urma sa ,functioneze in Palatul Justitiei Arad, existand si o a doua vari- anta, si anume in cladirea de pe Bulevardul Revolutiei 81. Pentru punerea in practica a acestui proiect se solicita sprijin din partea parlamentarilor aradeni. Un alt demers al Prefecturii tot in plan legislativ face referire la infiintarea a doua judecatorii la Sebis si Savarsin, unde, din nou, se face apel la demnitarii aradeni.

• O afacere nerentabila - comertul cu flori

Floarea tinde sa devina lux pentru aradeni Pentru aradenii care vor sa achizitioneze flori contra cost, cel mai nimerit loc este piata "Mihai Viteazul", atat datorita diversitatii sortimentelor, cat si a numarului ridicat al comerciantilor de profil, ce isi desfasoara activitatea in zona. Cu toate ca din exterior afacerea pare una rentabila, florarii cu care am stat de vorba sustin ca nu este deloc asa. "In primul rand, lumea nu are bani sa cumpere flori si adeseori sunt silit sa arunc la gunoi marfa efectiv uscata, pe care am dat sume consistente, iar in al doilea rand, ne omoara taxele de tot felul. Numai in piata scot zilnic din buzunar 54.000 de lei, adica pretul inchirierii unei mese, iar in plus platesc si un abonament lunar de 510.000 de lei. In privinta conditiilor, pot sa va spun ca, raportat la alte targuri din urbe, sunt excelente, dar daca tinem cont doar de taxele platite, atunci sunt proaste. Cu banii stransi de la noi, sectorul din piata destinat florilor trebuia inchis de mult si puteau fi introduse instalatii de climatizare, pentru ca vara sa nu mai existe efectul de sera, iar iarna sa nu ne inghete marfa. In ambele cazuri mor foarte repede plantele, iar afacerea devine nerentabila. Ca urmare, o serie de florari renunta, cum o sa fac si eu de anul viitor, si in curand nu vor mai avea de la cine sa stranga taxe. Totusi, marele inamic al nostru este slaba forta financiara a cetateanului, pentru care o floare mai deosebita tinde sa devina un lux ce multi nu si-l pot permite", afirma florarul Popescu Gheorghe. Preturi in functie de calitate Costul florilor de acelasi soi nu este unitar, diferenta fiind facuta de calitatea si provenienta produsului. Astfel, plantele obtinute din propriile gradini ale comerciantilor sunt mai ieftine cu mult, in comparatie cu marfa importata, in special din Olanda. Pentru conformitate, va informam ca pretul unui crin regal oscileaza intre 10.000 si 60.000 de lei, iar al unui trandafir intre 5.000 si 40 000 de lei. Tuberoza costa circa 10-15.000 de lei, pe gladiole cerandu-se de la 5.000 la 8.000 de lei. Garoafele au un pret de circa 7.000 de lei firul, pentru ca doritorii de dalii sa achite sume de 2.000- 5.000 de lei. Pretul margaretelor "batea" inspre 25.000-30.000 de lei, iar al gherberelor la 12.000 de lei. Mult mai ieftine sunt florile artificiale: 4.000 de lei bucata, buchetul de imitatii costand in jur de 40.000 de lei. Cele mai scumpe sunt florile din ghivece Un pret de-a dreptul exorbitant pentru majoritatea aradenilor il au plantele exotice de diferite marimi aflate in loc sigur, adica in ghivece. Din spusele vanzatorului Nelu Ardelean am retinut totusi ca "vanzarile acestor flori ce provin din tarile cu o clima tropical umeda, merg bine, in ciuda costurilor ridicate". Astfel, o Chamadoreia este evaluata la "simbolica" suma de 4.000.000 de lei, o Sheflera la 3.800.000 de lei, iar o Pachira la doar 1.400.000 de lei. 500.000 de lei costa Dracena si orhidea salbatica, iar 420.000 de lei bradul canadian si plantele carnivore. In concluzie, dragi aradeni, fuga la cumparaturi, ca sigur nu stati la coada!

• Sediul UDMR Arad nu scapa de procese

Florentin Vartaci, se stie, revendica, in virtutea dreptului de mostenitor si a mai multor procuri speciale, sediul UDMR de pe strada Alecu Russo nr. 6. Cazul sau ( si nu numai al sau, intrucat se ridica probleme ce depasesc cu mult cadrul unui simplu proces de revendicare) si-a inceput epopeea mediatica acum vreo trei ani si este de presupus ca aceasta va mai continua mult si bine. Pozitia UDMR vizavi de acest subiect este una de bun simt: asteptam ca justitia sa-si spuna cuvantul privitor la ocuparea sediului de catre noi, si, daca avem in vedere ca pana acum dl. Vartaci a pierdut toate procesele pe care le-a deschis, n-o sa fim atata de prosti incat sa ne taiem singuri craca de sub picioare si sa declaram in presa ca poate el are dreptate. Avand in vedere ca vila respectiva a fost, pana in 1990, un fel de "casa parohiala" pentru inaltii demnitari P.C.R. ( Cervencovici, Aron sau Pugna ocupand-o fara probleme in perioada comunista) si ca, potrivit declaratiilor pe care Florentin Vartaci le-a obtinut de la vecini si de la fostul prefect al Aradului in perioada imediat urmatoare revolutiei, UDMR a ocupat spatiul fara nici un fel de act si, mai mult, intr-o perioada in care nu era ( cum nu este nici acum) un partid politic ci o uniune, Vartaci crede ca, mai mult decat in orice alt litigiu, Legea 10 / 2001 se aplica in aceasta speta. Repetatele lui sesizari pe la diferite organisme mass media sunt deosebit de vehemente si ele privesc indeosebi faptul ca, in cazul revendicarii sale, restituirea in natura a splendidei vile este in perfect acord nu numai cu legea amintita ci si cu drepturile omului.

Va asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN: [Message Board]