title

*

  ...

sigla_dtcar4.gif (1503 bytes) Camera de Comert, Industrie si Agricultura Arad

Stirile Zilei

Luni, 10 septembrie 2001

Rectorul Ardelean a pus la dispozitie terenul pentru construirea centruluiTehnica de ultima ora va permite depistarea tumorilor in timp util
Proiectul construirii unui centru de cercetare in domeniul tumorilor a fost initial programat a fi realizat in Ungaria. Investitia a fost atrasa in judetul nostru de Grupul de consultanta, romano- italian Arhimedes, un rol important in schimbarea tarii si a regiunii in care sa fie amplasat centrul l-a avut Grupul Archimedes, prin reprezentanta Adela Cristea. "Era o sansa uluitoare pentru orasul nostru si era pacat sa o pierdem. In aceasta idee am luptat ca acest centru sa fie ridicat la Arad, nu in Ungaria sau la Bucuresti.", spune Adela Cristea. Investitia din Romania poate fi facuta cu capital integral privat sau cu aportul unor parteneri romani din domeniul invatamantului medical, al administratiei publice locale sau chiar al unor investitori privati. In Italia, capitalul investit in aceste initiative apartine pentru fiecare clinica in parte in proportie de 30-40% administratiei locale din regiunile in care s-au construit aceste centre, iar 60-70% investitorilor privati. Investitorii italieni s-au aratat dispusi ca in investitia din judetul nostru sa fie implicati si factorii locali. Universitatea de Vest "Vasile Goldis" a dovedit receptivitate la oferta italienilor si a pus la dispozitie terenul necesar construirii clinicii, oferind amplasamentul destinat construirii campusului universitar din cartierul Alfa sau in vecinatatea Gradinii Botanice de la Macea. Partea italiana a agreat varianta din zona Alfa, stabilindu-se ca in cel mai scurt timp posibil sa fie demarate lucrarile pentru acest centru. In acest sens, s-a constituit o comisie mixta de lucru romano-italiana care sa pregateasca intreaga documentatie necesara pentru obtinerea avizelor de la Ministerul Sanatatii in vederea construirii centrului, precum si demararea celorlalte proceduri legale. Se estimeaza ca lucrarile sa inceapa in luna februarie 2002, partea italiana avand deja alocata o suma de 20 de milioane dolari pentru prima parte a investitiei.
Pacientii vor beneficia de tehnica de ultima ora
Centrul va avea dotari la cele mai inalte standarde existente la ora actuala in Europa si va fi dotat cu sali destinate diverselor tipuri de tratamente oncologice: radioterapie, kineoterapie, protonoterapie, cat si cu sali de operatie. In cadrul centrului, pacientii vor fi tratati in timpul zilei, urmand ca dupa finalizarea procedurilor sa se intoarca acasa. In acest fel, se urmareste ca bolnavul sa nu se simta izolat in spital. Pentru bolnavii din alte localitati in jurul centrului se vor construi pavilioane (case de tip familial) in care bolnavii vor putea locui impreuna cu membri familiei, incercandu-se reducerea impactului psihologic al factorului spitalizare.
Comandantul Van den Boogaard rapunzand intrebarilor PreseiRomanii sunt mai participativi in ajutorarea celuilalt in situatii de criza
Apararea impotriva dezastrelor naturale a devenit, la noi, un subiect de presa care face parteneriat cu ilaritatea. Asta, din cauza lejeritatii cu care am ajuns sa tratam chiar situatiile in care se afla victimele dezastrelor naturale. Inundatiile, de pilda, se produc, sunt distruse case, gospodarii, terenuri arabile, iar guvernele promit sume de bani care nu mai ajung niciodata unde trebuie. Asta este cauza pentru care si serviciul de aparare civila din Romania este privit ca unul inutil, ce cheltuie banii statului pentru antrenamente fara rost. Ne jucam, inclusiv, cu dezastrele naturale. Sigur ca da, aceasta se intampla la nivelul de perceptie al decizionalilor, care, in Arad, n-au inteles ca este necesar un dispecerat unic in astfel de cazuri, chiar daca infiintarea lui era finantata de catre occidentali. De aproape zece ani de zile noi n-am fost in stare sa oferim un sediu pentru acest dispecerat. A trebuit sa vina in tara noastra o echipa specializata in lupta impotriva dezastrelor, din Olanda, care ne-a facut sa intelegem ca