...

Joi, 5 iulie 2001

• Angajatii de la Astra Trinity vor primi tichete de masa

Salariile vor fi majorate in perioada urmatoare Ziua Independentei Statelor Unite ale Americii a fost sarbatorita la Astra Trinity Industries, unde americanii detin pachetul majoritar de actiuni, prin munca. Dar, dupa cum ne spunea, ieri, Ionel Rusu, liderul sindicatului de la Astra Trinity, dupa munca vine si rasplata. Iar, primele recompense vor veni in perioada imediat urmatoare. Prima recompensa va veni in cursul acestei luni, cand se va face situatia financiar-contabila a primelor sase luni ale acestui an. In functie de veniturile obtinute se vor face majorarile salariale, mult asteptate de muncitorii fabricii. Daca pana acum salariile erau calculate in raport dolar-leu, din luna iulie raportul va fi euro-leu. Dupa indelungi discutii intre sindicat-patronat, s-a obtinut si acordarea tichetelor de masa pentru angajatii Astra Trinity. Rezultatele financiare bune ale societatii permit ca din luna septembrie a acestui an sa se acorde tichete de masa muncitorilor. Atat majorarea salariilor, cat si acordarea tichetelor de masa au redus tensiunile create intre muncitori si actionarii americani. Semn ca la Astra Trinity este de lucru o demonstreaza si faptul ca in prezent se fac angajari. Din cate am fost informati, la Astra vor fi angajati aproximativ 150 de muncitori, cererea cea mai mare fiind pentru sudori.

• Masuri drastice la PCTF Nadlac

La Punctul de control de trecere al frontierei de la Nadlac, la initiativa col. Vasile Ciocan, seful Directiei Politiei de Frontiera Oradea, a avut loc o intalnire intre reprezentantii politiei de frontiera si cei ai Directiei Regionale Vamale Arad. Incepand cu 26 iunie a.c., in cadrul reorganizarii politiei de frontiera, Inspectoratul de Politie de Frontiera Arad, impreuna. cu cel din Satu Mare si Bihor au trecut in subordinea nou infiintatei Directii de Politie de Frontiera Oradea. In cadrul intalnirii de la Nadlac, col. Vasile Ciocan a prezentat un plan de masuri care vor fi aplicate incepand de azi, si care au ca principal scop ordonarea muncii in vederea fluidizarii activitatii in acest punct al frontierei. Dintre cele 18 puncte ale planului, in care a fost de acord si Camelia Popescu, directorul DRV Arad, cele mai importante ar fi cele legate de prezenta persoanelor in perimetrul punctului. Astfel, se interzice cu desavarsire, in timpul zilei, trecerea pe jos a persoanelor spre Ungaria. O alta regula impusa este aceea ca biciclistii vor avea voie sa treaca prin vama doar intre anumite ore si cu precizarea unui anumit timp de intoarcere. Cea mai importanta masura care a fost luata este aceea ca nu se va mai permite stationarea autovehiculelor intre vami, ori vor fi intoarse in Ungaria, ori vor fi vamuite corespunzator de catre personalul vamal. Un alt punct al planului, poate cel mai revolutionar, face referire la accesul persoanelor in punctul vamal. Astfel, incepand de azi, nimeni nu va mai avea acees dincolo de bariera situata la intrarea in punct decat insotit de catre o persoana de la institutia cu care doreste si intre in contact. Despre reusita acestui plan de masuri col.Vasile Ciocan este foarte transant: "am aplicat acelesi masuri, in urma cu cateva luni si in punctul TF de la Bors. Si am reusit sa instauram ordinea si disciplina; La fel va fi si la Nadlac".

