In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
Manifestarile dedicate sarbatoririi a 10 ani de la infiintarea Universitatii de Vest "Vasile Goldis" au inceput, ieri, cu un TE-DEUM la mormantul lui Vasile Goldis din cimitirul Eternitatea, oficiat de Inalt Prea Sfintia Sa Dr. Timotei Seviciu, Episcop al Aradului, Ienopolei, Halmagiului si Hunedoarei, precum si de Episcopul tuturor romanilor din Ungaria. Cu acest
prilej au fost depuse coroane de flori la mormantul mentorului Universitatii aradene. Urmatorul punct al sarbatorii a fost in Piata Revolutiei, unde s-a dezvelit statuia lui Vasile Goldis. Ea este realizata de Ioan Sepsi, ca un omagiu adus Aradului. Dupa sfintirea monumentului si un scurt mesaj transmis de prof. univ. dr. Aurel Ardelean, rectorul UVVG, a urmat o parada militara. Apoi, participantii prezenti intr-un numar foarte mare, s-au deplasat la Sala Palatului Cultural, unde a avut loc Simpozionul
Aniversar "Coordonatele Universitare ale Mileniului III". Acest simpozion a fost onorat de prezenta unor oaspeti de exceptie. Alaturi de personalitatile locale, prefectul judetului Arad, primarul municipiului Arad si presedintele Consiliului judetean, au participat vicepresedintii comisiilor de Invatamant din Senat si Camera Deputatilor, consilierul Presedintelui Romaniei, acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Romane, Vittorio Casarin, presedintele provinciei Padova, Edouard Jagodnic, presedintele Federatiei Scolilor Superioare din Europa, ambasadorii din SUA, Marea Britanie, Brazilia, Portugalia si Israel, senatori americani, precum si reprezentantii unor facultati din California si din indepartata Japonie. In cadrul acestui simpozion au fost transmise o serie de, mesaje de salut din partea inaltilor oaspeti si a institutilor pe care le reprezinta. Manifestarile au continuat cu actiuni desfasurate la Complexul Universitar Macea. Despre toate acestea, vom reveni mai pe larg in stiri.
Statul ori nu vrea, ori nu are o strategie privitoare la protectia mediului
„Bulgarele" datoriei a ajuns la 70 de miliarde de lei „Statul roman, proprietarul acestor bunuri, a serelor, ori nu a vrut, ori nu a avut o strategie privitoare la protectia productiei agricole indigene, asa cum se intampla peste tot în lume. Uniunea Europeana sta pe munti de legume si fructe. In tarile ei nu se fac disponibilizari si inchideri operationale, dimpotriva, agricultura este subventionata. Uniunea Europeana are nevoie de piata de desfacere a produselor proprii, tocmai de aceea are interes sa incurce productia autohtona. Pe tabla asta de sah productia romaneasca a serelor e de mult jucata", ne-a declarat ieri CORNEL JURCOVAN, administratorul unic al S.C. ALFAR S.A.". Serele aradene se afla la un pas de lichidare judiciara. La 27 aprilie 2000, S.C. TERMOELECTRICA S.A. Sucursala Distributie Arad, a introdus la sectia comerciala a Tribunalului Arad cererea prin care solicita lichidarea judiciara a ALFAR-ului, de la care are de recuperat circa 30 de miliarde de lei.
„In luna mai 1998 ne-a fost furnizata ultima oara energie. Atunci aveam o datorie catre CET de 13 miliarde de lei, dar dobanzile au curs in continuare si datoria a ajuns la valoarea actuala. In acelasi an, majorarea preturilor la energie ne-a dat peste cap planurile noastre. Pentru ca plantele erau pe rod nu am putut renunta la consumul de energie, in ciuda costurilor enorme. Productia anului '98 am vandut-o cu un pret mai mic decat cel din '97, în timp ce costurile au crescut de doua-trei ori. Aceasta a fost prima palma pe care am primit-o", spune Jurcovan. In aceste conditii, veniturile obtinute abia au acoperit costurile curente. Nu au fost platite datoriile catre furnizori, stat si banci, penalitatile curgand in avalansa. Fapt ce a determinat bancile ca din toamna anului 1998 sa nu mai acorde nici un credit serelor aradene. A fost a doua „palma" data societatii ALFAR.
