In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
Adormirea Maicii Domnului se inscrie intre sarbatorile inchinate Maicii Domnului ca cea mai semnificativa si praznuita cu evlavie de catre crestinii din cele mai vechi timpuri pana astazi. Desi dovezi scripturistice despre acest eveniment nu se gasesc, caci preocuparea Evanghelistilor a fost in mod deosebit axata pe viata si activitatea Mantuitorului Hristos, avem consemnate documente literare ca o invatatura si o evlavie incepand din sec. VI prin Grigorie de Tours (538-594) si patriarhul Ierusalimului Madest (631- 634). Adevarurile despre adormirea Maicii Domnului au fost tratate ulterior de Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului si Sf. Ioan Damaschinul. Potrivit istorisirilor lor, Biserica Crestina ne invata ca inainte de adormirea Maicii Domnului, Dumnezeu i-a facut cunoscut evenimentul prin arhanghelul Gavriil. Cu aceeasi seninatate a primit vestea ca oarecand in Nazaret intelegand ca locul ei trebuie sa fie langa Fiul si Dumnezeul nostru pe care l-a nascut. Adunandu-si rudele la casa ei, pregatindu-si patul de adormire, facandu-si semnul Sf. Cruci s-a intins pe pat si punandu-si mainile pe piept si-a dat duhul. Sf. Gherman, patriarhul Constantinopolului, mentioneaza ca in acel moment s-a produs un sunet putemic si dintr-o furtuna un nor s-a oprit deasupra casei de pe muntele Sionului, unde Fecioara Maria era in casa Sf. Evanghelist Ioan din care ca niste picaturi de roua au aparut Sf. Apostoli participand inlacrimati si nemangaiati la tristul moment, al mutarii Maicii Domnului la Fiul Sau. Sf. Ioan Damaschin descrie o participare cosmica si cereasca la acest eveniment: elementele lumii se zbuciuma si se schimba, se aud glasuri si cantece ingeresti iar cortegiul este insotit la mormant de Apostoli, Ingeri si popor mult. Cortegiul parcurge drumul de pe muntele Sionului prin mijlocul cetatii prin valea Cedrilor pana in gradina Ghetimani, unde Apostolii ii pregitisera mormantul langa al parintilor ei Ioachim si Ana si al batranului Iosif, ingrijitorul Maicii Domnului. Sf. Gherman precizeaza ca in momentul aposolii au coborat trupul Maicii Domnului in mormant, trupul ei a fost rapit la cer din mainile lor, in vazul lor, implinindu-se prorocirea prorocului David "De fata va sta Imparateasa in haina aurit imbracata si prea infrumusetata."
Praznicul Adormirii Maicii Domnului este precedat in fiecare an de doua saptamani de post iar sarbatoarea nu este un praznic alintristarii ci al bucuriei. Al bucuriei pentru ca Maica Domnului ridicata cu trupul la cer este si ramane pana la sfarsitul veacurilor, ocrotitoarea si mijlocitoarea crestinilor catre Fiul ei si Dumnezeul nostru, asa cum atat de frumos se exprima poetul in urmatoarele versuri: "Prea Sfanta Maica si Fecioara/ Nadejdea sufletului meu/ Tu esti a mea mijlocitoare/ La milostivul Dumnezeu// De n-am avea in ceruri lumea/ Rudenie de pe pamant/ Atunci ar fi pustie viata/ Asemenea unui mormant". Daca nu avem dovezi scripturistice legate de evenimentul Adormirii Maicii Domnului ci doar patristice din care am prezentat cateva, nu inseamna ca Sf. Scriptura nu ne da argumente referitoare la datoria de a cinsti pe Maica Domnului.
* Maica Domnului a fost cinstita si aleasa de Dumnezeu din vesnicie, a fost cuprinsa ca o persoana importanta in iconomia mantuirii neamului omenesc: "Pentru aceasta Domnul meu va va da semn: Iata Fecioara va zamisli si va naste fiu si-i va pune numele Emanuil" (is. Vll, 14).
* A fost cinstita si preamarita de ingerul Gavriil care i-a zis: "Bucura-te, cea ce esti plina de dar. Domnul este cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei." (Lc. I, 28- 29).
* A fost cinstita in mod deosebit de catre Elisabeta, mama Sf. Ioan Botezatorul, care a numit-o: "Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau." (Lc. I, 40-43).
