In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
Prima halta pe care a facut-o Valeriu Stoica, ministrul Justitiei, in orasul nostru a fost fabrica germano-engleza Leoni Wiring Systems, la cateva ore dupa inaugurarea oficiala. Acesta a fost un prilej unic, pentru noi, de a asculta o conversatie in limba engleza la care au participat si doi reprezentanti, cu functii, ai PNL: Valeriu Stoica si primaruI orasului nostru, Valentin Paul Neamt. Prima remarca facuta de ministrul liberal a fost legata de cladirea fabricii pe care a catalogat-o drept frumoasa, iar primarul nostru s-a grabit sa-l asigure ca "acesta e numai inceputul". Valeriu Stoica s-a interesat de numarul oamenilor care lucreaza in prezent la Leoni. Raspunsul a venit din partea lui Mike Cope, director general al LWS Romania, care a tinut sa ii multumeasca ministrului pentru vizita si a mai adaugat ca, la decizia de a veni si a face afaceri in Arad au contribuit mai multi factori. Considerand prezenta investitorilor germani drept un succes la care au participat si liberalii, Stoica a declarat: "Era de datoria mea sa vin." Fiind convins ca vremea buna si soarele stralucitor este un semn bun pentru fabrica si pentru viitorul economic al Aradului, ministrul Justitiei a intrat in cladire. Mike Cope, impreuna cu alti membri din conducerea LWS, i-au explicat distinsului oaspete cate ceva legat de fluxul de productie, iar Stoica s-a oprit in dreptul unui post de lucru, privind cu atentie ce se intampla acolo. La sfarsitul turului de orizont Stoica a mai declarat: "Ceea ce se intampla aici este o dovada ca relansarea economica a Romaniei e posibila si anul acesta vom schimba sensul de mers al economiei, de la descrestere spre crestere."
Ziua de ieri a fost una cu adevarat neagra pentru patru muncitori, angajati la strandul "Neptun" din Arad. Inca de dimineata, acestia au primit sarcina de a uni podurile de pontoane, care permit accesul in strand. Decizia a fost luata deoarece, datorita cresterii Muresului, aluviunile ramaneau blocate pe marginea barcilor si se aduna prea multa mizerie. Asadar, Mihai Bertea, de 54 de ani, Rovin Pasca, de 45 de ani, Szabo Matei, de 45 de ani si Viorel Malita, de 36 de ani, in jurul orei 12,25, s-au urcat intr-un ponton si, cu ajutorul unui fir metalic atasat de un tractor, au incercat unirea podului. "Datorita butucilor veniti din amonte si a namolului, intr-unul dintre pontoane a intrat apa si, efectiv, in clipa urmatoare, s-a scufundat. In acel moment, luati prin surprindere, toti cei patru muncitori au cazut in Mures. Apa era rece si involburata si nu s-au putut apara nicicum. Din fericire, Rovin Pasca a fost salvat in apropierea Podului Decebal, de un barbat, care a sarit dupa el. In schimb, ceilalti trei au fost dusi de apa. Doi dintre ei au reusit sa se prinda de un bustean plutitor, ceea ce a facut ca sansele lor de supravietuire sa fie mai mari" - ne declara un martor al evenimentului. Imediat au fost anuntate Politia si Pompierii, pentru a ajuta la "pescuirea" celor trei victime ale Muresului. La doar cinci - sapte minute dupa producerea incidentului, in jurul orei 12,30, pe Mures in jos, in apropierea Podului Traian (catre Aradul Nou), mai multi trecatori au observat trei trupuri care plutesc pe Mures. De asemenea, martori ai evenimentului au fost si cativa angajati ai SOCOT Targu Mures, care executau lucrari de consolidare a barajului si podului. Ana Mihalache, una dintre lucratoare, ne-a declarat: "Am observat, pe marginea cealalta a Muresului, in apropierea pilonului de sustinere a podului, trei per- soane care erau imbracate in rosu. Dupa pozitia in care pluteau, mi-am dat seama ca sunt echipate cu vesta gonflabila, special pentru a.stfel de situatii. Stiu ca o persoana era la cativa metri mai in fata, probabil pentru ca prinsese un curent mai puternic. Niste oameni le-au intins o funie, de peste pod, dar nici unul dintre ei nu a reusit sa o apuce". Acelasi martor ne-a mai spus ca cineva a incercat, cu o barca, sa mearga sa ii salveze, dar curentul a fost prea mare si le-a smuls efectiv, barca de la
