...

Marti, 10 iulie 2001

• Primaria va rezolva problema pasajului de la Micalaca

Lucrarea va fi finalizata in doua luni Primaria a decis sa faca ordine la pasajul de trecere pe sub calea ferata din Micalaca, pasaj care face legatura intre zona II si zona III. Dupa cum va informam, in urma cu cateva zile, foarte multe persoane si-au exprimat nemultumirea in legatura cu situatia care exista aici. Unii acuzau Primaria ca nu a finalizat lucrarile si ca a dat drumul circulafiei in aceste conditii, in timp ce altii doreau ca circulatia sa se desfasoare in continuare, dar conditiile sa fie imbunatatite. Dupa cum spunea viceprimarul Emanoil Voicu, lucrarea din Micalaca este una foarte complexa. Ministerul Transporturilor a alocat cateva sute de miliarde pentru intregul proiect, dar a "omis" sa mai dea cele aproximativ 100 miliarde necesare pentru finalizarea lucrarilor de la pasajul de trecere. Proiectul care se ridica la o asemenea valoare este, insa, unul extrem de complex, care, printre altele, cuprinde si modificarea traseului liniilor de tramvai. Cum din bugetul local este imposibil sa se aloce o asemenea suma, Primaria a gasit o solutie de compromis. Astfel, mai multe societati isi vor reuni eforturile pentru rezolvarea problealei. CET, Electrica SA, Regia Autonoma Apa-Canal si Regia Autonoma de Drumuri Municipale vor lucra pentru fluidizarea traficului in zona. Chiar daca lucrarea nu va fi conform proiectului initial, ea va rezolva o parte dintre problemele cu care se confrunta soferii care folosesc acest pasaj. Termenul de finalizare al acesteia este de doua luni de zile.

• Moartea vine de la gaze

Inca de vineri seara, 6 iulie, gestionarii Bazei sportive Abel, de pe malul Muresului, din cartierul Subcetate, au anuntat la Distrigaz, sucursala Arad, ca sunt degajari mari de gaz metan dintr-un canal aflat in perimetrul bazei. In noaptea de vineri cei de la Distrigaz au intervenit la un deflector blindat din canalul de vizitare al magistralei IV care trece pe acolo. Ieri ar fi trebuit ca acel deflector sa fie schimbat. O echipa de patru angajati ai Distrigaz au ajuns la locul cu pricina ieri, in preajma orelor amiezii. Doi dintre ei, I. Wagner si G. Blaghi au intrat in canalul de vizitare, iar ceilalti doi s-au dus la baza sportiva sa joace biliard. Cei doi nu aveau sa mai iasa vii din canal. Un angajat al bazei a sesizat la un moment dat ca unul dintre lucratori incearca disperat sa iasa afara din canal. A luat o curea si a fugit intr-acolo sa il ajute. Omul cazuse, insa, inauntru si era prea greu sa poata fi scos. Angajatul bazei sportive a incercat sa il traga si cu un autoturism, dar catarama curelei s-a rupt. Lucratorii de la Distrigaz au murit in cateva minute asfixiati. Serviciul de descarcerare al Pompierilor si medicii de la Salvare si de la SIAMUD au ajuns prea tarziu. Politia si Parchetul au inceput cercetarile. Directorul sucursalei Distrigaz Arad, Ovidiu Nila, ne-a declarat ca sunt mai multi vinovati pentru acest incident. In primul rand, lucratorii nu si-au pus mastile de gaze cand au intrat in canal. Responsabili pentru aceste neglijente sunt si sefii acestora, seful de sector fiind prea ocupat cu problemele firmei sale pentru a coordona astfel de lucrari de reparatii. Ovidiu Nila sustine ca masurile pe care le va lua vor fi drastice.

