...

Marti, 1 mai 2001

• Sambata, la Batania, Sarbatoare de suflet pentru romani

Sambata, romanii din Batania ne-au invitat sa fim alaturi de ei la o tripla sarbatoare: implinirea a 10 ani de la numirea primului preot misionar roman in aceasta parohie, implinirea unui deceniu de la deschiderea frontierei Turnu-Batania si hramul bisericii. Biserica din Batania a fost construita in urma cu aproape 130 de ani (in 1872). De-a lungul timpului aici au slujit doar 5 preoti parohi: Moise Grozescu si nepotul sau, cu acelasi nume (40 de ani), Simion Cornea, Ioan Magdu si, din 1991, pr. Ilie Ciocan. Foarte multi ani, din 1984, comunitatea romanilor din Batania nu a avut preot ortodox roman permanent, ceea ce a afectat serios nu numai credinta lor stramoseasca dar si pastrarea limbii. Din aceste motive s-a hotarat sa se ceara Episcopiei Aradului un preot care sa fie permanent in mijlocul credinciosilor. Demersurile au fost facute de dl: Traian Cresta si membrii Consiliului Parohial, astfel ca, in anul 1991, in data de 29 aprilie, la propunerea Episcopiei Aradului si cu aprobarea Patriarhiei Romane are loc instalarea oficiala, de catre P. S. Timotei, episcopul Aradului, a primului preot ortodox roman venit din Romania dupa zeci de ani, in persoana preotului misionar Iiie Ciocan. Evenimentul, petrecut in urma cu un deceniu, a fost principalul "motiv" al sarbatoririi de la Batania, sarbatoare onorata de prezenta, in mijlocul credinciosilor, a numeroase personalititi maghiare - in frunte cu primarul Bataniei, Takacs Dezso si din Romania: P. S. Timotei Seviciu, episcopul Aradului, P. S. Sofronie Drincec, episcopul romanilor din Ungaria, Petru Cordos, ambasadorul Romaniei la Budapesta, Andrei Oancea, consul la Consulatul Roman din Szeged, Dorel Zavoianu si Nicu Cojocaru, deputati in Parlamentul Romaniei, pr. Ioan Rudeanu din partea Ministerului Culturii si al Cultelor, Florin Remetan, subprefectul Aradului, Claudiu Cristea, vicepresedinte CJA, rectorul Universitatii "Aurel Vlaicu", prof. dr. Lizica Mihut, Inspector general ISJ Pavel Sarbu,  Adrian Simon, director la Directia Judeteana pentru Cultura Culte si Patrimoniu, Ioan Cios seful Punctului de control Turnu, ziaristi de la presa scrisa si audio-vizuala din Ungaria si Romania. Ziua cultural-spirituala a romanilor din Batania a fost deschisa, cum era si firesc, la biserica, printr-un Te-Deum oficiat de P. S. Timotei, episcopul Aradului si P. S. Sofronie, episcopul romanilor din Ungaria. Sarbatoarea a continuat la Caminul Cultural, unde gazde si oaspeti au urmarit un excelent spectacol - prezentat de copiii gradinitei din Batania, elevii Scolii romanesti din Batania, grupul vocal cameral "Colibri" (se cuvine aici sa felicitam deopotriva pe educatoarele, profesoarele si, profesorii care au pregatit programul artistic, nu numai pentru realizarea scenica dar mai ales pentru cultivarea limbii romane). Finalul a apartinut distractiei generale, la balul romanesc, cu orchestra profesionista "Rapsozii Zarandului" din Arad. A fost o zi insemnata pentru comunitatea romanilor din Batania si nu numai, asa cum ne-au marturisit mai multi participanti: P.S. Sofronie Drincec (episcop al romanilor din Ungaria) - "Se sarbatoresc 10 ani de la prima sosire a primului preot misionar aici, la comunitatea ortodoxa Batania. Datorita evolutiei istorice, comunitatea de aici a ramas fara preoti; motiv pentru care dorinta credinciosilor de aici; a vicariatului si apoi a noii episcopii, a fost de a-si aduce preoti spre a-si implini nevoile spirituale. A fost dragostea bisericii mama, a Bisericii Ortodoxe Romane din Arad, reprezentata prin P. S. Timotei Seviciu, episcop al Aradului, care a dat binecuvantarea primului preot misionar iar mai apoi si celorlalti preoti misionari." P. S. Timotei Seviciu (episcop al Aradului) "Parintele Ciocan e primul preot misionar venit aici in Batania. Astazi, l-am felicitat pentru jertfa depusa atunci si pentru intreaga activitate de pana acum. Majoritatea preotilor romani, cu mici exceptii, au fost din Eparhia Aradului. Au venit la inceput ca misionari, iar apoi oamenii i-au cerut ca preoti parohi. S-a stabilit astfel o unitate, o infratire intre romanii de pe o parte si de alta a granitei. Momentul de acum 10 ani a marcat un avant al vietii bisericesti de aici, din Ungaria, dar a fost un reviriment si pentru Arad, deoarece am primit o noua raspundere, cea pentru romanii din Ungaria." Eva Iova (redactor sef al saptamanalului "Foaia romaneasca") - "A fost un inceput bun si inseamna mult pentru acei, tot mai putini romani, din Ungaria, sa aiba un preot in localitatea lor. Dar, asa cum si misionarii si-au gasit cam greu locul si rolul, asa cred eu, si noi greu ne invatam cu aceasta viata spirituala. Este o sarbatoare importanta dar se vede si din aceasta manifestare cat de putini suntem si de slabi. Nu stiu, spre exemplu, in ce conditii vom sarbatori un sfert de veac de la venirea primului preot misionar. Cine va mai fi? Oare pe langa oaspetii din Romania vor mai fi si romani, de aici din Batania?" Andrei Oancea (consul la Consulatul Roman din Szeged) - "Manifestarea la care am avut placerea sa asistam astazi este un semnal deosebit de important. Aici, la Batania, a fost un inceput de drum, un inceput de drum binecuvantat de Dumnezeu, intrucat dupa aceea au venit si alti preoti misionari, iar de doi ani avem si un episcop roman la Episcopia din Gyula." Cresta Traian (presedintele Autoguvernarii romane din Ungaria) - "Dupa anii '90 ne-am dus, credinciosii din Batania, in orasul Arad, unde am luat legatura cu P. S. Timotei Seviciu, episcop ai Aradului. Aici la noi era o turma mare dar nu aveam pastor. Cu sprijinul Episcopiei si bineinteles cu aprobarea Bucurestiului, a venit aici primul preot misionar, acum 10 ani, pe 28 aprilie, preotul Ilie Ciocan. A fost a mare sarbatoare pentru ca astfel s-a deschis poarta pentru preotii romani care au venit aici. Acum, cred ca sunt vreo 6-7 preoti misionari." Petru Cordos (ambasadorul Romaniei la Budapesta) "Manifestarea de astazi din Batania este urmarea initiativei, trebuie sa spunem, a presedintelui Autoguvernarii pe tara a romanilor din Ungaria, dl. Traian Cresta. El a vrut sa marcheze astfel si cred ca a reusit - implinirea a 10 ani de la sosirea primului preot misionar si 10 ani de la deschiderea punctului de frontiera Turnu - Batania. Asupra acestui ultim aspect nu cred ca are rost sa insist; as aminti doar de volumul de schimburi comerciale care a avut si au loc an de an, si care speram ca anul acesta sa ajungem la 1 miliard de dolari (anul trecut au fost 900 de milioane). Lucrurile se dezvolta bine pe plan comercial dar nu numai. Acesti preoti, veniti din Romania prin limbajul liturgic actual, prin legaturile spirituale cu tara, joaca un rol foarte important."