mal. O echipa a Politiei, printre care era si locotenent-colonel Nicolae Mihuta, adjunctul sefului de Politie a Municipiului si Micle Blag, de la Biroul I Politiei criminale, a ajuns la concluzia ca, cel mai probabil, muncitorii vor putea fi salvati in zona cartierului Alfa. Echipa de salvare a reusit sa ia de cateva ori legatura cu cei trei barbati, recomandandu-le sa incerce sa inoate in vederea eliminarii unei posibile submersii (inecari). Din pacate, acestia i-a raspuns ca sunt prea inghetati de frig si in acelasi timp epuizati ca sa mai poata inota. De la Florin Dolha, seful pazei de pe strand, am aflat ca seful serviciului edilitare a strandului Neptun, Claudiu Cristea, impreuna cu doi muncitori si cu un civil, s-a urcat intr-o barca procurata de la o firma, in vederea recuperarii celor trei trupuri plutitoare. "Claudiu Cristea i-a recuperat pe cei trei si, cu o salvare, au fost transportati de urgenta la Spitalul Judetean Arad. Erau intr-o stare destul de rea, mai ales ca doi dintre ei, in apropierea Podului Traian, au fost trasi de patru-cinci ori sub apa. Norocul nostru, daca se poate numi noroc, a fost acela ca erau echipati corespunzator, si vesta, pot spune, le-a salvat viata" - ne-a declarat Florin Dolha. Prin amabilitatea asistentelor si a medicilor sectiei de Ambulanta Interne, a Spitalului Judetean Arad, care de altfel a si oferit primul ajutor, am putut afla ca, in prezent, cei patru sufera de soc hipotermic (datorita contactului prelungit cu apa rece), iar Szabo Matei are si degeraturi la talpi. In prezent, starea celor patru este relativ buna, fiind in afara oricarui pericol. Din cate am inteles de la Politie, incidentul de fata va fi incadrat la "accidente de munca", urmand ca Inspectoratul de Protectie a Muncii sa verifice in ce conditii s-a produs accidentul si sa stabileasca eventualii vinovati.
Cu toate dificultatile existente referitor la intarzierile la plata din partea unitatilor spitalicesti cu care SC Sanevit SA se afla in relatii de colaborare privind livrarea de seringi si ace medicale, nu a existat nici o clipa pericolul ca societatea sa ajunga la faliment, fiind achitate la zi toate obligatiile fata de bugetul de stat si contributiile la asigurarile sociale de sanatate. Avand in vedere ca in momentul de fata contravaloarea marfii vandute si neincasate de catre societate depaseste 15 miliarde lei, iar valoarea totala a datoriilor societatii pentru asigurarea bazei materiale si a celorlalte debite nu depaseste 7 miliarde lei, apare clar faptul ca desi exista anumite disfunctionalitati inerente, comune economiei romanesti, acestea nu sunt de natura sa conduca la intreruperea activitatii fabricii sau la faliment. Mai mult, in anul 1999, Sanevit S.A. a inregistrat cel mai mare volum al vanzarilor de la inceperea activitatii, in cei cinci ani fiind realizate peste 240 milioane bucati seringi si 565 milioane bucati ace medicale, in valoare totala de aproape 120 miliarde de lei. Sanevit S.A. a reusit sa se impuna, in ciuda tuturor impedimentelor generate de contextul economic dificil in care se afla Romania, ca o unitate economica solida, capabila sa faca fata cerintelor sectorului sanitar autohton. Societatea a reusit sa stabileasca relatii solide cu parteneri externi si sa exporte produsele in tari din Europa, Asia, Africa si America de Sud. Desi concurenta produselor de import existente pe piata romaneasca nu a fost intotdeauna loiala, fabrica a reusit nu numai sa supravietuiasca, dar chiar sa isi faca proiecte de viitor privind diversiticarea ofertei de produse si de servicii.