Europa nu este interesata sa ne lase de izbeliste, nici macar pe timpul dezastrelor naturale. Timp de o saptamama, aceasta echipa a participat la un exercitiu pe raza comunelor Jebel si Ciacova din judetul Timis. Plecarea membrilor ei spre Olanda a prilejuit un alt eveniment: aterizarea pe aeroportul Arad a primului avion de tipul Hercules C-130. Olandezii au venit la intalnirea cu presa cam speriati. Comandantul a fost precedat de catre ofiterul de presa, care a incercat sa afle intrebarile pe care dorim sa i le adresam. Comandantul echipei, lt. col. Van den Boogaard, ne-a marturisit ca, de obicei, intalnirile cu presa sunt foarte dure. De obicei, echipele de salvare sunt acuzate ca nu au facut tot ce le sta in putinta pentru a salva vietile omenesti. El a spus ca a intrat cu frica in sala unde era organizata conferinta de presa, pentru ca se astepta la intrebari la care n-ar fi vrut sa raspunda. Aflat pentru prima oara in Romania, Van den Boogaard s-a declarat impresionat de felul in care au fost simulate situatii reale de dezastre naturale: "Toti, inclusiv primarul, si-au jucat rolurile la modul foarte serios. Ceea ce ne-a impresionat a fost faptul ca fiecare era interesat de soarta vecinului sau pe care il cunostea de ani de zile. In Olanda, nu ne mai confruntam cu aceasta situatie de multi ani de zile. Daca cineva nu are problemele vecinului nu este interesat de ce se intampla langa casa lui. Romania este mult mai intinsa decat Olanda. Avantajul in cazul dezastrelor, in Olanda consta in apropierea de unitatile spitalicesti, care sunt la cel.mult 20 de kilometri de fiecare localitate afectata. In Romania nu avem acest avantaj, insa il avem pe celalalt, mult mai la indemana, care consta in ajutorul vecinilor. Romanii sunt mult mai participativi la actiunile de salvare", a mai spus Van den Boogaard. Pe timpul exercitiului, au fost simulate probleme privind distrugerea drumurilor, a cailor ferate si a podurilor. In echipa olandeza numai comandantul nu este specialist, fiind angajat al Ministerului Apararii Nationale. Ceilalti membri sunt voluntari si fiecare este specialist intr-un domeniu, incepand de la ingineri de drumuri si poduri si pana la medici care pot interveni in orice moment cu echipament de specialitate. Olandezii ne-au mai
Olandezii imbarca jeep-urile in burta Hercules-ului...marturisit ca sunt tari in care exista interes pentru salvarea supravietuitorilor din dezastrele naturale si altele in care nu exista interes. "Asta tine si de relatiile dintre Ministerele de Externe ale tarilor respective. Romania este o tara care ne intereseaza, pentru ca stim ca ne putem recupera banii din astfel de interventii.", a spus comandantul echipei olandeze. Echipamentul pe care il au in dotare, le permite olandezilor sa intervina in maxim sase ore de la declansarea alarmei. Iar cu utilaje si cu aparatura cu tot pot ajunge in cel mai indepartat colt al lumii in maxim 27 de ore de la declansarea alarmei. In cazul in care nu pot colabora cu autoritatile locale, sau nu se pot baza pe ajutorul lor, ei comunica abandonarea operatiunii. Insa, aceasta este doar o situatie teoretica. Cea mai importanta misiune reala la care au participat membrii echipei olandeze care a fost la Arad a constat in salvarea supravietuitorilor dupa un uragan, la Tropice. Comandantul spune ca acolo nu a trebuit sa se lupte doar cu apele si cu distrugerile materiale, ci si cu epidemiile care puteau izbucni oricand. Van den Boogaard spune ca participarea lor la aceste operatiuni depinde si de deciziile politice: "Am fost pregatiti sa participam si la actiunile de salvare a supravietuitorilor in Turcia, dupa cutremurele ce au avut loc anul trecut, dar nu ne-a chemat nimeni." In opinia sa, cea mai dificila misiune este sa iei o decizie in situatii tensionate. "Niciodata nu esti sigur daca ai facut bine ca ai salvat pe cineva in locul altcuiva.", a subliniat Van den Boogaard. Cand a venit vorba despre cum sunt priviti ei in familiile lor, comandantul echipei olandeze a spus doar atat: "Este un cadou pentru familie cand ajung acasa. De multe ori nu ma pot tine de promisiuni fata de copii.". Olandezii