...

Joi, 9 august 2001

• Victoria va exporta ceasuri programatoare in America

Luna viitoare va pleca primul lot de produse Fabrica aradeana de ceasuri a reusit sa patrunda pe piata de profil din SUA. In urma cu doua luni, au fost trimise catorva firme de peste ocean prototipuri de ceasuri programatoare. Partenerii americani au apreciat produsele, motiv pentru care au facut o comanda. "Persoanele cu care colaboram noi ne-au spus ca prototipurile noastre au fost acceptate. Chiar luna viitoare va pleca catre America primul lot de ceasuri, urmand ca, in timp, numarul comenzilor sa creasca" ne-a declarat Ioan Mainescu, directorul Bazei de Aprovizionare, Productie si Desfacere Arad (BAPD), firma care detine pachetul majoritar de actiuni la Victoria. De asemenea, produsele purtand marca Victoria mai pot fi gasite in cateva tari europene: Franta, Portugalia, Anglia, precum si Canada. Zilele acestea se poarta discutii cu firma germana Mercur in vederea incheierii de noi contracte. "Chiar maine (astazi - n.r.) vom pleca in Germania pentru a pune la punct unele aspecte ale afacerii" spune directorul BAPD. De cateva luni, fabrica de ceasuri din Arad a preluat productia unei firme similare din Cehia. Acest lucru s-a facut la sugestia companiei Mercur, colaboratoarea Victoriei. "Pentru fabrica noastra, aceasta preluare a insemnat un volum important de comenzi, precum si transferul unei parti din utilajele de productie ale firmei cehe Prim s.r.o. La actuala se produc sapte sortimente ceasuri desteptatoare" a mai adaugat Ioan Mainescu. Pe liniile de fabricatie transferate din Cehia se mai lucreaza mecanisme de automatizare pentru diverse se domenii. Victoria Arad este interesata sa incheie un acord similar si cu firmele din Iugoslavia care relatii de colaborare compania Mercur, insa deocamdata partile implicate se afla faza de tatonare.

• Sergiu Nicolaescu si-a scurtat prezenta in judetul nostru

Acesta nu a mai luat parte la discutiile de la Vama Curtici Comisia senatoriala pentru Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala si-a incheiat vizita de doua zile in judetul Arad. Batalionul Mixt romano-maghiar, Vamile Nadlac si Curtici s-au constituit in obiective principale ale comisiei. Comisia i-a avut in componenta pe Sergiu Nicolaescu- presedinte, Ioan Pastiu-vicepresedinte, Ilie Platica, Marius Munteanu, Dumitru Bodea si Szabo Karoly. Senatorul Sergiu Nicolaescu si-a scurtat prezenta in judetul nostru si nu a mai participat la discutiile din Vama Curtici, luand avionul spre Bucuresti. Desi era asteptata cu maxim interes, vizita comisiei senatoriale nu a adus seisme la Directia Regionala a Vamilor sau cel putin s-a evitat scoaterea la iveala a problemelor din zona. Totusi, vicepresedintele Ioan Pastiu a accentuat ideea lipsei de colaborare intre factorii de decizie, motiv pentru care nu se poate lupta eficient pentru stoparea infractionalitafii. In acest context, acesta considera ca trebuie infiintata o structura care sa fie prevazuta in lege si care sa preia toate fenomenele care se intampla la punctele vamale pentru a fi prelucrate si transmise mai departe la cei care au atributii in domeniu. "Deocamdata, fiecare minister are un reprezentant si nu exista o colaborare suficient de buna in punctul de frontiera." Problema traficului de droguri a fost dezbatuta amanuntit prin prisma lipsei de reactie a lucratorilor vamali romani, in timp ce omologii maghiari sunt mult mai rapizi. "Ne-am intrebat si noi cu este posibil ca Ungaria sau Austria sa stie de transportul drogurilor, iar noua sa ne scape. De aceea ne-am deplasat aici pentru ca in lege sa prevedem obligativitati pentru toti cei care concura la acesta situatie," Reactiile celor direct implicati in vizita Comisiei senatoriale au fost pozitive. Prefectul Gheorghe Pele a apreciat ca s-a trecut cu bine peste verificarile efectuate. Directorul Directiei Regionale a Vamilor, Camelia Popescu, desi se vehicula ca va fi aspru criticata, sustine ca vizita a avut un caracter util. "Interimatul la DRV va lua sfarsit in toamna. Nu cred ca nu exista o buna colaborare intre vami, institutiile direct implicate, deci nu sunt motive sa se grabeasca concursul.", a spus Camelia Popescu. Conducerea judetului s-a ingrijit ca membrii delegatiei de la Bucuresti sa se relaxeze, astfel ca dupa epuizarea discutiilor s-au intretinut intr-o atmosfera destinsa la Castelul de la Macea, dupa care au luat calea Bihorului.

