In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
Strandul "Neptun" pare sa fi devenit locul preferat pentru petrecerea timpului liber. Considerat cel mai mare din Romania, Strandul are aspectul unei statiuni a tineretului. Cu terase elegante, muzica buna si in majoritate servicii de calitate, "oaza" de recreere aduce seara de seara mii de tineri dornici sa uite macar pentru cateva ceasuri problemele de zi cu zi.
De pe podul Decebal se intra cu ANV-ul
In cursul zilei cele mai cautate sunt bazinele cu apa, chiar daca inca mai sunt bazine ce asteapta deschiderea robinetelor, dusurile si razele Soarelui. Desi in mod normal terasele ar trsbui sa fie luate cu asalt in timpul zilei, nu se intampla deloc asa, seara, in schimb, aradeniistau pur si simplu la rand pentru a prinde o masa la cele mai multe dintre tarase. In fine, e clar faptul ca in incinta strandului nu se intra cu masina sau cel putin asa se spune. Exceptiile intaresc regula, au voie sa intre seara la strand autoturismele purtand placute de inmatriculare cu literele... ANV.
Mega- Sfinx si "Adevarul" Tineret, la un nou inceput
Terasa "Corleone" este locul unde poposesc majoritatea VIP-urilor, mai ales ca acum se amenajeaza o alta terasa in aer liber, locuri pentru plaja, un bazin si cam tot ceeace poate face ca sfarsitul de saptamana sa devina minunat. Terasa "Club Party" este un alt loc unde e greu sa gasesti un scaun sau un perimetru pentru dans. Amenajati rustic, tarasa ofera aradenilor atat muzica de calitate cat si un peisaj deosebit. In imediata apropiere se aflaterasa cea mai intens mediatizata datorita colaborarii cu sectia Tineret a ziarului "Adevarul". Impreuna cu barul, terasa, terenurile de sport, Mega-Sfinx aduce ca noutate actiuni de tineret realizate de patronul Mega-Sfinx, Geza Balog, impreuna cu Adevarul - Tineret. Aici vor fi seri de discoteca, dans, concursuri gen karaoke, bancuri etc. Adica tot ceea ce ne poate face sa fim mai veseli si sa "gustam" din plin clipele petrecute la terasa Mega-Sfinx. Dar tinerii pot sa-si petreaca si altfel seara, jucand - de pilda - biliard sau chiar navigand aiurea pe Internet. Oferta se deschide si cu tot felul de tarabe de la care se pot cumpara casete audio, CD-uri sau te impiedici de indivizi care iti ofera spre cumparare suveniruri. Langa primul pod de pontoane, fosta garderoba s-a transformat acum intr-o zona de agrement de invidiat. Privit de pe malul Muresului, strandul pare un Costinesti la scara redusa. Ca si nu mai vorbim de puzderia de
spectacole ce te ademeneste aproape la fiecare sfarsit de saptamana. In traditia aradenilor a intrat deja terasa "Barul verde", unde berea si sucurile curg rau.
O "statiune" chiar aici, in oras...
Intrebati cum vad strandul "Neptun", mai multi tineri ne-au raspuns cu un aer de mandrie ca este "cel mai "beton" strand din Tara romaneasca."
Reusind sa stam de vorba cu un tanar venit impreuna cu prietena sa, din Baia Mare, studenti amandoi, Cristian Toc care spunea: "Cu un asa strand, aici la Arad, ar trebui sa fie tot timpul vara. E pacat ca anotimpul cald tine doar cateva luni pe an. Ma simt super aici, la strand." Monica Taucean crede ca: "e bine ca exista o astfel de zona la Arad si cred ca important faptul ca strandul s-a transformat mult in ultimii ani. In bine desigur... Si tot bine este ca acest strand se afla chiar aici, in oras!" Geza Balog, patronul terasei Mega-Sfinx considera strandul "cel mai bun loc unde iti poti petrece ore bune fara a te plictisi nici macar o clipa"
Se poate si mai bine !