• De 125 de ani, Crucea Rosie Romana se afla in slujba umanitatii

La Arad s-a desfasurat un simpozion dedicat acestei aniversari Data de 4 iulie 2001 a marcat implinirea a 125 de ani de la infiintarea Societatii Nationale de Cruce Rosie din Romania, eveniment marcat si la Arad printr-un simpozion, organizat de filiala judeteana Arad a Crucii Rosii. Cel care este considerat parintele Crucii Rosii este elvetianul Henry Dunat care a scris in anul 1862 "O amintire de la Solferino", lucrare ce a avut un ecou international remarcabil. Ca urmare, in 1863 ia fiinta, la Geneva, Comitetul genevez pentru ajutorarea militarilor raniti, care va deveni Comitetul International al Crucii Rosii. In anul 1874 Romania adera la Conventia de la Geneva, pentru ca pe data de 4 iulie 1876 sa se infiinteze Societatea de Cruce Rosie din Romania, primul sau presedinte fiind printul Dimitrie Ghica. Primele actiuni ale sale au fost initiate in acelasi an, cand ambulantele Crucii Rosii Romane dau ajutor ranitilor in Serbia, in timpul razboiului sarbo-turc. De atunci, Crucea Rosie Romana s-a implicat direct in actiuni de ameliorare a soartei ranitilor de razboi, a conditiilor de viata a populatiei afectate de mari calamitati (cutremurul din 1940, seceta din 1946, inundatiile din 1970, cutremurul din martie 1977) etc. Misiunea fundamentala a Societatii Nationale de Cruce Rosie din Romania este "prevenirea si alinarea, in mod impartial, a suferintelor umane fara nici o discriminare de nationalitate, rasa, sex, clasa sociala, religie, varsta si optiune politica", iar principiile fundamentale ale sale sunt "Umanitate, Impartialitate, Neutralitate, Independenta, Voluntariat, Unitate si Universalitate". La ora actuala, Crucea Rosie Romana (CRR) este o persoana juridica de drept public, autonoma, neguvernamentala, fiind o asociatie de ajutor voluntar, cu un patrimoniu ce cuprinde bunuri mobile si imobile provenite din cotizatii, donatii, sponsorizari, contributii banesti si in bunuri. In Romania exista 278 de detasamente de interventii, 6 depozite zonale pentru operatiuni de urgenta, minidepozite in cele 47 de filiale. Pentru ajutorarea sinistratilor inundatiilor din anul 2000, CRR a asigurat ajutoare in valoare de peste trei miliarde de lei, din care judetul Arad a distribuit peste cinci sute de milioane de lei. Crucea Rosie Romana are o serie de programe pentru sanatate care prevad: promovarea normelor de igiena personala si colectiva, prevenirea bolilor transmisibile, a consumului de alcool, tutun si droguri; campania de vaccinare a copiilor la care au participat pentru mobilizare peste 1700 de voluntari; cursuri de calificare surori de CR (in judetul Arad, din anul 1980 au absolvit 520 de cursante) etc. Beneficiarii actiunilor sociale ale Crucii Rosii Romane sunt familiile sarace cu multi copii, batrani, persoane cu handicap, copii orfani. Filiala judeteana Arad a distribuit in acest an peste 90 milioane de lei, materializate in alimente, imbracaminte, care au ajuns in posesia persoanelor sarace. Pentru desfasurarea programelor sale, filiala Arad colaboreaza cu voluntari, iar cu ocazia implinirii a 125 de ani de la infiintarea Crucii Rosii Romane au fost evidenfiafi, prin acordarea unor diplome de onoare si de recunostinta, cativa dintre voluntarii aradeni: dr. Vira Iovescu, Gheorghe Constantin, Alin Leac, Viorica Taranu, Nicolae Pavel, Victoria Popa si Sanda Leucuta.