* A fost cinstita si preamarita de conationalii si contemporanii sai: "Iar cand vorbea Iisus, o femeie din multime, ridicandu-si glasul i-a grait: "Fericit este pantecele care te-a purtat si sanii pe care i-ai supt." (Lc. XI, 27-28).
* A fost cinstita de catre Iisus si Dumnezeul nostru fiindu-i alaturi si ascultandu-i rugaciunea la nunta din Cana Galileii si ingrijindu-se de soarta ei si in momentul rastignirii pe cruce cand a incredintat-o spre ingrijire Sf. Apostol Ioan. (In. XIX, 26-27).
* Fiind constienta de rodul ei in mantuirea lumii, Fecioara insasi a marturisit ca toate neamurile ii vor aduce cult: "Iata, de acum ma vor ferici toate neamurile ca mi-a facut mie marire cel puternic." (Lc. I, 4$49).
* Etimologic, numele Maria insemneaza: "Doamna", adica "Stapana", "Distinsa", "Gratioasa", cuvantul provenind din chaldaicul MAR-AH, in transcriere greceasca Mariam, facand uz si de dictonul "Nomen fericit Homen". Fecioara Maria si-a gasit un loc aparte in sufletul poporului roman, mamele si fiicele noastre purtandu-i numele ca un semn de o deosebita cinstire, iar vatra stramoseasca a poporului roman este numita: "O gradina a Maicii Domnului" (Papa Ioar Paul al II-lea). La orice intristare si la orice necaz sa chemam pe Maica Domnului din toata inima si ea va veni cu grabnicul ei ajutor, a preasfintitele si preacuratele ei rugaciuni "Dezleaga preacurata Maica/ Catusele celor robiti/ si daruieste-le iertare, Crestinilor napastuiti"
Codrenii din imprejurimile Beliului au pretuit munca barbatilor, care au smuls pamantului aurul graului precum si munca femeilor, care au tesut si ales in razboaie de tesut, minunatele felegi ("stergari alese"), masarite etc., punand in aceste minunate capodopere ceva din sufletul poporului nostru. Din dragoste pentru munca si din dorinta de a se bucura de roadele muncii lor, s-a nascut o frumoasa datina romaneasca: "Praznicul de pita noua." Aceasta sarbatoare a avut loc la Beliu, din vremuri stravechi, in cea mai apropiata duminica de "Sfanta Marie Mare", adica la 15 august. In anul 1913 s-a intrerupt, deoarece in primul razboi mondial au pierit 5 generatii de feciori, nemaiavand cine sa duca mai departe aceasta traditie. Prin munca si dragostea pentru pastrarea traditiei locale a regretatului si distinsului profesor de istorie Emil Lazureanu, in anul 1974 aceasta sarbatoare a reinviat. Anul acesta, inainte de inceperea sarbatorii "Praznicul de pita noua", preotul Roman Constantin a binecuvantat roadele pamantului, in cadrul Sfintei Liturghii. "Adaptarea scenica" a praznicului s-a prezentat astfel: Feciorii, calarind pe cai, au aseptat oaspetii in centrul comunei, apoi i-au condus in Padurea Dumbrava, locul unde s-a desfasurat praznicul. Sarbatoarea a debutat prin sunete de bucium, dupa care un localnic a anuntat deschiderea praznicului, specificand faptul ca este a 27-a editie de la reinvierea praznicului. In continuare, primarul comunei, dl. Tica Pavel, in alocutiunea sa, a salutat oaspetii si intreaga populatie prezenta, dupa care a prezentat realizarile acestui an precum si proiectele de viitor. O noua buciumare aduce dupa sine mesajul crainicului
praznicului, care ureaza tuturor un "Bine-ati venit la Beliu", la Praznicul de pita noua, unde prin cantec si dans tinerii praznuiesc munca si "pita noua". Apoi, pe o melodie de doina, intra pe sub portalul de crengi impodobite, o solista ce are in mana o cununa de grau si un fecior cu un troc de grau. Dupa ei vin toti feciorii si fetele, facand o mica parada a portului popular. Dupa incheierea paradei, feciorul arunca cu grau peste toti cei adunati la scena, iar solista, prin cantec, slaveste cununa de grau secerata cu dragoste, care "Ne-a adus belsug in casa / Cu pita noua pe masa" in continuare, siragul fetelor joaca "Lilioara bochieneasca." Urmeaza o suita de dansuri jucate de copiii instruiti de dl. invatator Dudas Gheorghe. Crainicul indeamna fetele sa joace "Roata": "Jucati fetelor in Roata / Sa va vada lumea