• Privire retrospectiva asupra industriei aradene din perioada interbelica

Potrivit unui studiu statistic intocmit in anul 1930, judetul Arad detinea un onorant loc III (dupa Ilfov si Timis), la capitolul dezvoltare industriala. Cresterea numarului intreprinderilor si societatilor industriale, sporirea capitalului lor social, a numarului muncitorilor si a valorii productiei s-au realizat pe fundalul propice creat de legea pentru incurajarea industriei nationale, promulgata inca din 1912 si introdusa in Ardeal la sfarsitul anului 1920. Gratie prevederilor acestei legi, intreprinderile beneficiau de scutiri de taxe vamale la importul masinilor, utilajelor, materiilor prime, de reducerea taxelor la transportul pe calea ferata si de alte inlesniri menite sa stimuleze initiativa privata. In judetul Arad, cea mai insemnata pondere din punctul de vedere al capitalului investit si al numarului de muncitori o detinea industria mecano-metalurgica. Societatea "ASTRA", infiintata in 1921 ca urmare a fuziunii fabricii de vagoane "Weitzer" cu fabrica de automobile "Marta", a cunoscut o evolutie spectaculoasa, (in 1923 capitalul social insuma 75 milioane lei, in 1928 s-a ajuns la un capital social de 420 milioane lei). In cadrul aceleiasi ramuri functionau: Fabrica de masini si turnatoare de fier "Iuhasz I. Arcadie" (infiintata in 1922), Fabrica "Pfema" prima fabrica ardeleana de cutite (infiintata in 1923), Fabrica de fierarie "Grundmann" (infiintata in 1924), Fabrica "Fatma" ce producea articole de tabla (anul fondarii 1925), Intreprinderea de masini si automobile Arad (IMASA), Armatura Arad (ambele infiintate in 1928). Industria textila, alta ramura de baza a industriei aradene, era bine reprezentata de marea fabrica ITA, singura de acest gen din Romania, care si-a instalat o filatura de bumbac cu 20.000 fuse si prima care a detinut o sectie de imprimerie mecanica. Majorarea capitalului social al intreprinderii de la 2.200.000 lei in 1919 la 90 milioane lei in 1927 indica turnura deosebit de favorabila pe care o inregistra industria textila dupa Unire. In Arad, mai activau in domeniul textil si Fabrica de impletituri si tricotajc (FITA), Fabrica de ciorapi si confectii "Fratii Stern" (infiintata in 1923), Tesatoria de bumbac "Teba" (fondata in 1926). Industria alimentara a cunoscut la randu-i o rapida dezvoltare, beneficiind de materie prima ieftina din agricultura, de o protectie vamala ce bara patrunderea produselor alimentare din import, de o buna piata intema si de existenta unor largi posibilitati de export. Industria moraritului, subramura cu traditie, era "patronata" de moara fratilor Neumann (cu o capacitate zilnica de productie de 36 vagoane cereale). In cadrul industriei alimentare isi mai desfasurau activitatea: Fabrica de spirt si drojdie a acelorasi frati Neumann, Fabrica de lichior "Zwack", Fabrica de zahar (infiintata in 1925). Suplimentarea productiei a facut posibil, pentru prima data dupa razboi, exportul romanesc de zahar. Datorita materiei prime existente din belsug in zona, si industria de prelucrare a lemnului gaseste in judetul Arad un teren favorabil de inflorire, in cadrul acestei ramuri functionand intreprinderi ca: Fabrica de mobile "Laurentiu Lengyel" (infiintata in 1891), Industria lemnului Pancota, Fabrica de calapoade "Iosif Stiaszny" (infiintata in 1889), Industria lemnului Arad, Intreprinderea de lemne pentru industrie si comert Orvis - Bocsig. Tot in randul marilor intreprinderi din perioada interbelica se numarau: fabrica de ciment a Societatii anonime industriale Arad - Brad si fabrica de vopsele, lacuri si produse chimice "Polychrom". Criza anilor '30 a afectat serios activitatea multor fabrici aradene, unele nereusind sa se mai redreseze (spre exemplu fabrica de spirt a fratilor Neumann, fabrica de bere Dreher Haggernaher, s. a.), In timpul celui de-al doilea razboi mondial, lipsa materiilor prime si a comenzilor au determinat restrangerea sau suprimarea activitatii intreprinderilor. La toate acestea s-au adaugat efectele bombardamentelor aeriene din 1944, care au produs insemnate prejudicii societatii ASTRA, fabricii de impletituri si tricotaje, fabricii de lichior "Zwack" (distrusa pana, in temelii). Actiunii devastatoare a razboiului i-a pus capac opera de nationalizare a comunistilor, cu rezultatele arhicunoscute si resimtite si in prezent. Prezentarea succinta a evolutiei fabricilor si societatilor reprezentative pentru industria aradeana interbelica a urmarit nu neaparat realizarea unui "Memento" nostalgic si steril, ci sensibilizarea celor capabili sa readuca industria aradeana la locul consacrat candva. Sensibilizare prin puterea exemplului unei legi stimulative bine gandite (ca cea din 1912), de incurajare a industriei nationale, sensibilizare prin raportarea la anumite modele de minti tenace si curajoase (e cazul fratilor Neumann, s. a.).