• Stafeta Euro Rando 2001 a trecut granita

Sambata, la orele 12,00 (ora Romaniei), stafeta Euro-Rando 2001, a trecut pe teritoriul Ungariei. Dupa manifestarile ultimelor doua zile, din Pecica si Nadlac, organizate de cercetasii din aceste doua localitati, stafeta a fost predata in mod oficial delegatiei Uniunii "Prietenii naturii" din Ungaria, condusa de presedintele CJ Csongrad, dl. Benedek Jeno. Ceremonia de ramas bun a avut loc la Caminul Cultural din Nadlac: colaci, tuica, o parada a costumelor populare slovace si multa muzica, oferita de fanfara localitatii. Ritmurile de fanfara au insotit delegatia romaneasca pe intreg traseul parcurs de la primarie si pana la punctut de intalnire cu partea maghiara (la linia rosie dintre cele doua vami). Au participat: reprezentantii tuturor cluburilor care au purtat pe traseu stafeta (inclusiv cele din Hunedoara si Gorj), din partea CJA, consilierul Duka Atila, primarul localitatii - Pecica, Marinel Cionca si cel, al Nadlacului, dl. Stefan Suchansky; din partea ISJ, inspectorul general, dl. Pavel Sarbu si dl. Radu Blaga - directorul Centrului Judetean de Tineret si Turism. Dorin Lucaciu, presedintele organizatiei cercetasilor din Nadlac, ne-a declarat: "Este una din cele mai mari actiuni la care a participat organizatia pe care o reprezint. Ne bucuram ca am participat la aceasta actiune si multumim tuturor celor care ne-au sprijinit." Reintalnirea cu stafeta va avea loc la Strasbourg, unde, conform previziunilor d-lui Duka Atila, va fi prezenta si o delegatie din Romania. Asa sa fie!