Sigur ca mai sunt multe de facut la strandul "Neptun", mai este nevoie si de putina civilizatie spirit organizatoric, inventivitate, dar important este faptul ca - cel putin pana in prezent - strandul ramane aproape singura zona din oras unde iti poti petrece ceasuri intregi asa cum iti doresti.
Podul Traian asigura legatura rutiera a municipiului cu cartierul Aradul Nou. Este asigurata circulatia pentru doua sensuri a autovehiculelor de tonaj pana la 1,5 tone greutate si a tramvaielor. Podul constituie un monument de arta inginereasca. Uzinat la Resita, el a fost construit intre anii 1910-1913, rezistand in timp si supravietuind la doua razboaie mondiale. Conceptia constructiva a structurii este deosebit de ingenioasa. La ora actuala, in Europa, mai supravietuiesc doar cateva structuri de acest tip: grinzi cu console si articulatii - tip Gerber. Podul Traian a fost refacut in anii 1946-1947.
NOROC CU FONDURILE PHARE
Chiar si in aceste zile, la Podul Traian se efectueaza lucrari pentru consolidarea infrastructurii podului si pentru refacerea malului, lucrarile au inceput in august '99, fiind executate (in urma castigarii licitatiei) de catre o societate din Targu Mures. Valoarea totala a contractului se ridica la 375.118 Euro, bani proveniti din fonduri PHARE nerambursabile. Pana acum s-au realizat lucrari in valoare de 332.527 Euro. Despre ceea ce se face efectiv la Podul Traian, ne-a vorbit Teodor Marian, seful Biroului Investitii din cadrul CLM Arad: "Consolidarea infrastructurii presupune consolidarea fundatiilor pilelor centrale prin camasuire cu beton armat si injectii cu lapte de ciment. Refacerea malurilor se realizeaza prin extragerea pilotilor din lemn (care au ramas de la fostele consolidari) si executia intre pilele centrale a unui senal, cu adancirea albiei pentru curgerea raului, in majoritate, printre cele doua pile. Se are in vedere si reprofilarea malului drept si refacerea malului stang."
INUNDATIILE DIN PRIMAVARA AU MODIFICAT PROIECTUL INITIAL
Acestea sunt lucrarile prevazute in proiectul initial, de anul trecut. Mersul lucrurilor a fost modificat insa de inundatiile din martie-aprilie. Acestea au creat o erodare a taluzului malului stang pe o lungime de 81 m, in zona care nu era cuprinsa in proiectul de amenajare a malului. In aceste conditii, Comisia judeteana de aparare impotriva dezastrelor a dispus aplicarea unor masuri operative de interventie pentru asigurarea liniei de aparare impotriva inundatiilor. "Ca o prima masura, in zona sparturii au fost executate umpluturi din piatra bruta de mari dimensiuni (cca 300 de tone) - a precizat Teodor Marian. In urma deplasarii la fata locului a reprezen- tantilor Uniunii Europene si Comisiei Nationale de Aparare Impotriva Inundatiilor, Primaria municipiului Arad a solicitat acestei comisii suplimentarea cu inca 300.000 de Euro." Nu a aprobat nimeni insa aceasta suma si nu s-a primit nici un ban. Drept urmare, au fost stabilite lucrarile suplimentare minime necesare asigurarii protectiei malului in zona eroziunii. Valoarea lor: 61.096 Euro. "Din aceasta suma, PHARE va suporta 18.756 Euro, reprezentand 5% din valoarea proiectului initial, plus aproximativ 27 milioane de lei (dobanda acumulata pe anul 2000). Restul va fi finantat de CLM Arad, din fonduri ale bugetului local, conform Programului de Investitii pe 2000, aprobat ca anexa" - a adaugat Teodor Marian.
