title

*

  ...

sigla_dtcar4.gif (1503 bytes)


Stirile Zilei

Vineri, 9 noiembrie 2001

La prima dezbatere publica a fost prezenta si Presa..."Minusurile" Aradului sunt birocratia, reprezentarea penibila in Parlament, clasa politica locala de slaba calitate
Miercuri, la Palatul Administrativ, a avut loc prima dezbatere publica din sirul celor care vor avea loc la Arad, in cadrul proiectului "Intarirea capacitatii manageriale a administratiilor publice locale din Romania". Proiectul este implementat de trei administratii publice din Romania, la Arad, Timisoara si Satu Mare sub coordonarea firmei de consultanta PGF/GTA International INC. din Ottawa, Canada. Prin procesul de consultare publica, municipalitatea doreste sa identifice directiile de dezvoltare ale municipiului si sa realizeze planificarea strategica a acestora, pentru a avea o viziune in privinta viitorului Aradului. Primul grup de lucru a fost mass- media locala, care a discutat despre nevoile orasului. La intalnire a fost prezent primarul Dorel Popa si reprezentatul PGF/GTA, Ras Jacobsen. In urma discutiilor purtate, s-au gasit punctele slabe si punctele forte, oportunitatile si amenintarile sau obstacolele in calea dezvoltarii. Astfel, in viziunea celor prezenti, principalele minusuri ar fi calitatea slaba a serviciilor, relatia defectuoasa Primarie-CJA- Prefectura, birocratia, reprezentarea penibila in Parlament, clasa politica locala de slaba calitate, numirea managerilor pe criterii politice, asistenta sociala slaba calitativ, circulatie rutiera defectuoasa, slaba dezvoltare a centrelor de cartier, salubrizarea, transportul in comun, pietele aglomerate, apatia societatii civile, infrastructura proasta sau lipsa locuintelor. Punctele forte ar fi pozitia geografica, toleranta etnica ridicata, forta de munca calificata, traditia industriala, organizare buna in domeniul financiar, atractivitatea ridicata pentru investitorii straini, mod important de comunicatii rutiere si feroviare, Aeroportul, Zona Libera Curtici-Arad, existenta a cinci puncte vamale sau existenta invatamantului superior. La capitolul "Oportunitati", au fost incluse crearea celei de-a doua Zone Industriale, crearea unui cadru propice pentru relansarea industriei, exploatarea mai buna a Muresului, valorificarea potentialului istoric si turistic si imbunatatirea imaginii Aradului prin sport. In cadrul capitolului "Amenintari/obstacole" s-au inclus absorbirea unor institutii de Timisoara, centralizarea excesiva, problema etniei rromilor, drogurile, lipsa de preocupare pentru studiu etc. Aceste dezbateri vor continua, in total urmand sa fie organizate 17 astfel de consultari publice, la care vor avea acces cetatenii pentru a-si spune parerea. In final, primarul Dorel Popa a spus ca "vrem sa remarcati ca toate aceste consultari nu ne costa nimic, fiind finantate de guvernul canadian. Imi pare rau ca nu au venit toti cei invitati, dar pot sa spun ca a fost mai bine ca la Satu Mare."
Spalatorii de parbrize - o prezenta nedoritaModelul american, in intersectiile aradene
De cativa ani incoace, o noua "meserie" castiga teren in intersectiile Romaniei. Dupa modelul american, aurolacii nostri s-au pus pe spalat parbrize. Inarmati cu bureti si detergenti, ca vrei, ca nu vrei, parbrizul Daciei straluceste dupa cei ai trecut prin Podgoria. Iata insa ca modelul american se opreste doar la idee. Organizarea spalatorilor de parbrize este de-a dreptul mioritica. Marea majoritate a spalatorilor din intersectia de la Podgoria sunt frati si provin dintr-o familie numeroasa care locuieste intr-una dintre localitatile limitrofe ale Aradului. Restul familiei este impartit prin piete, pe strazi, fiecare fiind un cersetor in toata regula. Atunci cand nu muncesc aurolacii mai fac o "vizita" prin gara sau prin alte piete, doar, doar mai pica ceva. Clientii ofera maximum cateva