• Politistii de frontiera aradeni au prins un grup de transfugi

Din cele 28 de persoane retinute, trei sunt minori La sfarsitul saptamanii trecute, politistii de frontiera aradeni au reusit o captura importanta. Este vorba despre descoperirea langa fasia care desparte Romania de Ungaria a unui grup de 28 de persoane care intentionau sa treaca fraudulos granita. Astfel, conform spuselor, col. Gheorghe Bozga, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Arad, sambata dimineata, in jurul orei 1,00, la circa 400 da metri de linia de frontiera, in directia localitatii Nadlac, au fost descoperiti, intr-un microbuz inmatriculat in Arad, 20 de cetateni afgani si 8 cetateni irakieni. In grupul celor 20 de afgani se aflau trei minori si o femeie. De mentionat ar mai fi faptul ca dintre cei 28 de transfugi prinsi de catre politistii de frontiera aradeni, 17 aveau carnete de refugiat valabile, emise de catre autoritatile romane, iar ceilalti nu aveau la ei nici un act din care sa rezulte identitatea acestora. In ceea ce-l priveste pe conducatorul microbuzului, acesta in prima faza nu a vrut sa si decline identitatea, organele de cercetare urmand sa stabileasca si identitatea acestuia. Sambata dimineata, toti cei 28 plus soferul, au fost condusi la sediul Inspectoratului, unde a fost declansata cercetarea penala. La aceasta, pe langa cadrele specializate ale IJPF Arad vor participa un procuror, un avocat numit din oficiu pentru a-i reprezenta pe transfugi, si un translator adus tocmai din Oradea. In situatia in care transfugii vor fi cercetati in stare de libertate, asa cum se procedeaza de obicei in situatiile in care cei prinsi sunt la prima abatere de acest gen pe teritoriul Romaniei, acestia vor trebui sa stea in Arad pana la finalizarea cercetarilor. In situatia in care acestia nu vor avea suficienti bani sa se cazeze la vreun motel, ei vor urma sa locuiasca intr-un spatiu destinat refugiatilor, cel mai probabil in cel construit de curand la iesirea din Horia, spre Siria.

• Interes pentru doua societati comerciale

Aradeanca si Frigoriferul asteapta investitori Pentru doua societati comerciale aradene, luna mai ar putea reprezenta punctul de pornire intr-o redresare economica, mult asteptata. Interesul investitorilor pentru SC Aradeanca si pentru SC Frigorifer ar putea fi concretizat in aceasta luna, cand au fost anuntate noi runde de negocieri. Cel mai mare impediment in calea investitorilor, interesati in asocierea cu cele doua fabrici aradene, sunt datoriile foarte mari pe care le au acestea. Atat conducerile fabricii de papusi; cat si cea a fabricii de prelucrare a carnii spera in aparitia unui act legislativ care sa converteasca datoriile societatilor in actiuni, lucru agreat si de investitori. De SC Aradeanca, liderul national al fabricantilor de papusi, este interesat un investitor italian, iar de o asociere cu SC Frigorifer este interesat un investitor francez. In ambele societati este nevoie de o infuzie de capital, pentru aducerea la standarde competitive, precum si de o retehnologizare. Asta, avand in vedere ca in cele doua fabrici nu s-au mai facut investitii in tehnologie de lucru de aproximativ zece ani. Conducerile celor doua societati comerciale spera ca interesul investitorilor sa se concretizeze prin semnarea contractelor de asociere, tinand cont ca tatonarile investitorilor dureaza de aproape un an de zile.

• Strandul din Dorobanti nu este o afacere profitabila

Nemtii descopera apa termala din localitate Strandul din Dorobanti este cunoscut atat pe plan local, cat si pe plan national si international. Aici vin sa se recreeze aradenii, dar si straini, cu precadere din Germania. "Avem chiar si clienti permanenti, care si-au cumparat case in sat si vin, an de an, si-si petrec concediile aici. Vin din Germania, de la sute de kilometri ca sa stea in Dorobanti", ne-a spus Antal Ando, presedintele societatii "Agrodor", proprietar al strandului. Acum, cand sezonul estival este aproape, se vor deschide si portile strandului din Dorobanti, pentru cei ce vor sa petreaca cateva ore langa sau in bazinele cu apa termala. Chiar daca nu este o afacere profitabila, administratorul srandului se incapataneaza sa pastreze strandul, strand care ridica faima localitatii, facand-o cunoscuta si peste hotare. Vara, aici vin cel putin 1.500 - 2.000 de vizitatori, zilnic.

Va asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN: [Message Board]