In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
 |
 |
O delegatie de la Baumeister & Ostler a studiat mediul local de afaceri
Camera de Comert si Industrie Arad a primit, vizita unei delegatii germane compusa din sase persoane de la firma Baumaister & Ostler. Actionarii de la firma germana, care se afla deja la a patra vizita in Arad, s-au decis, dupa ce au efectuat un studiu preliminar, sa investeasca in orasul nostru. In faza actuala, investitorii germani, pe langa infrastructura economico-sociala a orasului, au fost interesati si de atitudinea administratiei, pentru aceasta programandu-si intalniri cu primarul Dorel Popa si cu presedinteie CJA, Caius Parpala. Firma este specializata in asamblarea componentelor pentru autoturisme. Germanii au vizitat anterior si orasele Timisoara si Oradea, dar mediul cel mai propice pentru a investi li s-a parut in Arad. Camera de Comert se afla de opt luni in relatii de parteneriat cu germanii si in acest moment exista certitudinea ca acestia vor fi prezenti mult mai pregnant in peisajul economic aradean. Singura necunoscuta o constituie amplasamentul, avandu-se in vedere Parcul Industrial sau Zona Libera. Actionarul principal, germanul Baumeister impreuna cu ceilalti asociati au efectuat o vizita la firma Leoni Wiring System pentru a se consulta cu un investitor care lucreaza in Arad asupra fluentei regimului vamal. Conducerea CCIA le-a expus acestora variantele pe care le au in privinta regimului vamal si mai ales a posibilitatii de a se efectua vamuirea chiar in incinta fabricii daca au acreditare. "Partenerii germani sunt decisi sa investeasca in Arad. Este o firma extrem de serioasa si acest lucru este important in dezvoltarea economica a Aradului", afirma presedintele CCIA, Nicolae Bacanu. Desi nu s-a estimat cifra la care se ridica investitia firmei germane, s-a precizat ca este apropiata ca dimensiune de cea a firmei Leoni. Desi delegatia aradeana a fost asteptata de primarul Dorel Popa si de presedintele CJA, Caius Parpala, in ultimul moment, datorita programului incarcat si a unor desincronizari, investitorii de la Baumeister & Ostler nu s-au mai intalnit cu cei doi demnitari aradeni.
Ministerul de Interne era sa piarda fondurile Comunitatii Europene
Pe drumul dinspre Arad si localitatea Siria, la iesire din localitatea Horia, se construieste de cativa ani primul centru pentru imigranti de pe frontiera de vest a tarii. Proiectul a intrat in atentia Comunitatii Europene si a fost chiar finantat de catre aceasta, in mare parte. Constructia Centrului pentru imigranti este si un criteriu important pentru procesul de aderare a Romaniei la UE. Tocmai de aceea ca un garant al realizarii acestui proiect, a fost considerat si Ministerul de Interne al Romaniei. Zilele trecute, reprezentanti ai Ministerului de Interne au fost la Centrul pentru imigranti pentru a constata evolutia lucrarilor de constructie. Gheorghe Falca, vicepresedintele Consiliului Judetean Arad, ne-a declarat ca lucrarile sunt in faza de finalizare si ca acesta va fi inaugurat in curand. CJA va continua si constructia de locuinte din localitati ale judetului. Gheorghe Falca spune ca autoritatile judetene vor aloca cel putin 500 de milioane de lei in fiecare luna pentru continuarea lucrarilor de constructie pentru locuinte, dar si pentru inceperea altor investitii in acest domeniu. CJA este sprijinit si de fondurile de la Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei. Pana acum, consiliilor locale din Pecica si Vladimirescu li s-a alocat aproape 2 milarde de lei. Din aceste fonduri, 1,2 miliarde a fost pentru comuna Vladimirescu, iar peste jumatate de miliard pentru comuna Pecica. Deocamdata nu au fost alocate fonduri pentru continuarea constructiilor de locuinte in comuna Barzava, insa in lunile ce vor urma Consiliul Judetean va include si aceste investitii in propunerile de repartizare a fondurilor prevazute.
In noaptea dinspre sambata, 3 martie, si duminica, 4 martie, trei infractori au furat o masina din Timisoara si au incercat sa fuga cu ea. Politistii au primit imediat consemn pentru urmarirea Mercedesului furat si au instituit filtre pe toata raza judetului. La un moment dat, pe soseaua dintre Remetea Mare si Ianova, infractorii au fost interceptati de un echipaj al Politiei Timis, format din doi subofiteri. Infractorii au fortat barajul facut de politisti, pe unul dintre ei aruncandu-l in sant. Celalalt subofiter s-a urcat in masina personala si a inceput urmarirea. Prin statia radio a mai apucat sa comunice bazei ca se trage asupra lui cu un pistol-mitraliera. Ulterior, Sasa Disici a fost gasit mort, iar criminalii disparusera fara urma. Se pare ca doi dintre ei au sosit in noaptea de sambata spre duminica, la doua ore dupa savarsirea omorului, la Hotelul Arad din municipiul nostru. Ce doi suspecti nu aveau nici un bagaj asupra lor si corespundeau semnalmentelor detinute de politisti. Mai mult, ei au prezentat la receptie actele lor de identitate. Unul dintre ei, S.M. este cunoscut in arhivele Politiei ca unul dintre cei mai renumiti hoti de masini. Dupa adresa, este rezident in judetul Timis, in zona comunei Recas. Celalalt, I.P., nu apare ca recidivist in informatiile Politiei dar se pare ca a fost in autoturismul furat, in momentul atacului. Cei doi au parasit hotelul in dimineata zilei de duminica, plecand in directii diferite.