• Zbor de cosmar

Vineri la ora 18,20 pe un deal de langa Faget - s-a auzit o bubuitura puternica. Se prabusise un elicopter. Pentru pilotul Hogg Peter Turkheim si pentru Stefan Norbert Andronik, acesta avea sa fie ultimul zbor. Ocupantele locurilor din spate, Cristina Zacoi si Delia Mihutescu, au scapat insa cu viata. Ele s-au trezit in mijlocul unui cosmar care continua si astazi. Salvatorii Primele persoane care au ajuns la locul tragediei au fost vacarul Cornel Furdui si padurarul Petru Balanescu. Casca pilotului si bucati de cablaj atarnau de creanga unui copac. Un slap de plaja era infipt in aparatul de bord. In jurul elicopterului erau imprastiate o multime de lucruri personale. Undeva in apropierea fuselajului erau o gramada de bani, in bancnote de 500.000 de lei, si o servieta diplomat. La aproximativ 150 de metri distanta s-a gasit si jurnalul de bord. Cu un briceag, Furdui a taiat centurile de siguranta care ii tineau captivi pe supravietuitori. Pilotul elicopterului abia daca mai dadea semne de viata. Si Stefan Norbert Andronik se afla intr-o stare critica. Fetele au fost intinse pe iarba in asteptarea primului ajutor. Conform spuselor padurarului Balanescu, ambulanta a venit la mai bine de o ora dupa ce a fost anuntata, din cauza drumului greu accesibil. Cand doctorii au ajuns acolo, pilotul murise, dar Andronik inca traia. Cele doua fete erau in stare de soc. Stefan Andronik a murit la Spitalul din Faget. Delia Mihutescu, de 27 de ani, din Timisoara, si Cristina Zacoi, de 20 de ani, din Arad, au scapat cu o multime de rani care nu le-au pus viata in pericol. Supravietuitoarele Fetele au fost transportate la Spitalul Judetean din Timisoara. Delia Mihutescu s-a ales cu cateva contuzii usoare. Din pacate, ea nu isi mai aminteste absolut nimic despre accident si nu isi recunoaste rudele apropiate. La randu-i, aradeanca Cristina Zacoi este internata la Clinica I de Ortopedie si Traumatologie a aceluiasi spital, cu o fractura de femur care o va tine vreme indelungata imobilizata la pat. La capataiul Cristinei sta, fara incetare, mama ei. Cu durere in suflet, tatal povesteste ca tanara era iubita lui Peter, pilotul elicopterului prabusit. "Erau impreuna de vreo trei luni si cred ca intentionau sa se casatoreasca. Stiu ca voiau sa plece in Africa de Sud pentru o vreme, ca sa calatoreasca, sa viziteze. Cristina are 21 de ani, a terminat scoala si a lucrat o perioada intr-o patiserie. Din iunie, insa, nu mai lucreaza, cand s-a imprietenit cu Peter", spune tatal fetei. Tot de la acesta "Aradeanul" a aflat ca fiica lui mai zburase cu elicopterul si nu ii era teama ca s-ar putea intampla ceva, mai cu seama ca elicopterul era pilotat de iubitul sau, in varsta de 55 de ani.