Din luna septembrie a acelui an societatea a fost nevoita sa-si continue activitatea doar cu surse proprii.
Nemaiputand sustine întreaga capacitate de productie, anul trecut 40 la suta din sere au fost inchise operational, in ideea de a se sustine ce a mai ramas. „N-am putut sustine nici procentul de 60%. In aceasta primavara am plantat 40 de hectare, productia fiind în curs de livrare. Cu toate acestea datoria totala a societatii a ajuns la 70 de miliarde de lei. Din aceasta suma mai mult de jumatate reprezinta majorari si penalitati. In aceste conditii, ne-am dat seama ca activitatea serelor nu mai poate continua", a adaugat interlocutorul nostru. Asa s-a ajuns la cererea de lichidare judiciara. In 25 mai urmeaza a fi depuse creantele creditorilor. Tot atunci se va discuta oportunitatea unui eventual plan de reorganizare judiciara a societatii. Aceasta ar presupune continuarea activitatii pe o anumita suprafata sau lichidarea totala a serelor. „Problema este ca un plan de reorganizare ar presupune autofinantare pentru suprafata pastrata, ceea ce ar fi imposibil de realizat avand în vedere semnalele economice si legislative", a mai spus Cornel Jurcovan. Acesta a mai precizat ca lichidarea societatii nu presupune disparitia serelor. Ele vor fi intr-un fel privatizate prin cumparare. Cert este ca din 1.100 de angajati, cati erau în 1998, au mai ramas în prezent doar 410. Daca în prima faza vor fi disponibilizati, ei vor fi reangajati de catre administratorul judiciar pe o perioada determinata. Unii dintre ei vor finaliza productia, iar ceilalti se vor ocupa de lichidare, conservare si paza bunurilor.
Bolnavii internati la Spitalul Judetean, cadrele medicale de aici si alti oameni care locuiesc in zona, se aduna in fiecare duminica la etajul sase al spitatului, pentru a participa la liturghie. Slujba religioasa se tine intr-o incapere care, in restul zilelor, serveste drept sala de curs studentilor de la Universitatea "V. Goldis". De fiecare data, preotul este nevoit sa vina la spital cu o ora mai devreme pentru a transforma spatiul intr-o capela. Si lucrurile stau asa de cinci ani de zile, de cand parintele Pavel Vesa a fost numit sa slujeasca in acest loc, in urma unui protocol incheiat intre Patriarhia Romana si Ministerul Sanatatii.
Biserica din Groseni va fi "stramutata" la spital
Pentru ca sala de la etajul sase al spitalului nu putea fi transformata intr-o capela "adevarata" (datorita refuzului universitarilor), parintele Vesa a inceput sa faca demersuri pentru inaltarea unui nou lacas. Inca din '95 - '96 a fost obtinuta aprobarea Consiliului de Administratie al Spitalului pentru construirea unei biserici in parcul din fata cladirii. Intre timp, s-a obtinut si certificatul de urbanism si autorizatia de constructie. Proiectul s-a realizat in vara anului trecut (cu titlu de sponsorizare) de catre o echipa de arhitecti din care au facut parte: Teodor Gheorghiu, Marian Dinulescu, Mircea Serb, Sorin Soriteu si Octavian Istoc. Proiectul a fost avizat de S.C. Proiect S.A., sub semnatura iui Gheorghe Seculici. Din prima luna a acestui an au inceput si lucrarile. S-au facut sapaturi, s-a turnat fundatia, in acest moment ajungandu-se la cota zero. Ce urmeaza? Stramutarea in acest loc a bisericii de lemn din Groseni si restaurarea ei.