toata." Fetele joaca "Roata", dupa care vataful praznicului anunta inceputul praznicului, "datina veche strabuna", prin care se sarbatoreste si se preaslaseste munca de-o vara "cununa". Fetele joaca "Feleaga" si "Rugutu". Crainicul slaveste prin vers pe taranii care, prin munca lor, din zori si pana-n seara, "au adus belsug in casa / Cu pita noua pe masa." Solistii copii, Roxana Sebesan si Alin Szabo canta impreuna "Cat ii tara Crisului". Apoi se prezinta dansul de fete "Busuiocul". Crainicul inchina "cununa graului de pe ogoare" acestei sarbatori, dupa care solistul vocal canta "Trecui asara pan' codri." Vataful praznicului indeamna taraful sa cante in cinstea praznicului. Taraful canta o suita de melodii populare locale, dupa care urmeaza dansurile mixte locale. In incheierea spectacolului crainicii Ilonca Florin si Manea Ioana indeamna lumea adunata la praznic sa cante si sa joace "De amu' si pana-n seara" si le multumeste pentru venirea la sarbatoare. Taraful canta de joc, iar poporul adunat la praznic petrece pana tarziu. Seara, la caminul cultural din localitate, s-a organizat "Balul Praznicului de pita noua." La realizarea spectacolului dedicat acestei sarbatori si-a adus contributia: Teodor Sebesan - directorul Caminului cultural, Amalia Jurca si Gheorghe Dudas, regizori spectacol, precum si numerosul public din satele zonei si nu numai, care a trait o duminica de sarbatoare.
Ieri dimineata, Capela din Cimitirul Eternitatea, apartinand de Ordinul minoritelor a fost data in "circuit public", dupa cum ne-a declarat d-na Corina Oarga, reprezentanta firmei de pompe funebre "Nosferatum", firma care va administra pe o perioada de zece ani capela. Cu acest prilej, in fata capelei de curand renovata, a fost savarsita o slujba de sfintire oficiata de preoti catolici si ortodocsi. Din randurile invitatilor de onoare amintim pe dl. Dorel Popa - primarul Aradului, vicele Levente Bognar si inspectorul sef al Inspectoratului judetean pentru cultura, prof. Florin Didilescu. "In capela construita pe la 1870 isi vor putea plange despartirea de cei dragi toti cei aflati la ceas de durere, indiferent de religie", ne-a marturisit d-na Corina Oarga.
La sfarsitul acestei veri se intentioneaza modernizarea Strandului din Curtici. Se va incerca acoperirea unui bazin cu apa termala astfel incat acesta sa fie functional si pe timp de iama. De asemenea, se vor amenaja sali de tratament si un cabinet de asistenta medicala. Un investitor italian s-a aratat interesat de construirea unui hotel in incinta strandului, care va beneficia de incalzire cu apa termala. Pana la urma, hotelul va fi construit, dar de un roman, care prefera deocamdata sa-si pastreze anonimatul.
In urma cu vreo 50 de ani, un satean din Sanpetru German si-a gasit sfarsitul in mlastina de langa manastirea Bezdin, de la marginea localitatii Munar. Un altul, din acelasi sat, Gheorghe Sepetan, prin '55, a scapat ca prin urechile acului din acelasi loc. Batranii satului povestesc ca Sepetan se afla la pescuit in zona. Pentru ca i s-a agatat carligul intr-o trestie, a intrat in apa care era doar pana la brau. La un moment dat, pamantul i-a fugit de sub picioare si pescarul a inceput sa se afunde in namol. Auzindu-i strigatele, cativa sateni i-au sarit in ajutor. Cu greu, folosindu-se de o franghie si doi cai, oamenii au reusit sa-l salveze. De atunci insa, localnicii se feresc ca de dracu de locul cu pricina, ocolind la mare distanta "nisipul miscator", cum ii zic ei, din apropierea manastirii.
Va
asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN
Ati pierdut cumva o stire importanta?
O veti gasi in arhiva VAN.
Cautare in arhiva Virtual Arad.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorghe Puterity si Trutiu Florin.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.
Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
[Arhiva 2000] [Arhiva 1999] [Arhiva 1998]
Stirile VAN 2000 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