mii de lei pentru o spalatura. Daca ii intrebi de ce fac asta, spalatorii de parbrize raspund ca nu au bani de mancare. Daca, cumva, le dai in loc de bani ceva de-ale gurii, mai ca nu te iau de gat. Si atunci, pe ce se duc banii lor? Toata vara i-am putut vedea prin marile intersectii ale orasului. Soferii au crezut ca frigul sau ploaia ii vor, alunga. Iata insa ca nu a fost sa fie asa. Dovada ca afacerea este profitabila este faptul ca acesti "Gavroche" isi continua activitatea nestingheriti. "Cateodata mai dam peste un client care ne lasa mai multi bani. Am primit si o suta de mii de lei de la un client. Era strain." - povesteste unul dintre "spalatori". De scoala nu au auzit. Cine stie sa citeasca este considerat un geniu. Investitia facuta in afacere este minora. Castigurile sunt, cum era si normal, neimpozabile. La finalul unei zile de munca, daca ai rabdare, ii poti vedea cu plasele pline. Fumeaza tigari de marca si nu e imposibil sa gasesti si ceva branza topita sau cascaval prin bagaje. Clientela este impartita in doua: "Unii ne injura si nu ne dau nimic, altii ne lasa sa spalam parbrize si ne dau cate ceva."- sustine un astfel de meserias. Pana la urma, spalatul parbrizelor este o munca ingrata. Indiferent de motivul invocat, aceasta activitate se numeste tot cersetorie. Iar organele in cauza ar trebui sa isi opreasca autoturismele mai des prin intersectii.
Primarul Ioan Mercea este cunoscut in toata tara...Daca legea ar permite-o, probabil ca Ioan Mercea ar fi ales primarul pe viata al comunei Macea. Si asta pentru ca majoritatea localnicilor se declara mai mult decat multumiti de activitatea lui, nu numai din punct de vedere administrativ si politic, ci si artistic.
Muzicanti la primarie
Sa faci o nunta cu tambalau mare intr-o localitate mica este echivalent cu declansarea unei greve la oras: trebuie sa formezi un comitet de organizare, sa alergi de la om la om, din casa in casa, sa cumperi de toate cele si, cel mai important, sa te asiguri ca, in ziua cea mare, toata lumea va fi prezenta. O nunta in comuna Macea, insa, are garantata o participare covarsitoare a oamenilor. Pentru ca orice nuntas cu scaun la cap si-l ia nas pe primarul Ioan Mercea si impusca doi iepuri dintr-o lovitura: se inrudeste cu edilul sef al localitatii si se asigura ca la nunta va fi muzica, joc si voie buna. Maestru al cantatului din frunza, Ioan Mercea nu scapa nici o ocazie de a-si delecta alegatorii. Iar oitele pe care le pastoreste de mai bine de cinci ani nu se mai satura sa-l asculte. Si nu este singurul artist din primarie. "Multi dintre consilierii locali stiu sa cante. Domnul viceprimar Ioan Chiseoan chiar a terminat Scoala Populara de Arta si canta aproape la toate instrumentele posibile: taragot, clarinet, saxofon, baterie, pian, orga, orice!", spune Ioan Mercea.
Bolovanul de la Marea Nordului
La cat de darnice au fost muzele cu edilii maceni, ar fi fost pacat ca ei sa cante doar la nunti. Taraful format din primar, viceprimar si o mana de consilieri face furori la concursurile de muzica populara. Acum cateva luni, taraful macean a castigat locul intai la Deva, cu o serie de cantece traditionale, nu doar din Ardeal, ci si din Oltenia si Moldova. "Am fost plecati si din tara si intotdeauna am aratat peste tot pe unde am mers ca romanii sunt talentati. La noi, la fiecare cinci metri patrati se gaseste unul care sa arate ceva deosebit, pe cand alte tari cauta cu lumanarea dupa cultura. Fac din toate nimicurile ceva extraordinar. Am fost acum cativa ani in Danemarca, la Marea Nordului, si nu mi-a venit sa cred ca o simpla piatra - un bolovan fara nici o forma sau culoare deosebita era vizitata zilnic de zeci de autocare pline cu oameni. Nici macar localnicii nu stiau ce e cu piatra aceea, presupuneau doar ca e un meteorit!", rade Ioan Mercea.
Farse de copil mic