ULTIMA EXPERTIZA RECOMANDA REFACEREA SUPRASTRUCTURII
Termenul de finalizare a lucrarilor prevazut in contractul initial, era 27 iulie 2000. Dar, din cauza lucrarilor suplimentare, s-ar putea sa fie nevoie de o prelungire (cu toate ca la momentul inundatiilor se inregistra un avans de doua luni). Este important insa ca se lucreaza la consolidarea podului, diminuandu-se astfel riscul ca el sa devina nefunctional. Ultima expertiza a acestuia (efectuata in 1997) arata ca trebuie facuta si consolidarea suprastructurii. Dar, deocamdata Primaria nu are bani pentru asa ceva. "Pe plan mondial, la ora actuala exista o tendinta accentuata de a mentine si a reabilita structurile existente ale unor astfel de poduri - a precizat prof dr. ing. Radu Bancila, de la Universitatea Politehnica Timisoara, expert tehnic MLPAT - poduri. Consideram ca reabilitarea Podului Traian este posibila, necesara si oportuna, lucru subliniat si de o serie de specialisti din strainatate, care au vazut podul. Propunem in acest sens o discutie publica."
Declansata de marea escrocherie FNI, criza din sistemul financiar-bancar romanesc a cuprins si bancile populare. Cooperativa de Credit - Banca Populara Minerva a fost supusa in ultimele saptamani unui val fara precedent de retrageri a banilor depusi. Situatie care a dus la limitarea simtitoare a rezervelor sale de lichiditati. Conducerea bancii sustine ca panica in randul depunatorilor ei e artificial creata si ca aparitia ei a fost favorizata si de precaritatea legislatiei in domeniu. Din cate ne-a informat Darie Pop, ofiter credite la sucursala aradeana a bancii "MINERVA", conducerea din Galati a institutiei este increzatoare in redresarea situstiei. "Asa cum am promis, de vineri, 9 iunie, am inceput sa platim dobanzile aferente depozitelor ajunse la scadenta. Angajatii nostri incaseaza zilnic rate din creditele care au fost acordate in cea mai mare parte persoanelor fizice. Un lucru bun pentru noi, pentru ca nefiind vorba de firme, putem recupera mai usor banii. Clientii nostri sunt extrem de intelegatori, nu doresc decat dobanda. Mergem inainte increzatori", spune Pop. Acesta a mai precizat ca pentru cazuri speciale - decese in familie, probleme medicale grave - se vor restitui depozitele inainte de termen, insa numai in baza unor dosare depuse la Arad si aprobate de consiliul de administratie ai bancii de la Galati.
La SC Zahar SA a avut loc vineri, 9.00 a.c. sedinta de sindicat condusa de liderul Vasi Romi, in prezenta a 120 de muncitori. Atmosfera a fost extrem de tensionata, avand in vedere ca 171 de muncitori sunt in somaj tehnic, - adica in stare de suspendare a contractului individual de munca urmand sa fie disponibilizati. SC Zahar a fost cumparata in 1998 de francezul Franck Barneville la licitafia facuta de FPS, cu suma de 8 milioane dolari. Acesta si-a propus un program de dezvoltare si revigorare a fabricii, sperand ca in 2002 productia de zahar sa ajunga la 8.000 t/ zi. Desi a adus utilaje din Franta, treaba a mers din ce in ce mai prost. Cauza principala a starii fabricii este, insa, politica paguboasa si inconstienta a Guvernului in legatura cu agricultura. Actual se cultiva sfecla pe o suprafata de 4-5.000 ha. In Romania se obtine actualmente 20 t zahar/ha. Daca in 1990 existau 32 fabrici de zahar, in 1999 existau doar 10. Deci vina pentru reducerea drastica a cultivarii sfeclei de zahar apartine 90% guvernului. Trecand la problema de fond, in august 1999 personalul de la SC Zahar Arad s-a redus la 165 angajati plus 171 persoane trecute in somaj tehnic, dar ramase la dispozitia societatii fiind platiti cu 75% din salar. "Problema a devenit spinoasa cand acest patron nu a negociat cu sindicatul, hotarand de unul singur suspendarea contractului de munca pentru aceste persoane. In actualul contract de munca semnat pe 27 august l999 s-a specificat clar: in caz de dispnnibilizare de personal se vor acorda 6-9-l2 salarii in functie de vechime. Acest lucru nu s-a respectat desi am purtat discutii nenumarate cu Barneville, astfel ca pe masa Judecatoriei Arad au ajuns l25 de contestatii din partea celor dati afara. Patronul spune ca nu are bani, dar pe urma se razgandeste si promite 4 salarii. Oamenii s-au lamurit si stiu ca nu vor primi nimic, daca nu vor insista pe toate caile legii sa-si primeasca dreptul lor. Este o " incalcare grosolana a drepturilor angajatilor de a primi acesti bani si ne vom bate pentru acest lucru indiferent unde vom ajunge, poate chiar cerand ajutorul Sindicatelor europene." a declarat Vasi Romi. E clar ca acest patron are vederi largi, pentru un viitor cat mai apropiat: sa inchida fabrica! De ce oare Romania importa printre altele si zahar ? Pentru ca se gasesc musterii straini care vin si cumpara fabrici in pragul falimentului, le inchid, dand unda verde importului si facand astfel o treaba excelenta atat pentru ei, cat si pentru tara lor. Dar am retinut o treaba, din toate sloganele patriotarde ale revolutiei: "Noi nu ne vindem tara!". Exact. Noi o dam ...