Intre timp la Satu Mare a fost arestata o persoana care corespundea semnalmentelor portretului robot emis de Politie. Acesta, in urma cercetarilor efectuate la IPJ Timis a fost gasit nevinovat si pus in libertate. Cu toate acestea, dupa surse din Politia aradeana, mai exista un suspect. Acesta ar fi fost arestat la Oradea in cursul zilei de marti, de o echipa a politistilor aradeni. Politia aradeana, ca de altfel toata Politia romana, este in alarma de gradul 0 iar informatiile care ajung in presa sunt strict controlate. Cu toate acestea, informatia dupa care unul din cei trei faptasi ar putea fi aradean ramane actuala, iar despre ceilalti doi se vehiculeaza ideea ca ar fi arabi. La fel se intareste convingerea ca plutonierul major Sasa Disici nu a urmarit niste banali hoti de masini, ci a picat in mijlocul unei reglari de conturi intre mafioti. Numai asa se explica faptul ca - in preocuparea faptasilor de a nu lasa martori, care, ulterior, sa-i poata recunoaste - a fost executat cu sange rece. Daca aceste presupuneri se dovedesc exacte, gasirea faptasilor va fi deosebit de dificila, daca nu imposibila. Printre ofiteri exista opinii conform carora faptasii au parasit deja tara.
Rod al muncii de cercetare, ele sunt adevarate carti de istorie
Miercuri dupa-amiaza, in cadrul oferit de libraria "Ioan Slavici", Complexul Muzeal Judetean Arad si-a lansat publicatiile pe anul 2000. Lansarea a fost una mai deosebita, daca avem in vedere faptul ca lucrarile supuse atentiei participantilor nu sunt unele care se adreseaza unui public foarte larg. Una dintre publicatiile pe care Complexul Muzeal Arad le-a lansat este si periodicul "Ziridava". Adevarata lucrare stiintifica, "Ziridava" a ajuns la numarul 22 si este rod al muncii depuse de cercetatorii Muzeului Judetean si de colaboratorii acestei institutii. Publicatia apare din doi in doi ani, acest lucru conferindu-i o importanta aparte: in paginile sale sunt cuprinse studii si rezultatele cercetarii stiintifice desfasurate pe o perioada lunga de timp. Directorul Complexului Muzeal Arad, Pascu Hurezan a aratat ca "Ziridava" ramane, peste timp, o adevarata oglinda a activitatii celor care sunt angrenati in munca de cercetare; ei nu apar deseori in fata publicului, iar rezultatul travaliului lor nu este cunoscut de toata lumea. In acest context, "Ziridava" se constituie intr-un volum destinat in primul rand cercetatorilor, istoricilor si studentilor, dar si celor pasionati de tainele trecutului si istoriei acestor locuri. Numarul 22 al periodicului "Ziridava" este structurat pe capitole ce cuprind studii de arheologie, istorie medievala, arhivistica, istoriografie etc., coordonatorul editiei de fata fiind istoricul Peter Hugel. O a doua publicatie prezentata la libraria "Ioan Slavici" a fost "Modele de convietuire in Europa Centrala si de Est", coordonatorul lucrarii fiind muzeograful Rodica Colta. Aceasta carte este reflectarea celui de-al doilea simpozion international organizat de muzeaul aradean, pe tema convietuirii dintre populatia majoritara romaneasca si cea minoritara, reprezentata de etniile maghiara, germana, sarba, slovaca, roma etc., pe aceste meleaguri. Absolut toate articolele cuprinse in volumul de fata releva aceeasi idee: populatia majoritara si cele minoritare convietuiesc aici fara riscul de a-si pierde identitatea nationala si culturala, intr-un climat nezdruncinat de framantari interetnice sau interconfesionale.
In localitatea Pancota au inceput lucrarile pentru introducerea retelei de gaz metan. O data cu finalizarea lucrarilor la reteaua de gaz, de aceasta vor beneficia atat locuitorii din orasul Pancota, cat si din satul Maderat. Incepand de ieri, au fost demarate lucrarile de introducere a conductelor. Intreaga lucrare va fi executata de catre firma Comera, care are o deosebita experienta in efectuarea unor lucrari de acest fel. Costul intregii operatiuni depaseste 30 de miliarde de lei, fondurile fiind asigurate de catre executantii lucrarii, din fonduri externe. Distributia va fi facuta, dupa incheierea lucrarilor, de aceeasi firma. Conform contractului incheiat intre Comera si Primaria din Pancota in toamna acestui an unii dintre lcuitori vor putea folosi deja gazul iar termenul de executie si de predare al intregii lucrari este fixata pentru anul viitor. Primarul orasului Pancota, Iosif Retter, ne-a declarat: "Consider ca este o realizare deosebita pentru noi. O dati cu finalizarea acestei lucrari, standadul de viata al celor care locuiesc aici va creste, iar de aceasta investitie vor beneficia, pe langa locuitori, si firmele care functioneaza aici."
Va
asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN
Ati pierdut cumva o stire importanta?
O veti gasi in arhiva VAN.
Cautare in arhiva Virtual Arad.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorghe Puterity si Trutiu Florin.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.
Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
[Arhiva 2001] [Arhiva 2000] [Arhiva 1999] [Arhiva 1998]
Stirile VAN 2001 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
