In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
Prefectul Gh. Neamtiu a taiat nodul gordian. Satul de masinatiunile din partid care ii cer capul de o buna bucata de vreme, a hotarat sa demisioneze. Redam mai jos demisia prefectului, trimisa Guvernului Romaniei.
CATRE, GUVERNUL ROMANIEI DOMNULUI PRIM MlNISTRU MUGUR ISARESCU
Respectul pe care il port pentru Guvernul Romaniei si buna conlucrare ma fac sa ma aflu intr-un moment deosebit de delicat acum cand iau hotararea sa demisionez din functia de prefect at judetului Arad. Multumesc tuturor colaboratorilor si in primul rand celor din Ministerul Functiei Publice, care au apreciat activitatea mea in administratie si au dat referinte foarte bune chiar si acum cand au cunoscut ca sunt probleme pe linie politica cu organizatia locala. Activitatea prefectului trebuie sa se desfasoare insa nu numai pe coordonata administrativa, ci si pe cea politica. Neintelegerile care, din pacate, persista cu o parte din biroul de conducere al PNTCD Arad sunt generatoare de disfunctionalitati in ceea ce priveste activitatea prefecturii intr-o perioada preelectorala cand conlucrarea dintre fortele politice si administratie trebuie sa aiba o intensitate majora. Demisia o gasesc ca o solutie pentru detensionarea acestei situatii. Doresc, domnule prim ministru, sa apreciati gestul meu in sens pozitiv, facut cu scopul desfasurarii in continuare in bune conditiuni a mandatului.
Cu multa consideratie, Prefectul Judetului Arad Gheorghe Neamtiu
ARIS este una dintre cele mai titrate societati din Arad. Facand parte din "batalionul" fabricilor mari, sarcina privatizarii a revenit FPS Bucuresti care nu se poate lauda cu o reusita. Astfel, dupa ce a fost licitata si cu 20 la suta din pretul initial, ARIS a trecut in custodia Ministerului Finantelor. Acesta a angajat o firma de evaluare, Unicapital, pentru efectuarea unei analize economice a uzinei aradene. Raportul, continand concluziile, a fost depus deja la MF si din spusele administratorului SC ARIS SA, Teodor Horga, este favorabil. In urma cu o luna de zile ARIS cerea Consiliului Judetean esalonarea la plata a obligatiilor fiscale in suma de 285 milioane pe o perioada de 5 ani, cu o perioada de gratie de 6 luni, constand in: cota de 10-15 la suta impozit pe salariu si scutirea de la plata a majorarilor de la intarziere si penalitatilor in suma de 255 milioane, reprezentand majorari de intarziere 227 milioane si penalitati 28 milioane. Aceasta solicitare s-a facut in baza Notei FPS nr. P/826/9.03.2000, aprobata de primul ministru cu speranta redresarii SC ARlS SA. Cererea este semnata de administratorul ARIS, Teodor Horga si directorul economic, ec. Nicolae Nistor. CJA a respins, insa, acordarea inlesnirilor de plata. Referitor la acest lucru Gheorghe Falca, vicepresedintele CJA, ne-a declarat: "Am respins solicitarea deoarece nu putem acorda aceste facilitati solicitate de conducerea ARIS, pana cand Ministerul Finantelor nu va acorda inlesniri pentru datoria acestei societati la bugetul de stat ". Teodor Horga ne-a spus: "Ne asteptam ca CJA sa dea un raspuns negativ acestei solicitari. Si ei asteapta o confirmare de la MF." SC ARIS are datorii totale de 53 miliarde. 88 la suta din aceasta suma reprezinta datoriile catre Fondul de Stat, 5 la suta catre Fondurile speciale si 1 la suta catre Consiliul Judetean. Peste cateva zile ARIS trebuie sa achite factura la CONEL. Conform protocolului incheiat, fabrica de strunguri s-a angajat sa achite factura curenta, care a fost estimata la 450 de milioane lei, chiar daca administratorul a avansat un consum de 230 de milioane lei, plus alte 100 de milioane in contul datoriei. Pana cand Hotararea de Guvern privind scoaterea societatii la privatizare va fi data, ARIS este vizitata de posibili investitori. "Saptamana trecuta au fost prezenti reprezentanti ai firmei germane Weiller, parteneri mai vechi ai fabricii nostre. O alta firma germana Blokman, s-a aratat interesata sa devina actionara la ARIS. Speram ca pana la sfarsitul lunii septembrie problema privatizarii sa fie rezolvata" ne-a mai declarat Teodor Horga.
Pentru absolventii clasei a VIII-a a inceput etapa a treia, ultima sansa de a prinde un loc la un liceu. Mai sunt disponibile 10 locuri la Liceul German, la clasa bilingva romano-germana, sapte locuri la Seminarul Teologic Ortodox, 22 de locuri la Liceul Sportiv, cinci locuri la Liceul de Arta "Sabin Dragoi", iar la Grupul Scolar Economic mai sunt disponibile patru locuri la seral, ramase libere prin retragerea dosarelor, si sase locuri la clasa cu taxa. Tot prin retragerea dosarelor de catre unii candidati, au mai ramas cinci locuri libere la Liceul "Aurel Vlaicu". Absolventii se mai pot inscrie la Grupul Scolar Forestier, unde sunt disponibile 19 locuri, la Grupul Scolar de Industrie Alimentara, unde sunt disponibile 20 de locuri la seral si 25 la clasa cu frecventa redusa, 58 de locuri la "Csiky Gergely" si 23 de locuri la Industrie Usoara. In judet, mai sunt libere 32 de locuri la Chisineu-Cris, 9 la Sebis, 40 la Nadlac (17 la zi si 23 la seral), 10 locuri la Cermei, 25 de locuri la Gurahont, 14 la Grupul Scolar Agricol Lipova, 18 locuri la Minis, si 13 locuri la Grupul Scolar Agricol Santana. Aceasta este oferta pentru absolventii care nu sunt, inca, liceeni.