Primarul din Macea mai poseda un talent: acela de a vorbi precum copiii mici. Daca ii auzi vocea subtiata si plangacioasa fara a-l vedea, poti jura ca ai de-a face cu un copil. Ioan Mercea stie prea bine acest lucru si il foloseste pentru a le juca farse prietenilor. "Odata am sunat-o pe sotia unui prieten care ma jignise tare si am vorbit cu vocea asta de copil mic. Am cerut sa vorbesc cu sotul si femeia mi-a spus ca nu e acasa. M-a intrebat ce vreau cu el. I-am zis: "Mi-o promis ca vine la mami, ca de fiecare data cand vine, ii aduce lu' mami flori si mie inghetata!" Femeia a inceput sa ma descoasa: "Vine des pe la voi?" "Da, sigur, vine foarte des si- mi da bani sa-mi cumpar floricele si inghetata!" Bine-inteles ca, dupa ce sotul a ajuns acasa, a fost scandal mare. I-am intalnit dupa o vreme la ziua lui de nastere si erau inca certati, asa ca le-am spus, ca eu fusesem la telefon. Au zburat cateva farfurii dupa mine si m-au fugarit prin curte!", incheie, amuzat, primarul.
Filarmonica aradeana la deschiderea stagiunii 2001/2002Viata muzicala a unui oras isi da masura prin insumarea momentelor individuale, saptamanale, am fi tentati a spune, "de zi cu zi". Sunt bune si evenimentele, pentru a crea acea atmosfera de sarbatoare, de exceptional care invioreaza spirite si desteleneste obisnuinte, dar ele raman intotdeauna in memoria publicului ca ceva singular cu valoare mondena, afectiva ori aniversara, mai degraba decat o realizare in plan strict muzical. Aici intra deschiderile si inchiderile de stagiune, aniversarile a 100 de ani de fiintare a societatii filarmonice, a 50 de ani de viata muzicala institutionalizata, concertele extraordinare (cum au fost anii trecuti cele la care si-au dat concursul Mariana Nicolesco, Dan Grigore, Tudor Gheorghe etc.) in care accentul cade pe protagonisti, in timp ce lucrarile sunt astfel alese incat sa faca parte din tezaurul de slagare binecunoscute, bucati a caror putere de a aduce publicul in sala de concert s-a verificat in timp. Filarmonica din Arad a deschis stagianea 2001/2002 cu cateva concerte care au adus oameni in sala. Si melomani autentici, si melomani mai putin autentici daca judecam dupa unele reactii. Monumentalul vocal-simfonic si-a confirmat o data in plus forta de seductie, in seara inaugurala cand dirijorul romano-american Valentin Radu a optat pentru oratoriul "Messias" de Haendel, zona in care spun cronicile de peste ocean - dirijorul este specialist. Si-a asociat, pe langa corul si orchestra Filarmonicii, o garnitura solistica de forta in frunte cu soprana Georgeta Stoleriu, autoritate necontestata a barocului muzical, Aura Twarowska, Marius Vlad, Ion Sibrea. Poate cel mai interesant parcurs simfonic ni l-a oferit in compania orchestrei simfonice maestrul Iosif Conta, unul din numele de certa rezonanta in lumea muzicienilor romani. El a redat la venerabila varsta de 77 de ani cu o vigoare fabuloasa, din memorie, doua opusuri izvorate din pana unor compozitori est europeni: Bartok si Dvorak. Daca Dansurile romanesti au avut mai mult o rezonanta sentimentala, celebra Simfonie a IX-a "Din lumea noua" marturisesc cu mana pe inima nu am mai ascultat-o live in asemenea conditii de acuratete strict tehnica dar si stilistica, cu o participare constant sustinuta din partea instrumentistilor. Stiinta raporturilor sonore si a contrastelor, trecerea mladioasa dintr-un registru in altul sunt atributele unei interpretari pe care nu ezit sa o plasez la cotele cele mai inalte ale acestui inceput de stagiune. Sunt si atributele care certifica profesionalismul sefului de orchestra, autoritar si eficient, care este Iosif Conta. De unde se vede cat de importante sunt astfel de intalniri cu personalitati capabile sa genereze si sa motiveze o atare performanta. Au urmat concerte in care prim planul l-au ocupat solistii. Daca maestrul Conta a acompaniat un tanar de perspectiva (care la Arad nu a starnit prea multe entuziasme), pe podium au urcat in saptamanile urmatoare, intr-un crescendo bine calculat, consacratii ajunsi la deplina maturitate: Dana Borsan (alternare de dantelarii delicate si convulsii agitate in allegro pe claviatura unui Mi bemol mozartian), Gabriel Croitoru (rafinat stilist in eternul rasfat violonistic care este "Anotimpurile"), in fine, Viniciu Moroianu (trepidant in al treilea concert beethovenian, imprimand un tempo ametitor orchestrei, dar controland ferm si seducator efectele unei adresari eficiente publicului si partiturii in sine). Au fost si alte bucurii bijuteria care este Simfonia in Do major de Bizet, un cvintet cu clarinet pe care l-au interpretat solistii orchestrei aradene, Marea simfonie de Schubert intr-o viziune cam greoaie ce-i drept, un concert a cappella de confirmare a unui tanar dirijor care se ocupa de corul institutiei. Urmeaza un mini turneu de o zi in Ungaria cu un medalion Erkel Ferenc care va fi prezentat si publicului aradean joi seara. Debutul de stagiune reflecta foarte clar dificultatile de a alcatui programul unei stagiuni. El se contureaza din mers, de la o saptamana la alta. Ceea ce in alte parti reprezinta normalul - a sti cu un an mainte, ori macar cu cinci sase luni configurarea stagiunii - la noi trece drept o utopie. Dar care infirma teoria lui Berdiaev care spune undeva ca "toate utopiile au un cusur: sunt realizabile".Si asa, surprizele placute isi mai fac aparitia.
In aceasta zona va fi construit un hotel al sportivilor - Virtual Arad News (c)2001Consiliul Local Arad a finalizat procedura de rectificare a bugetului. Banii au fost impartiti institutiilor subordonate, realizandu-se o economie de 400 de milioane de lei, care au fost alocati restaurarii monumentului Sfantului Ioan de Nepomuk. Consilierii au dat in folosinta Directiei de Tineret si Sport suprafata de 5180 metri patrati de teren de langa Sala Sporturilor, unde va fi construit un hotel pentru sportivi. La sfarsitul sedintei, viceprimarul Emanoil Voicu si primarul Dorel Popa au prezentat concluziile deplasarilor in Turcia si Italia. Viceprimarul a reprezentat Aradul la forumul oraselor si regiunilor din Europa Centrala si de Est, alaturi de alti peste 50 de edili din aceasta zona. Alaturi de Arad, Romania a fost reprezentata de Bucuresti, Ploiesti, Iasi si Constanta. "S-a discutat despre finantarea intreprinderilor mici si mijlocii, parteneriatele internationale transfrontaliere si cheltuirea mai eficienta a banilor publici. Am ajuns la concluzia ca va trebui sa punem un accent mai mare pe pastrarea identitatii culturale a popoarelor din aceasta regiune", a declarat viceprimarul. La randul sau, Dorel Popa s-a aflat zilele trecute la Trento (Italia), unde a luat contact cu tehnicile de aplicare a agroturismului. La manifestarea organizata de Comunitatea Europeana au participat reprezentanti a sapte state.

Cafenea

Cafa... Va asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN: [Message Board]


Arhiva

Arhiva Ati pierdut cumva o stire importanta? O veti gasi in arhiva VAN.

Cautati in arhiva Virtual Arad ! Cautare in arhiva Virtual Arad.

   Search this site                 powered by FreeFind
 


new88.gif (2109 bytes)van_publicitate.gif (4271 bytes)

home3.gif (1226 bytes) Imobil de vanzare


Redactia

Stiri Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorghe Puterity si Trutiu Florin.
Imagini Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.
Web Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Agenda de Arad, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Ziua de Vest, Saptamanalul Aradeanul, Radio Pro FM (stiri locale), TV Arad, TV Intersat, Pro TV Arad.


[Arhiva 2001] [Arhiva 2000] [Arhiva 1999] [Arhiva 1998]

Stirile VAN 2001 au avut cititori.

{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}