au spus ca au inceput sa se obisnuiasca si cu presa, pentru ca si-au dat seama ca fiecare are nevoie de celalalt. In opinia lor, cea mai buna aparare, atunci cand faci declaratii presei, este onestitatea. Inainte de plecarea de pe Aeroportul aradean, olandezii ne-au marturisit, oficial, ca avionul a venit aici dupa ei, pentru ca asa era prevazut in exercitiu. In particular, au spus, insa, ca au vazut putine piste atat de bune in lume. Pentru toti cei aflati pe Aeroportul Arad, imbarcarea celor trei jeep-uri a fost un "spectacol " militar riguros. Inainte de decolare, olandezii au subliniat ca au fost impresionati de profesionalismul romanilor, in orice situatie in care i-ar fi intalnit. "Suntem curiosi daca sunteti la fel de buni si la pescuit!", au spus inainte de a ne face cu mana, in drumul spre scara avionului Hercules. Iar, la ureche, ne-au sfatuit sa nu incercam sa stam de vorba cu pilotii celebrului tip de avion, pentru ca fiecare dintre ei se crede un "Top Gun" in devenire, iar ceilalti, oricine ar fi ei, sunt priviti ca si simpli spectatori intr-o sala de cinematograf, ori intr-un fotoliu, la televizor.
Castelul de la Savarsin va intra in circuitul turistic internationalCasa regala intentioneaza sa deschida in comuna o ferma agricola
Intoarcerea regelui Mihai la Savarsin i-a gasit pe oamenii locului mohorati precum vremea de afara. Schimbarea anotimpurilor, insa, nu a facut sa nu se simta izul regal prin comuna. Fiecare bucata de pamant simtea ca va fi calcata de picior regesc. Fiecare suflet vibra pentru acelasi om: Regele Mihai. Pe fiecare chip se vedea intiparita fericirea acelei revederi care era asteptata de zile intregi. Iar atunci cand se intampla, momentul devine unic si, cateodata magic. Regele Mihai s-a intors acasa, la Savarsin. Sosirea sa, la sfarsitul saptamanii trecute, a fost lipsita de fast. Nu l-a intampinat nimeni. Nici un copil cu bratele pline de flori, nici un batran cu ochii umezi de lacrimi, nici o notabilitate cu paine si sare in maini. Majestatea sa a sosit acasa, ca orice proprietar de casa de vacanta. Si cu siguranta, chiar si fara fastul unei primiri romanesti s-a simtit mai linistit si mai bine. Vecinii castelului, cetateni simpli din Savarsin nu s-au abtinut sa nu arunce cateva priviri peste gard in speranta ca-l vor vedea mai bine. Zilele pe care Regele si familia sa le-au petrecut la Savarsin s-au scurs foarte repede. A fost o vizita aproape neobservata. De altfel, prea putini au fost aceia care au deranjat familia regala. Semn ca, de-acum incolo orice vizita regala in comuna va fi trecuta in randul evenimentelor firesti.
Savarsinul, cea mai regalista comuna din Romania
In exterior, castelul este neschimbat, arata ca atunci cand a fost recastigat prin instanta de la Regia Protocolului si Patrimoniului de Stat. Renovata pentru ultima oara in 1967, cladirea ar putea suporta unele modificari in viitorul apropiat. Acestea vizeaza in primul rand schimbarea usilor, ferestrelor, a jaluzelelor. Regina si principele Radu au fost zilele trecute la Arad, de unde au cumparat niste aplice de la un magazin universal. Apoi, cei doi au coborat in barul Maccao foarte frecventat de tineri, si au mancat cate un hamburger. Apropo de alimente, regele mananca foarte sanatos: multe verdeturi, branza, fructe, peste (spre deosebire de regina, care nu agreaza acest aliment), salamuri uscate. Aprovizionarea cu paine se face de la o alimentara din localitate, unde cineva apropiat lui Mihai a observat ca vanzatoarea a expus fotografia familiei regale. Viceprimarul Ples spune ca, fara indoiala, Savarsinul este cea mai regalista comuna din Romania. Oamenii apreciaza in special faptul ca la iesirile sale in imprejurimi Majestatea Sa Mihai isi aminteste de cele mai mici amanunte, chiar de poreclele celor care odinioara locuiau aici si erau apropiati anturajului sau. Scopul real al sederii la castelul de vanatoare este demararea proiectului de transferare a acestuia si a parcului de 13 hectare in circuitul turistic international. Casa regala va realiza la Savarsin o ferma agricola moderna; ideea acesteia, anuntata initial ca ferma ecologica, ii distreaza pe oameni.