• Jurnal cu VIP-uri si sampanie la ProTV Arad

500 de iesiri in eter Colegii de la  PRO TV Arad au sarbatorit 500 de iesiri in eter. Vineri, locul jurnalului de la ora 17 si ceva a fost luat de o emisiune care a avut si stiri, si invitati, si intrebari, si raspunsuri. "Aradeanul" a izbutit sa se strecoare in culisele evenimentului, asa ca a tras si cu ochiul, si cu urechea. Asadar... Editie speciala "Bine v-am gasit! Sunt Paula Herlo si va prezint o editie speciala a stirilor locale, Bogdan Costea este impreuna cu invitati in studioul Stirilor PRO TV Arad. Buna seara, Bogdan!", au fost cuvintele de inceput ale emisiunii de vineri a statiei PRO TV Arad. Schimbarea formatului a determinat si modificarea distributiei, intr-o formula inedita. Emisiunea a fast moderata din platou de Bogdan Costea, iar Paula Herlo si-a prezentat materialele din spatiul regiei de emisie. Cele mai multe probleme le-a pus amenajarea platoului, de care s-au ocupat cei doi cameramani, Adrian Craciunoiu si Viorel Suciu. Solutia finala a fost data de Robert Utczas, directorul statiei. Ataturi de Bogdan Costea, in platou au intrat scriitorul si criticul de arta Florin Banescu, viceprimarul Emanoil Voicu, Caius Parpala, presedintele Consiliului Judetean, si Tiberiu Sabo, redactor-sef al "Aradeanului" Tema propusa de organizatori a fost discutarea programelor difuzate pana acum de PRO TV Arad. La mai multe! Primul sosit dintre invitati a fost Tiberiu Sabo, care si-a facut aparitia la ora 15,24. Urmatorul venit, Caius Parpala, a intrat la ora 16,39. El a fost invitat in sala de protocol de Corina Draghici, in calitate de producator general. "Cu ce va servesc? Apa minerala, suc, cafea?", l-a intrebat amfitrioana. Oficialul aradean si-a exprimat optiunea, la oferta gazdei, in stilul sau inconfundabil: "Cu femei!" La 16,40, Sorin Balaban a incheiat montajul materialului filmat. Mircea Moisescu inca lucra la sunet. La ora 16,50 a sosit si Emanoil Voicu. De aceasta data, in "protocol" a intrat Bogdan Costea. "Tu esti moderatoarea discutiei?" a fost prima intrebare - viceprimarului. Ultimul ajuns a fost Florin Banescu. Si de aceasta data, tot Bogdan Costea a fost tinta primei interventii a noului sosit. "Spune, in mare, despre ce va fi vorba, ca-n munte mai vedem noi", a sarjat scriitorul. Dupa emisiunea in care au golit saci cu aprecieri si critici, invitatii au golit cate un pahar de sampanie.

• Angajatii teraselor de la strand sunt multumiti

Chiar daca salariile sunt mici, bacsisul este mare Cum era de asteptat, sezonul estival a adus din nou in atentia aradenilor, strandul Neptun. Privit ca un fel de emblema a municipiului, strandul are si un rol benefic pe piata muncii. La cei aproximativ 50 de agenti economici care isi desfasoara activitatea pe strand exista un numar de mai bine de 300 de angajati, in marea lor majoritate, acestia sunt chelneri, ospatari, vanzatori sau bucatari. Regimul lor de munca este cum era de asteptat, sezonier. Cu toate acestea, angajatii nu se plang. Cel putin doua luni de zile ei au asigurat un venit lunar. Daca ar fi, totusi, sa se planga de ceva, cei care muncesc pe strandul Neptun se declara nemultumiti de numarul orelor de munca. Multi dintre ei stau in tura timp de 12 ore, poate chiar mai mult, in timpul zilei treaba merge relativ bine. Seara insa, incepe nebunia. Dupa cateva beri, unii clienti au pretentia si fie serviti la secunda. Lucru imposibil de realizat, data fiind aglomeratia de pe terase. De la astfel de nemultumiri se ajunge imediat la situatii neplacute. "Daca ar fi mai, multi oameni de ordine, sustine Andrei Ivanescu, chelner, lucrurile nu ar sta chiar asa. Aradenii isi consuma bauturile chiar si pe bancile aleilor sau pe marginea bazinelor de inot. Asta duce la alt soi de probleme. Sambata si duminica", declara Cornelia Farcas, vanzatoare, "adun la sticle sparte sau nereturnate de nu este adevarat. Intr-o singura zi pierd in jur de 50-60 de mii de lei. Sticlele nereturnate ne sunt imputate. Nimeni nu intelege ca trei oameni, cati suntem pe tura, nu putem supraveghea lumea care se perinda in fata noastra". Cu toate acestea, angajatii teraselor de pe strand nu vor sa isi gaseasca un alt loc de munca . Un chelener, care doreste sa ramana anonim, din motive lesne de inteles, ne explica si de ce: "Pai de ce sa plec? Salariul este mai nimic, e adevarat, dar fac ciubucuri grase". Strandul este un loc in care elevii pot lucra in timpul vacantei.

Va asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN: [Message Board]