Vineri, 2 noiembrie 2001

• BCR acorda credite pentru agricultura din Apuseni

Banca Comerciala Romana promoveaza in prezent Fondul International pentru Dezvoltare Agricola (FIDA), care se adreseaza locuitorilor din Muntii Apuseni. Dupa cum ne-a declarat Eugen Cristea, directorul sucursalei BCR, fondul se adreseaza potentialilor investitori din Apuseni, interesati sa investeasca in orice activitate din domeniul agriculturii. "Concret este vorba de linii de credit in dolari, care se acorda celor care vor sa dezvolte o afacere agricola in Muntii Apuseni. Valoarea creditului este variabila, in functie de amploarea proiectului, cu sume de pana la 500.000 dolari, ne-a declarat Eugen Cristea. Fondul FIDA se deruleaza ca urmare a acordarii Romaniei unui credit extern pe o perioada de 18 ani, si se adreseaza exclusiv dezvoltarii agriculturii in zona Muntilor Apuseni. Creditul se acorda investitorului pe o perioada de maxim cinci ani, in functie de proiectul prezentat. Dupa cum a precizat Eugen Cristea, posibilii investitori care doresc sa investeasca in zona Muntilor Apuseni, se pot prezenta cu proiectul pentru acordarea creditului la sucursalele Bancii Comerciale Romane. Urmeaza ca in perioada imediat urmatoare sa se faca cunoscute si normele metodologice de acordare a creditului.

• Presedintii SIF isi apara imaginea

Administratorii societatilor de investitii financiare (SIF), unele dintre cele mai bogate companii din Romania, au decis sa iasa in public si sa-si apere imaginea dar si functiile pe care le detin. Acesti administratori sunt din ce in ce mai contestati, fiind pusa sub semnul intrebarii performanta pe care o inregistreaza in gestiunea portofoliilor SIF. Mai mult decat atat, administratorii sunt acuzati ca implica banii SIF-urilor in tranzactii cu oameni de afaceri controversati. "Noi am crezut ca daca lucram bine si dam dividende bune actionarilor toata lumea o sa ne aprecieze. Dar ne-am dat seama ca trebuie sa fim mai deschisi in dialogul cu mass-media si actionarii", a declarat Teodor Horia Mihaescu, presedintele Muntenia Invest, societatea care administreaza SIF Muntenia. Actualul premier, Adrian Nastase, a cerut in urma cu o luna un control amanuntit asupra administrarii SIF-urilor. Pe de alta parte, fostul premier Theodor Stolojan, prezent marti la conferinta de presa a SIF "Polemici si adevaruri despre Societatile de Investitii" a gasit explicatie pentru deficitul de imagine a SIF. "SIF-urile au un deficit de imagine pentru ca nu au atatia bani de aruncat pe publicitate cum au regiile autonome, spre exemplu", a declarat Teodor Stolojan. Contestarea vine din faptul ca acesti administratori pot fi schimbati foarte greu, daca nu acest lucru fiind chiar imposibil datorita prevederilor din statutul de functionare a SIF, care prevede ca nici un actionar nu poate avea mai mult de 0,1% din actiuni, atata fiind si limita maxima de vot pentru un actionar. Administratorii SIF sustin ca daca s-ar anula aceasta reglementare anumite grupuri de interese vor pune mana pe aceste companii care au in spate lichiditati importante, actiuni la principalele banci din Romania, sau controleaza societati din toate industriile. "Cu aproximativ 2 milioane de dolari se pot cumpara de pe Bursa 10% din actiunile SIF. Cu acest procent, anumite grupuri de interese isi pot impune proprii oameni in Consiliile de Administratie si pot controla un portofoliu, care conform Bancii Mondiale valoreaza in jur de 1 miliard de dolari", a declarat Mihaescu. "Declar oricui ca daca se ridica plafonul de detinere de 0,1%, SIF-urile se transforma in mai putin de un an in noi cazuri FNI", a spus Ioan Cuzman presedintele SIF Banat-Crisana. Limitarea detinerii de actiuni la SIF- uri la numai 0,1% din capitalul companiei, prag impus de statutul societatilor, a fost considerata un "rau necesar". Ba chiar Ioan Cuzman s-a intrebat retoric daca n-ar fi cazul sa fie si mai mic pragul de detinere pentru ca procentul actual nu mai opreste concentrarea actiunilor. Pentru Mihai Fercala e limpede ca "pragul nu este eficient". Dar nimeni n-a avut marti curajul sa avanseze o solutie clara, indiciu ca sefii SIF-urilor nu sunt inca dispusi sa aiba de-a face cu actionari puternici.