Si in Biserica de la Savarsin Regele este primit cu dragToata suflarea, cu gandul la Rege
Pentru oamenii locului, prezenta fostului suveran nu mai este senzationala. Ei s-au obisnuit deja daca nu sa traiasca, macar sa gandeasca regeste. Stiau ca a venit, stiau ca e acolo si il asteptau, cuminti, care pe unde, in speranta ca intr-o zi din cele sapte cat va sta acasa il vor vedea si le va vorbi. Toti il considera ca pe un fiu mai rasarit al satului, care s-a mutat la oras sa ii mearga mai bine, dar la batranete se intoarce acolo unde ii e locul. "Urata vreme a prins Majestatea Sa", suspina un vanzator de lubenita cantonat la cativa zeci de metri de castel, in piata din centrul comunei. "Anume stau aici de luni, numai sa-l vad. De cateva ori a iesit la plimbare, dar n-a cumparat nimic de la noi. I-am fi dat si gratis, macar sa putem spune si noi la nepoti ca regele a mancat din lubenita noastra, dar nu s-a apropiat, iar noi n-am putut lasa marfa, ca o fura tiganii". De cand suita regala s-a instalat la fostul domeniu de vanatoare, locuitorii din comuna vad zilnic cate un "os domnesc". Regele si regina ies deseori la plimbare fara garzi de corp, sa poata discuta linistiti cu localnicii, cu toti cei care doresc sa schimbe cateva vorbe cu ei. "Majestatii Sale ii place sa se plimbe prin Savarsin. Se comporta firesc, nu are pretentii de la oameni sa il salute protocolar sau sa stea in fata lui imbracati la patru ace. Este ca orice alt locuitor al Savarsinului", spune viceprimarul Gheorghe Ples. Cat au poposit la Castel, Mihai si familia sa au fost paziti zi si noapte de cinci SPP-isti. Spre deosebire de familia regala acestia au discutat in mai multe ocazii cu sefii executivului Consiliului Local, care in semn de prietenie le-au facut cadou o minge de fotbal, sa aiba cu ce isi omori timpul liber berechet pe care l-au avut la dispozitie. Garzile de corp, cinci tineri bine claditi, imbracati in tinuta sport (in timpul orelor de repaus a sefilor) si in costum si cravata in misiunile de insotire, s-au dovedit a fi adevarati cerberi. Nici un autoturism nu a putut parca in apropierea intrarii in castel si nimeni nu a vut access in incinta imobilului fara autorizatie speciala si permisie din partea unui ofiter al SPP.
Regele este primit cu simpatie la SavarsinMihai a stat de vorba cu toata lumea
Zilele au trecut foarte repede la fostul domeniu de vanatoare. Gazdele si-au petrecut timpul plimbandu-se prin satele din imprejurimi, unde regele i-a prezentat principesei Margareta locurile unde a copilarit, iar seara s-au uitat la televizor, in special la posturile romanesti. La inceputul saptamanii, au facut o excursie la Varadia, la turnul de dirijare al avionului cu care la inceputul anilor 1940 Mihai survolase regiunea. In fiecare zi a fost vizitata o localitate unde familia regala avea domenii pe care acum le solicita spre retrocedare. Regelui ii place foarte mult sa se plimbe prin Savarsin si sa discute cu oamenii pe strada, ca si cum s-ar cunoaste de o vesnicie. "M-am intretinut cu regina, spune Maria Bostan, o chiriasa batrana a pavilionului de locuinte apartinator castelului. E o doamna fina. Mi-a zis sa nu mai platesc chirie la primarie, ca ma ajuta ea. Nu am crezut ce se zicea, ca regele este cumsecade si cinstit, ca nu se uita la tine de la inaltime. Ne-au mintit comunistii, adevarul este ca omul asta si nevasta lui sunt pita lui Dumnezeu!" Nimeni nu a fost refuzat, regele a stat de vorba cu toata lumea, iar cei care nu au apucat sa schimbe impresii cu Majestatea Sa pe ulita, au fost invitati in audienta la castel. Surse din anturajul familiei ne-au declarat ca si cativa cetateni germani au solicitat o intrevedere, pentru a discuta afaceri. Principesa Margareta a fost imputernicita sa solicite in numele casei regale fostele domenii de la Savarsin. A depus 15 notificari, cu coala nr.1 a extrasului de carte funciara care justifica faptul ca respectivele terenuri au apartinut castelului. Printre imobilele solicitate sunt scoala din Cuiasi, caminul cultural din Halalis, cabana Troas, Dealul viilor, tabara scolara si moara din Savarsin.

