In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
Ieri, in cadrul sedintei de constituire a CLM Arad, DOREL POPA, primarul ales al Aradului, a depus juramantul. In cuvantul sau catre aradeni primarul a spus: "Nu pot sa nu ma declar deosebit de satisfacut pentru faptul ca, trecand peste tot ce a fost greu, in acesti ani ai democratiei, sunt in fata dumneavoastra in aceasta postura. Este limpede pentru mine ca ocrotirea a fost divina, dupa cum este limpede pentru mine increderea pe care mi-ati acordat-o. Vreau sa va spun ca imi voi respecta promisiunile, ca nu cunosc tradarea si nu-i voi mai cunoaste pe tradatori. Sunt aici ca si cetatean si va multumesc ca ati facut ca acest lucru sa fie posibil. Celor ce au trecut peste prejudecati, le multumesc in mod deosebit. Celor care au avut incredere in mine pentru ca ma cunosteau dinainte, de asemenea le multumesc. Ma opresc aici, spunand ceea ce a fost si va fi motto-ul meu: Nihil Sine Deo; Nimic fara Dumnezeu!"
Dorel Popa are 46 de ani, este nascut la Arad. Este de profesie inginer, a absolvit Facuitatea de Mecanica a Institutului Politehnic "Traian Vuia" din Timisoara in 1981. Din 1991 este Dr. Honoris Causa al Universitatii Bob Jones din Statele Unite. Dupa absolvirea facultatii, Dorel Popa a lucrat ca inginer la Combinatul Chimic din Vladimirescu iar apoi, la Intreprinderea IFET. In perioada 1987-1989 nu a avut serviciu din cauza persecutiilor regimului comunist. Din anul 1989, Dorel Popa este pastor baptist. Dorel Popa a participat activ la Revolutia din decembrie 1989. A fost membru in Consiliul Judetean al Frontului Salvarii Nationale si in CPUN. Intre anii 1992 si 1996, Dorel Popa a fost consilier municipal independent. La aceste alegeri a candidat ca independent pe listele PDSR. Dorel Popa este casatorit din 1981. Sotia sa este medic. Cei doi au un fiu de 19 ani.
De cateva zile, pe suprafata virana din zona III a cartierului Micalaca intre blocul 338 digul Muresului - blocul 315 si Bulevardul Iuliu Maniu- au inceput lucrarile la viitorul supermarket al firmei BILLA. Terenul, cuprinzand cca. 15.000 mp, a fost vandut de catre Primarie, in noiembrie 1999, concernului BILLA, din Austria. Acesta va construi in aceasta zona un supermarket asemanator celor deschise deja in Bucuresti, Constanta sau Ploiesti. Lucrarile sunt executate de firmele Comera - Arad si Constructii Metalice - Timisoara si se preconizeaza a fi finalizate in 6 luni, adica in decembrie a.c. Supermarketul va avea o suprafata de aproximativ 4200 mp in total (arie de desfasurare) din care 2000 mp. spatiu exclusiv pentru vanzare en-detail. Va fi cuprins din subsol + parter + un etaj partial si inca 1000 mp pen- tru depozite. De asemenea, concernul Billa s-a obligat prin contract sa construiasca in aceasta zona si o alee pietonala cu intrari si iesiri multiple pentru acces (prevazute cu grupuri sanitare si cabinete de interventie medicala); o fantana arteziana (cu banci laterale etc.) in fata blocului 338, un loc de agrement, 52 locuri de parcare pentru public, 144 pentru personal si deservire, o platforma. Din acest super magazin, aradenii vor putea cumpara produse alimentare, detergenti, cosmetice si mase plastice. Prin darea in folosinta a acestui supermarket se vor crea 125 de locuri de munca.
In aceasta perioada se desfasoara prima etapa a programului TEMPUS - PHARE 14030 in care este inclusa si Universitatea de Vest "Vasile Goldis".