• Avocatul Rodica Borza critica activitatea Primariei

Problema lipsei acute de spatii cu care se confrunta Primaria este deja o chestiune cunoscuta. Consilierul Rodica Borza a ridicat o problema de principiu: "daca Primaria municipiului Arad cat si societatile subordonate au creante mari la societatile comerciale in lichidare judiciara, de ce nu se preia in contul creantelor imobilele scoase la licitatie, care fac parte din averea debitoarei, permitand ca acestea sa fie vandute la licitatii, la preturi de nimic." Pentru a sustine aceste afirmatii, avocatul Rodica Borza a prezentat si exemple concludente, cum este Pavilionul (blocul) administrativ al Serelor (SC Alfar SA), care in loc sa fie preluat de Primarie, care avea creante de 1,9 miliarde de lei, iar RAAC de 2 miliarde de lei, s-a permis scoaterea sa la licitatie si vanzarea de catre lichidator, cu suma de 4,6 miharde de lei, cand doar reparatia capitala a unui imobil costa foarte mult. CET, care urmeaza sa fie preluat de CLM, are o creanta de 32 de miliarde de lei la SC Alfar SA. In acest gen de situatii, Borza crede ca Primaria ar trebui sa aiba un rol mai activ in aceste proceduri, sa incerce sa preia in contul creantelor imobile, ce se vor putea folosi in scopuri stabilite de Primarie. In ceea ce priveste pavilionul de la Sere, primarul Dorel Popa ar putea fi imputernicit pentru a efectua demersurile necesare anularii vanzarii si preluarea de Primarie in contul creantei. Prin preluarea CET in contul creantei, Primaria ar putea prelua, impreuna cu ceilalti debitori, intregul patrimoniu al SC Alfar SA. Aceste demersuri ar putea fi facute intr-o serie de situatii similare si ar avea drept consecinta cresterea patrimoniului local.

• Antraxul, in atentia autoritatilor sanitare

In contextul in care antraxul a devenit inamicul numarul 1, Directia de Supraveghere a Starii de Sanatate a Populatiei (DSSSP) a luat masurile necesare pentru a evita aparitia dar si pentru stingerea acestei boli. Nu este vorba, asa cum s-ar crede despre spori trimisi prin plicuri. DSSSP incearca sa stapaneasca boala, luand masurile necesare acolo unde, ar putea pune probleme antraxul. "Noi recomandam vaccinarea persoanelor care lucreaza in domeniul zootehnic, in special a crescatorilor de ovine si bovine" ne-a declarat medicul, Daniela Negru Toma de la DSSSP. In mod natural antraxul se transmite de la animale la om, iar efectele bolii sunt uneori dezastruoase. Pe de alta parte, in mai multe tari a inceput o campanie de vaccinare a populatiei impotriva unor boli intre care este inclus si antraxul. Dupa cum sustin angajatii DSSSP, pana acum nu s-a pus problema unei campanii de vaccinare anti-antrax a populatiei. Ultimul caz de antrax confirmat in Arad a fost depistat acum aproximativ trei luni. Este vorba despre o femeie care se ocupa de cresterea animalelor.

• In Arad creste spectaculos numarul rromilor

Numarul rromilor din judetul Arad s-a dublat in 60 de ani. Daca la recensamantul din 1930 traiau la Arad 6806 de tigani, in 1992 numarul acestora era de 13.225. In acelasi timp, numarul etnicilor unguri si germani a scazut la jumatate. La aceasta data, in judet traiesc mai putin de 60.000 de unguri si 8000 de germani. Acest fenomen este explicat de specialisti prin faptul ca incepand din deceniul sapte al secolului trecut au inceput sa migreze in Germania si Ungaria, din motive economice si politice, iar dupa 1990 migratia a continuat din motive economice si sociale. Surse din cadrul Primariei sustin ca la recensamantul de anul viitor numarul rromilor ar putea fi mult mai mare, avand in vedere explozia demografica a acestei etnii in ultimii ani. Se estimeaza ca numai in localitatile Santana si Comlaus, precum si in cartierul Bujac din Arad locuiesc tigani mai multi decat cei inregistrati in judet cu 70 de ani in urma.

Va asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN: [Message Board]