Activitatea de probatiune este o problema deinteres si trebuie tratata ca atare, chiar daca in tata noastra nu are traditie. Faptul ca in Marea Britanie institutia probatiunii a fost infiintata in urma cu 120 de ani si-a dovedit eficienta, releva si mai mult importanta ei: "Probatiunea este importanta din mai din mai multe puncte de vedere. In primul rand are un rol deosebit in prevenirea delincventei in randul minorilor. In a doua faza, rolul consilierului de probatiune, dupa comiterea infractiunii, este de a se pronunta in legatura cu condamnerea faptasului sau lasarea lui in libertate, fiind posibila indreptarea lui. In a treia etapa, pe timpul detentiei probatiunea are rolul de a vedea daca e posibila si necesara sau nu eliberarea eliberarea conditionata a condamnatului. Probatiunea e mai mult decat un experiment, e o treaba deosebit de serioasa", a spus Horia Oprean, presedintele Tribunalului Arad, cu ocazia absolvirii cursului de pregatire in domeniul probatiunii. Organizat la Arad in perioada octombrie 1999 - iulie 2000, de catre Universitatea de Vest Timisoara, cursul a pregatit nu mai putin de 45 de consilieri de probatiune din sapte judete, dintre care 16 aradeni. Sustinut financiar de catre Fundatia pentru o Societate Deschisa si Directia Generala a Penitenciarelor, organizarea cursului nu ar fi fost posibila fara sprijinul Know How al guvernului Marii Britanii, serviciului de Probatiune din Ministerul Justitiei, Tribunalului si Penitenciarului din Arad precum si al Universitatii de Vest "Vasile Goldis". Pentru ca nu exista inca o lege privitoare la probatiune, aceasta se desfasoara in prezent in baza unui ordin al ministrului Justitiei, dar ea ar putea fi legiferata in aceasta vacanta parlamentara, printr-o ordonanta. Cel putin asa sustine Ioan Dumescu, manager strategie educationala in Serviciul de Probatiune din Ministerul Justitiei. Pana atunci centrele de probatiune din tara functioneaza doar experimental, Aradul fiind primul judet in care s-a desfasurat un program pilot in domeniul probatiunii. Cei 45 de cursanti, absolventi acum, sunt angajati la centrele de probatiune. "Proiectul de la Arad a constituit pentru noi o provocare. E un proiect nou care devanseaza de fapt intentiile legiuitorului de a adopta legea probetiunii. Pentru ca avem un sistem penitenciar costisitor, care afecteaza bugetul, prin probatiune vom incerca sa gasim forme de indreptare a infractorilor fara a-i priva de libertate", a remarcat Viorel Pasca, de la Universitatea de Vest Timisoara. In acest sens, Centrul experimental de Probatiune Arad, prin proiectul de pregatire in domeniul Probatiunii, coordonat de domnisoara Dalina Groza, a facut deja primii pasi.
Cand am ajuns in comuna Varfuriie era o zi deosebit de calduroasa. Oameni grabiti in toate partile, la lucrul campului, in padure ori in unitatile de productie care au mai ramas in localitate. Comuna este cunoscuta din cele mai vechi timpuri datorita vestitelor cariere de piatra, care au pavat si modernizat mii de kilometri de drumuri atat in tara cat si peste hotare. Candva, trenurile incarcate cu piatra se formau direct din statia CFR Varfurile. Satenii, majoritatea cu carnetul de mot in buzunar, se ocupa indeosebi cu prelucrarea lemnului, dar cresterea animalelor ramhne o indeletnicire de baza. Multi lucreaza pamantul, fac pomicultura, ori pleaca in tara cu diferite produse pentru valorificare, in vederea intregirii bugetului familial. Localitatea dispune de farmacie, dispensar medical, scoala de zece clase, biserica moderna ortodoxa. Crestinii ortodocsi si alte culte, precum penticostali ori baptisti, toti la un loc formeaza un tot unitar, intr-o intelegere deplina, moteasca. Celelalte sate care apartin comunei, in special localitatea Avram Iancu, fost centru de comuna, sunt dispersate la mici distante de centru comunei. Si aici functioneaza intreprinzatori particulari precum in localitatea de centru, predomina aceeesi preocupare in cresterea animalelor, mestesugurilor de tot felul care sa aduci motului un trai mai bun. Comuna Varfurile detine recordul Vaii Crisului, raportat la numarul de populatie in ceea ce priveste numarul de autovehicole, autoturisme ARO, masini de transport, precum si al tractoarelor, drujbelor si cositorilor mecanice. Primarul Ioan Suciu, a fost reales in functie din primul tur de scrutin. Pe agenda Primariei exista proiecte ambitioase: de modernizare a localitatilor si drumurilor. Comuna mai este cunoscuta si prin renumitul targ lunar, precum si vestita Nedee de la Tacasele unde anual isi dau intalnire locuitori din toate satele si chiar din alte judete.
Va
asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN
Ati pierdut cumva o stire importanta?
O veti gasi in arhiva VAN.
Cautare in arhiva Virtual Arad.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorge Puterity si Trutiu Florin.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
[Arhiva 2000] [Arhiva 1999] [Arhiva 1998]
Stirile VAN 2000 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