S-a decis infiintarea Asociatiei Gradinilor Botanice din Romania considerata ca fiind o necesitate obiectiva pentru ca acestea sa poata accede la programele internationale din acest domeniu ale Uniuni Europene. Ca o recunoastere a nivelului stiintific elevat, a activitatii de cercetare si a valentelor cultural educative ale Gradinii Botanice de la Macea a Universitatii de Vest "Vasile Goldis" aceasta a fost inclusa printre membrii fondatori ai Asociatiei. Aceasta asociatie promoveaza si sustine activitatea gradinilor botanice din Romania, faciliteaza circulatia informatiei interne si externe, sprijina managementul acestor gradini. Dupa cursul de training de la Sinaia directorii gradinilor botanice din Romania vor fi oaspetii Universitatii de Vest "Vasile Goldis" in perioada 20- 23 iunie 2000. Stagiul stiintific desfasurat la Arad este, asa cum preciza conf. dr. Anca Sarbu, directoarea Gradinii Botanice "Dimitrie Brandza" din Bucuresti si coordonatoarea programului PHARE - TEMPUS o recunoastere a valorii stiintifice a colectiei de la Macea care cuprinde pesle 2100 taxoni. Pe langa Gradina universitara de la Macea vor fi vizitate si alte obiective ale patrimoniului stiintific-natural al judetului.
Muncitorii de la Astra Vagoane Calatori, nemultumiti pentru ca au auzit ca nu-si vor primi salariile, au protestat vineri, declansand o greva spontana. "Totul a pornit de la un zvon, amplificat, ca nu se vor da banii. A fost o iesire spontana, nu stim cine i-a provocat pe muncitori. Singura problema legata de bani a fost ca nu s-au facut operatiile de transfer. Banii erau virati inca din data de 13 iunie in contul nostru, de catre SNCFR. Dupa ce am explicat acest lucru oamenilor, lucrul a f.ost reluat si la ora 14,30 toti au iesit pe poarta cu salariile in buzunar " ne-a declarat Traian Gogleaza, liderul Sindicatului Liber Astra Vagoane Calatori. Aflat in postura de lider sindical de putin timp, Traian Gogleaza ne-a mai informat ca in perioada urmatoare, sindicatul va discuta cu administratia unele puncte din contractul colectiv de munca. "Sunt 11 puncte pe care dorim sa le discutam, chiar daca ele exista in actualul contract de munca, dorim sa le renegociem. Deocamdata, asteptam sa se clarifice situatia societatii, 20 iunie fiind termenul limita pana la care Xedox poate depune ultima transa de bani la FPS, pentru actiunile Astra Vagoane Calatori." In legatura cu contractele privind repararea a100 de vagoane si fabricarea a 108 rame de metrou, nu este sigur daca acestea vor fi preluate de alte societati, cu toate ca Traian Basescu a amenintat ca daca proprietar va ramane Xedox, Astra va pierde contractele.
Numerosi actionari ne-au sunat la redactie, revoltati si contrariati totodata, in legatura cu cupoanele depuse la Indagrara inca din 96, in urma carora nu au primit nici un dividend. Vrand sa stim care este de fapt, realitatea, ne-am deplasat pana la fata locului. Intr-adevar, Indagrara ar avea toate motivele sa stea pe roze, pentru ca, slava Domnului, nu s-a ajuns inca la societatea aceea deosebit de puritana, in care Bachus sa fie exterminat definitiv. In discutiile purtate cu directorul economic si presedintele Consiliului de Administratie, am aflat cauzele reale pentru care fabrica este intr-o pasa atat de proasta de ani de zile. Pana in '96 fabrica a fost condusa de Popescu Gheorghe. Acesta, conform actelor contabile existente, a fost un manager extrem de pagubitor pentru Indagrara. Afacerile pe care le-a facut au fost intr-adevar de rau augur, dar pentru propria persoana si nu numai, au fost excelente. In 31.05.1996 s-a hotarat privatizarea fabricii, iar fostul manager "a bagat-o pe maneca" si s-a dat la fund... Intr-adevar, a avut niscaiva procese, dar a cam iesit basma curata, asemenea tuturor acelor care au furat sanatos, dar "au iesit frumos". Cifrele prezentate in caietul de sarcini necesar privatizarii, au