Familia regala s-a imbarcat, vineri dimineata, in Fordul negru cu care Mihai I a sosit aici. Plecarea a avut ca tinta precisa Capitala, dar a fost avuta in vedere si o escala la Mogosoaia, pentru ca Majestatea Sa sa participe la un simpozion la manastirea Dealul Mare, unde si-au anuntat prezenta Ion Iliescu si Preasfintia Sa Teoctist.
Urmatorul popas al familiei regale la Savarsin va fi in luna noiembrie. Pana atunci, firescul si-a reluat locul pe strazile comunei. Numai oamenii, au intrat, din nou, intr-o noua perioada de asteptare. Parca atunci cand Regele e la Savarsin ei se simt mai bine. Mai impliniti.
Apa minerala de la Mocrea este apreciata de localniciAflata intr-un sensibil declin la inceputul anilor '90, cererea de apa minerala a ajuns intr-o evidenta crestere in ultimul timp. Blocate pe piata externa de concurenta marilor producatori occidentali, apele minerale autohtone au incercat sa-si ia revansa pe piata interna. Desfacerea lor este insa in mare masura conditionata de transport. De cel prin conducte.
Apa medicinala
In judet exista mai multe izvoare de apa minerala, insa singurele care sunt exploatate sunt cele de la Lipova. "S-a mai descoperit apa minerala naturala si in zona Paulis, unde s-au facut prospectuni. La Mocrea exista apa medicinala terapeutica; din pacate, aceasta nu e exploatata. Apele minerale sunt o afacere, iar curele balneare trec pe plan secund. In Romania exista un singur producator de apa medicinala, in zona Brasovului", explica Mircea Maximan, director la SC Lipomin SA, Lipova. In judet, apa medicinala e adusa de doua izvoare, la marginea soselei, inaintea intrarii in Ineu. Pe acolo trec zilnic sute de oameni care isi umplu bidoanele cu apa de Mocrea, intrucat accesul e liber. "Am studiat posibilitatea exploatarii zacamantului, insa am renuntat. S-au facut analize la un laborator din Germania, iar rezultatul a scos in evidenta ca nu corespunde calitativ. Contine suspensii greu de filtrat", declara mahnit, Mircea Mehelean, primarul orasului Ineu.
Batalii subterane
"Marile companii occidentale stapanesc la ora actuala toata piata Europei de Vest. Ele se feresc
Apa minerala de la Lipova este tot mai solicitata pe piata interna - Virtual Arad News (c)2001insa sa permita intrarea pe piata a apei de calitate. Romania detine cele mai bune izvoare, iar piata este si ea una dintre cele mai bune. Cu toate ca producatorii nu apeleaza la concurenta neloiala, exista insa o competitie intre ei. Nu sunt intelegeri de grup, de pret sau de zona. Piata apei imbuteliate la sticla este mai restransa, din cauza transportului. Un camion cu apa minerala costa 10 milioane de lei, in timp ce unul de alcool, 100 de milioane", afirma directorul Mircea Maximan, de la Lipomin. Cu toata piata libera, din pricini legislative, pericolul ca marii producatori sa-i aduca in pragul falimentului pe furnizorii interni exista si aici. "Decat sa investeasca in societati producatoare, ei prefera sa cumpere Societatea Nationala a Apelor Minerale (SNAM) si sa inchida apoi robinetele. Noi suntem proprietari pe fabrica si pe teren, dar nu putem obtine concesiune pe ape. Avem un singur izvor si platim apa celor de la SNAM; practic e un monopol de stat. Daca va fi vandut, devine monopol privat", conchide directorul Lipomin.