• Pirati prin pietele aradene

Amenzi pentru distractie Industria muzicala i-a scos parca definitiv din minti pe romani. Nu se mai poate vorbi despre un fenomen cultural, ci mai degraba despre unul social. Adolescentii, dar nu numai ei, au devenit target-ul unei afaceri extrem de rentabile. Practic, milioane de dolari se invart anual in acest domeniu. Comercializarea casetelor audio, video sau CD-urilor aduce profituri inimaginabile. Cum era si normal, autoritatile in drept, cum ar fi casele de productie sau asociatiile artistilor au luat unele masuri pentru protejarea dreptului de autor. Era de asteptat ca pe piata sa-si faca aparitia si negustorii necinstiti. La atatea milioane de dolari pot fi produse mult mai multe milioane din comertul ilicit. Se estimeaza ca in Romania, peste 50% din aceste produse comercializate sunt contrafacute si nu au de a face cu productiile originale. Cine nu stie poate afla acum ca exista o lege care interzice nu numai comercializarea produselor audio, video, ci si difuzarea lor fara achitarea unei taxe catre uniunea compozitorilor. Aceasta inseamna ca muzica pe care o auzim in baruri, magazine, sau chiar in mijloacele de transport in comun este in afara legii. Dar, aceasta lege (care, trebuie precizat, nu este Legea Dreptului de Autor) mai interzice si difuzarea muzicii in public. Spre exemplu, daca i s-ar casuna cuiva sa-ti dea amenda, ar putea foarte bine sa vina la o petrecere data de tine unde asculti de fata cu alte zece persoane, ultimul album al formatiei preferate. Dupa cum se poate vedea, din cele aratate mai sus, lucrurile sunt atat de bine delimitate, incat uneori vizeaza absurdul. Numai ca, trecand peste grija unora de a limita numarul ascultatorilor, in functie de numarul de produse vandute, pietele sunt pline de produse pirat. De prea putine ori institutiile abilitate i-au pedepsit pe comerciantii unor astfel de produse. Oricum, daca ar fi prinsi, acestia nu s-ar alege decat cu o amenda de cateva sute de mii de lei, actiune care nu are darul de a-i descuraja. Culmea, pirateria a ajuns pana intr-acolo incat prin Arad misuna zeci de vanzatori ambulanti care incearca sa-ti vare pe gat CD-uri la preturi foarte mici. Aflati de partea cealalta a baricadei, comerciantii vad lucrurile putin diferit. "Noi achizitionam casetele si CD-urile de la anumite studiouri de inregistrari. De unde sa stim ca acestea lucreaza legal sau nu?" declara Ileana Stanca, vanzatoare de astfel de produse. In fond si la urma urmei exista ceva adevar si in spusele vanzatoarei. De comercianti ilegali amendati am mai auzit, dar de producatori-pirat pedepsiti mai rar. De fapt, a cui este vina? "Pana acum am fost amendata de doua ori. Am platit amenda pentru ca nu am avut incotro. De ce nu s-au dus pe fir in sus sa vada  de unde incepe aceasta mafie. Le-am pus la dispozitia gardienilor si politistilor documentele de provenienta a marfii, dar degeaba. Va spun eu, noi astia mici platim si cei mari castiga. Este corect?" se intreaba oarecum retoric Ileana Stanca.

• Italienii fac bulion la Chisineu Cris

Bucati din S.C. Arlefruct S.A. au fost vandute Confruntata ani la rand cu probleme financiare, S.C. Arlefruct S.A. a intrat in proces de lichidare. Cu toate ca bunurile mobile si imobile ale societatii au fost scoase de cateva ori la licitatie, nu s-a reusit decat vanzarea unei parti. Luna trecuta, o societate comerciala cu capital italian a achizitionat o parte din unitatea de productie de la Chisineu Cris. Italienii au cumparat toate spatiile fabricii din Chisineu, ramanand in negocieri si preluarea fabricii de conserve. Intentia noilor proprietari ai sectiei de productie apartinand S.C. Arlefruct este de a transforma fabrica de conserve intr-o sectie specializata in producerea pastelor tomate. Daca se va ajunge la un consens cu lichidatorul S.C. Arlefruct, iar italienii vor prelua si fabrica de conserve, in toamna acestui an, aici va fi montata o linie tehnologica noua de preparare a bulionului. Pentru a dezvolta afacerea in zona Chisineu, italienii vor sa cumpere si aproximativ 2000 de hectare de teren arabil, care vor fi cultivate in mare parte cu legume.

Va asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN: [Message Board]