Absolventii clasei de canto popular, promotia 2000, de la Scoala de arte si grupul vocal "Sanzienele" de la Palatul Copiilor si-au unit talentele scotand recent o caseta audio sub genericul "Traditie si folclor in Tara Zarandului". Intr-un spatiu erodat de o suma de veleitari si neaveniti ce nu depasesc granitele unui perpetuu anonimat, titlul este o declarata pledoarie pentru valoare. Una cu greutate, convingatoare, care se cere permanent slujita. Ascultand cele 13 piese muzicale, inregistrate cu concursul orchestrei conduse de violonistul Anton Covaci, ai ocazia sa descoperi pe langa voci frumoase, ce par a promite in perspectiva, texte melodice de referinta, alese cu stiinta si competenta. Chiar daca este ultimul inclus pe pliantul casetei - o stim, din cuminte modestie - numele doamnei profesoare Marioara Miclea este girantul lucrului bine facut. Alaturi de o scoala muzicala prestigioasa si de o experienta pedagogica de 25 de ani, dumneaei are atu-ul de a fi la randul sau cantareata de muzica populara. Ceea ce o deosebeste pe doamna Miclea de alti colegi de breasla este modul de abordare al folclorului: cu emotie, cu sensibilitate si cu grija pentru orice detaliu, fie ca este interpreta sau orienteaza evolutia elevilor sai. Stiinta dascalului a operat astfel incat in aproape 40 de minute sa ne prezinte mai multe genuri muzicale folclorice: cantecul de ceremonial Sanzienele, al cununei, al invelitului; colindul de fata de gazda; balada sarpelui, a lotrilor si o varianta zonala a Mioritei, dar si cantece de joc, cu explicatii referitoare la originea si semnificatia obiceiurilor, ritualurilor, cu atat mai mult cu cat ea insasi a facut culegeri. Totodata, se acorda mare grija componentei artistice, interpretarii vocale, solistii Voichita Suba, Elena Unc, Daniela Tulcan, Letitia Jurj si Tiberiu Bota dovedind, pe langa calitati native, ca si-au insusit temeinic, pe parcursul a mai multi ani, cum sa se apropie de folclor. Alte cinci piese muzicale sunt interpretate de grupul vocal "Sanzienele" in maniera specifica universului rural. Caseta in discutie, putem spune, confera optima ilustratie sonora unui repertoriu de referinta, convertindu-se intr-un document sonor, un gest patriotic, de adevarat romanism. Vorbind despre raportul national-international in muzica, dirijorul Sergiu Celibidache spunea ca "din plan international, nationalul e totul." In toate timpurile, daruind din sufletul sau, profesorul creeaza deprinderi si construieste constiinte.
Va asteptam la o cafea virtuala pentru a
comenta stirile VAN
Ati pierdut cumva o stire importanta?
O veti gasi in arhiva VAN.
Cautare in arhiva Virtual Arad.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorge Puterity si Trutiu Florin.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
[Arhiva 2000] [Arhiva 1999] [Arhiva 1998]
Stirile VAN 2000 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