fost, bineinteles, nereale, ingrasate bine, astfel ca, toata lumea s-a inghesuit sa-si depuna actiunile la Indagrara, actionariatul fabricii imbogatindu-se cu vreo 49.000 de actionari. Iesind adevarul la iveala, noua conducere s-a confruntat cu o realitate extrem de dura: datorii grele atarnau la usa fabricii, iar statul nu iarta si nici nu asteapta. Nu se stie totusi, de ce nimeni pana in '96 nu s-a sesizat in legatura cu afacerile mai mult decat dubioase facute de managerul Popescu Gheorghe, nici macar Consiliul de Administatie din Bucuresti, care se pare, "a inchis ochii" la tot ceea ce facea acesta, dar a deschis larg buzunarele. Aceasta este singura explicatie de ce fabrica de bauturi si spirt s-a trezit cu o datorie care iti provoaca frisoane: 27 de miliarde si vreo cateva milioane de lei..., din care: TVA este de aproape 3 miliarde, majorarile 2 miliarde, accizele 11 miliarde, majorari pentru neplata aproape 6 miliarde, impozitul pe dividende aproape 140 milioane, alte majorari 63 milioane, iar impozitul pe profit, aproape un milion si jumatate. Sunt niste simple cifre, dar care spun enorm de mult in continutul lor. De unde sa mai faca fabrica profit, daca a preluat in momentul privatizarii o datorie atit de pagubitoare? Ce a putut sa faca actuala conducere in situatia data? Printre altele, daca pana in '96 exista un personal de 1.100( salariati, in '97 acesta s-a redus la 360. L-am intrebat, din curiozitate, pe directorul economic Dimitrie Nedea, care a fost anul cel mai bun al fabricii: "Ce sa va spun? pana in '89 vanzarea bauturilor nu constituia nici un fel de problema, se vindeau 1.300.000 sticle pe luni iar pentru distributia in intreaga tara, se incarcau 10-11 vagoane si 10 tiruri pe zi! Astazi, aceasi cantitate abia daca se mai vinde intr-o luna... Inainte de revolutie, existau vreo 7 fabrici de bauturi in tara, astazi, numarul lor oficial se ridica la 157. Cele neoficiale, la negru, sunt extrem de multe, formandu-se astfel o economie subterana greu de anihilat. Castigurile la negru, concurenta neloiala trebuie eradicate prin existenta unor legi dure, care sa dea posibilitatea celor cinstiti sa se afirme, si sa se dezvolte" -a spus Dimitrie Nedea. Presedintele Consiliului de Administratie, Remus Ster, continua: "Acum vindem, cel mult 600 000 sticle pe luna. Viata fabricii continua sa schioapete din cauza datoriei imense pe care am preluat-o in '96. Pana acum am achitat cam un sfert din datorie, cu toate majorarile si penalitatile de rigoare. In '99, asa cum am putut, ne-am construit propria noastra centrala termica, al carei cost s-a ridicat la 16 miliarde lei, dar acm stagneaza, pentru ca cererea de spirt este foarte mica, nesemnificativa, si nu are sens sa pornim o instalatie de o asemenea marime pentru nimic. Cifra de afaceri a fabricii este de circa 6-7 miliarde lei pe luna, dar, 60 la suta din aceasta se duce sub forma de taxe la stat. Produsele noastre sunt in continuare de calitate, vom face tot ce ne sta in putinta sa ne achitam de datoriile facute de fosta conducere si sa revenim pe linia de plutire. Speranta noastra se leaga insa de cresterea DESFACERII !Aceasta constituie singura cale de iesire din impasul financiar in care ne zbatem de ani de zile." Ce s-ar putea scrie aici, in loc de concluzie? Aradeni! Chiar daca bautura e mai scumpa, beti mai mult, nu va lasati! S-ar putea sa se iveasca si niste dividende la orizont! ... Cat despre Dumnezeul betivilor, fiti linistiti: El exista!
Va asteptam la o cafea virtuala pentru a
comenta stirile VAN
Ati pierdut cumva o stire importanta?
O veti gasi in arhiva VAN.
Cautare in arhiva Virtual Arad.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorge Puterity si Trutiu Florin.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
[Arhiva 2000] [Arhiva 1999] [Arhiva 1998]
Stirile VAN 2000 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