Dezinteresul C.J. impiedica derularea normala a lucrarilor
Toretic, primul pas al "stramutarii" ar fi trebuit facut in aceasta luna, dar... "Nu s-a intamplat nimic pentru ca podul de la Groseni a fost distrus de inundatii si... asa a ramas. Iar Consiliul Judetean este total dezinteresat de repararea lui", a precizat Pavel Vesa. Biserica din lemn de la Groseni a fost construita in 1724, in ea fiind inca bine pastrate picturi din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Inainte de demolarea bisercii, pictura va trebui "desfacuta", activitatea urmand a fi realizata cu sprijinul unor studenti timisoreni de la restaurare. Urmeaza transportarea bisericii si apoi rezidirea ei pe noul amplasament. Nefiind folosita de 7-8 ani de zile, o parte a bisericii din lemn a fost distrusa. La recladirea ei, aceasta parte va fi inlocuita cu un zid din caramida. In forma finala, biserica de la spital va masura 18 metri in lungime si 5 m - latime.
O aradeanca a donat cateva sute de milioane
Construirea bisericii in parcul din fata Spitalului Judetean nu ar fi fost posibila fara donatia consistenta a doamnei academician Cornelia Bodea, fiica de preot din Dezna si urmasa (dupa mama) a lui Moise Nicoara. Acad. Cornelia Bodea a fost declarata in 1998 cetatean de onoare al Aradului. Sensibilizata de suferinta bolnavilor si vazand conditiile improprii in care se desfasoara slujba religioasa din spital, ea a hotarat sa doneze cateva sute de milioane de lei pentru inaltarea unei biserici. Preotul Pavel Vesa a tinut sa aminteasca larga contributie si binecuvantarea acordata de P.S. Timotei Seviciu, Episcopul Aradului, Ienopolei si Hunedoarei, pentru ridicarea bisericii de la spital.
Situatia creata la SC Zahar SA in urma nerespectarii contractului colectiv de munca de catre patronul francez, continua sa nemultumeasca muncitorii. Marti, 16 mai, a avut loc, la Bucuresti, o intalnire intre liderul de sindicat al fabricii de zahar Romi Vasi si Franck Barneville, vicepresedintele Consiliului de administratie al SC Zahar, mediata de Federatia Sindicatelor din Industria Alimentara, prin vicepresedintele acesteia, Dragos Frumosu. "Le-am prezentat muncitorilor propunerile facute partii franceze la Bucuresti. Oamenii au ascultat, dar au cerut alte lucruri. Oricum, noi o sa mai discutam si vom ajunge la un acord comun, despre care va vom informa intr-o conferinta de presa pe care o vom organiza maine" ne-a declarat Romi Vasi.
-Cum a fost la sarbatoarea ziarului "Adevarul" ?
-Ne-am simtit excelent. Totul a fost superb. Ne bucuram ca am avut prilejul sa cantam in mijlocul unor oameni deosebiti.
-Ati fost exuberante la spectacolul sustinut la Astoria... la "Adevarul" 3000.
-Tot timpul ne manifestam asa. Cand suntem pe scena uitam de tot.
-In timpul spectacolului pe care l-ati sustinut in discoteca Laser una dintre voi (Claudia) a lesinat. Ce s-a intamplat?
-A fost o acumulare de oboseala si stress. Am crezut ca voi ajunge la Spitalul din Arad, dar mi-am revenit. Mi se intampla sa mai am uneori caderi de calciu.
-Cum trebuie sa arate barbatul ideal in viziunea voastra?
-Claudia: Nu trebuie sa fie neaparat un barbat foarte frumos. E important sa aiba simtul umorului si sa fie fidel.
-Andreea: Inteligent, fidel, brunet si sincer.
-Giulia: Clasicul frumos, destept si cu bani. Daca nu e frumos, sa fie foarte generos.
-Ce pregatiti pentru viitor?
- Un nou album intitulal "Pasional" si un videoclip pentru piesa "Un pupic" care va fi produs de Media Pro.
Va asteptam la o cafea virtuala pentru a
comenta stirile VAN
Ati pierdut cumva o stire importanta?
O veti gasi in arhiva VAN.
Cautare in arhiva Virtual Arad.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorge Puterity si Trutiu Florin.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
[Arhiva 2000] [Arhiva 1999] [Arhiva 1998]
Stirile VAN 2000 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