• Peste 86 la suta de bacalaureati

Unii dintre absolventii de liceu din Arad au savurat, inca de sambata seara, victoria maturitatii lor. Este vorba de o proportie de 86,19 % de reusiti, adica de tineri care se vad cu una dintre cele mai ravnite diplome in mana diploma de bacalaureat. Ca in fiecare an, cele mai bune rezultate s-au inregistrat la Colegiul National "Moise Nicoara", Colegiul National "Elena Ghiba Birta", Colegiul National Economic, cele trei licee reusind sa se mentina in topul celor mai bune din Arad. Mihaly Matekovits apreciaza ca, "este una dintre cele mai bune promotii de absolventi, chestiune demonstrata chiar de la finele anului scolar cand a plouat cu premii la majoritatea liceelor aradene. Consideram ca procentul de promovabilitate este unul foarte bun si speram sa ne plasam pe unul dintre locurile bune din tara in ceea ce priveste promovabilitatea." Cei care sambata si duminica nu au putut fi la strand sau in alte locuri pentru a gusta din "cupele victoriei" mai au o sansa la cea de-a doua sesiune a bacalaureatului, organizata de MEC in luna august.

• La Astra Calatori se va mari colonia "miticilor"

Astra Vagoane Calatori va avea, odata cu intrunirea Adunarii Generale a Actionarilor de joi, un nou administrator. In primavara, Liviu Bobar, vechiul administrator, a fost inlocuit cu Romulus Noesner, acesta din urma asigurand pentru cateva luni, interimatul. Se pare ca, in urma voturilor ce vor fi date de actionarii producatorului de vagoane de calatori, va fi numit un administrator, originar din capitala, propus de unul dintre cei doi actionari majoritari, Vasile Blidar director al firmei Tristar Bucuresti. Francisc Mate director al XEDOX Arad - celalalt actionar majoritar, ne-a sugerat faptul ca si-au anuntat candidatura trei persoane, care nu au avut nici o leghtura cu fabrica aradeana pana acum, mai mult, nici macar cu orasul nostru. In ceea ce priveste derularea contractului cu SNCFR incheiat in 1991, in urma caruia ar fi trebuit ca Astra sa livreze pana la inceputul anului 2002, un numar de 200 de vagoane moderne, Francisc Mate ne-a declarat: "Compania Nationala si-a onorat, acum cateva, zile, o comanda de trei vagnane, cifrata la 90 de miliarde de lei." Din cele 200 de vagoane cate erau stabilite initial, se pare ca CFR nu a solicitat mai mult de 30, abatandu-se, in mod evident, de la prevederile contractuale. Ramane de vazut cate din problemele cu care Astra se confrunta vor fi rezolvate de noul administrator. Tinand cont de faptul ca vagoanele aradene au fost construite corespunzator (pe rutele internationale ruleaza de cativa ani buni mai multe garnituri de vagoane tip AVA 200), este de neconceput atitudinea mai-marilor ceferisti "mitici", vis-a-vis de Astra. Sa speram ca, daca se poate, prin numirea la conducerea fabricii tocmai a unui "mitic", acesta va actiona mult mai eficient pentru respectarea contractului incheiat acum zece ani.

Va asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN: [Message Board]