Seaca rezervele?
Cu tot controlul SNAM, exista pericolul ca exploatarea apelor minerale din Lipova sa afecteze rezervele din zona. Pe langa Lipomin, in Lipova mai sunt doua societati care exploateaza izvoarele si se pare ca vor mai intra si altii. "Apa minerala este regenerabila. Daca este exploatata echilibrat, se reface in zacamant. Eu cred insa ca, pentru zona, patru izvoare ar fi cam mult. Ma tem pentru multimea de foraje. Unele care n-au fost astupate, altele care se vor face. Dupa '90 nu s-a facut nici un studiu serios asupra rezervelor, ultimul fiind din anii '70. In mod normal, SNAM trebuie sa faca aceste studii", marturiseste, cu o nemascata ingrijorare, Mircea Maximan, de la Lipomin. Izvoarele din custodia producatorilor sunt inchise intr-o zona de extractie intinsa pe 100 de metri patrati, de unde apa este pompata prin conducta. Instalatiile sunt dotate cu ceasuri, taxa impusa producatorilor de catre SNAM fiind de 42 de lei pe litrul pompat. Ceea ce nu poate dijmui SNAM.este exploatarea apei minerale de la Lipova.
Centrul de Refugiati de la Horia inca nu este locuitIn localitatea Horia exista un Centru de Primire al Refugiatilor, construit dupa standarde occidentale. In timpul razboiului din Iugoslavia, centrul i-a adapostit pe refugiatii bosniaci. Iata insa ca, din diverse motive, centrul nu a intrat in circuit. Conform planului, aici pot fi adapostite in jur de 70 de persoane, dar la nevoie pot fi cazati mult mai multi refugiati. Primaria Comunei Vladimirescu asteapta ca peste putin timp Ministerul de Interne sa includa Centrul de Primire al Refugiatilor din Horia in circuitul national. De asemenea, Ministerul de Interne va remite Primariei Vladimirescu si o organigrama privind numarul de persoane care vor trebui angajate. Conform estimarilor, in cel mult cateva luni Centrul de Primire al Refugiatilor va putea functiona la capacitate maxima. Centrul a fost construit din fonduri PHARE si face parte dintr-un program mai complex care are ca scop securizarea granitelor la marginea Europei. In prezent, nici un refugiat nu este cazat in centru. Refugiatii vor fi supravegheati de angajatii Ministerului de Interne si vor trebui sa ramana la Horia pana cand le va fi reglementata situatia.

Cafenea

Cafa... Va asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN: [Message Board]


Arhiva

Arhiva Ati pierdut cumva o stire importanta? O veti gasi in arhiva VAN.

Cautati in arhiva Virtual Arad ! Cautare in arhiva Virtual Arad.

   Search this site                 powered by FreeFind
 


new88.gif (2109 bytes)van_publicitate.gif (4271 bytes)

home3.gif (1226 bytes) Imobil de vanzare


Redactia

Stiri Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorghe Puterity si Trutiu Florin.
Imagini Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.
Web Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Agenda de Arad, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Saptamanalul Aradeanul, Radio Pro FM (stiri locale), TV Arad, TV Intersat, Pro TV Arad.


[Arhiva 2001] [Arhiva 2000] [Arhiva 1999] [Arhiva 1998]

Stirile VAN 2001 au avut cititori.

{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}