Singura fabrica de zahar care va functiona in acest an in vestul tarii este cea de la Oradea, societafile de profil de la Carei si Arad fiind trecute in conservare. Fabrica de zahar de la Oradea a fost inchisa, in cursul anului 1999, din cauza productiei slabe de sfecla. In acest an, societatile de profil din Carei si Arad vor trece in conservare, urmand ca fabrica din Oradea sa asigure prelucrarea sfeclei de zahar pentru partea de vest a tarii. Producatorii de sfecla de zahar din judetul Bihor s-au intalnit, vineri dimineata, cu conducerea fabricii de zahar si cu principalul actionar al societatii, firma Pfeifer&Lengen, care detine 66% din actiuni. Unul dintre punctele importante ale intalnirii a fost discutarea contractului din acest an intre producatorii de sfecla si fabrica, contract care stipuleaza pentru prima data, sistemul de plata catre producatori atat in bani, cat si in zahar. In acest mod, se incearca stoparea comertului cu zahar din import, cat si sprijinirea productiei interne, fabrica garantand un pret minim pentru valoarea sfeclei predate. "La SC Zahar SA Arad va functiona doar sectorul agricol, prin intermediul caruia vom incerca sa convingem cat mai multi agricultori ca, totusi, cultura sfeclei de zahar e rentabila a afirmat Radu Hurjui, directorul general al societatii. Sectorul de industrializare nu va merge, pentru ca, din semnalele avute, suprafetele cultivate cu sfecla in judetul Arad vor fi in acest an de aproximativ 3000 de hectare, de pe care se vor obtine in jur de 60.000 tone de sfecla. In conditiile in care fabrica noastra are o capacitate de prelucrare de 4000 de tone zilnic, ar insemna sa incheiem campania in 15 zile. Or, nu are sens sa pornim acest colos pentru numai atata vreme. Vom vinde sfecla la Oradea, care o va industrializa. " In Romania, dupa anul 1989, numarul fabricilor de zahar cat si productia de sfecla a scazut la jumatate. Daca in 1998 - sa ne referim la perioade mai apropiate de cea actuala - in tara se cultiva sfecla de zahar pe 160.000 de hectare, anul acesta abia de se vor insamanta 30.000 ha. In judetul vecin, Timis, agricultorii nu vor pune aproape deloc sfecla in brazda, asta si datorita faptului ca fabrica de zahar din Timisoara nu mai functioneaza de multa vreme. Cultivatorii de sfecla au spus ca atata timp cat nu sunt sprijiniti de stat, productia va scadea in fiecare an. Si asa ajungem sa depindem si in cazul zaharului de importuri...
Piata imobiliara aradeana spun agentii imobiliari - revine, dupa o perioada de regresie de aproape cinci ani, la timpurile oarecum bune. Incepand de anul acesta, numarul contractelor de vanzare-cumparare incheiate a crescut simtitor. Daca la sfarsiul anului trecut ofertele de vanzare erau in numar mare, fata de cererile de cumparare, in noul an, balanta s-a echilibrat. Pare oarecum surprinzator, ca in timp ce puterea de cumparare a populatiei este scazuta , se cumpara locuinte a caror valoare depaseste 200 de milioane de lei. Si agentii imobiliari sunt impresionati de numeroasele cereri de cumparare ce ajung la ei. Trebuie precizat ca nu toate contractele de vanzare-cumparare se intocmesc prin agentiile imobiliare, ele fiind incheiate si de notarii publici. De regula, agentiile imobiliare incheie contracte doar imobilelor intermediate de ele, si pentru care se percep comisioane. "Sa stiti ca persoanele care ne cauta nu sunt patroni neaparat, majoritatea provin din, hai sa zicem, patura medie a populatie - spune Elena Baietan, agent imobiliar. Multi ne spun ca banii provin din economiile lor, acute cu sacrificii, pentru ca acum sa poata cumpara un apartament copiilor, sau sa schimbe apartamentul de doua camere cu unul de trei camere. Pana acum, multi aradeni doreau sa vanda apartamentele cu mai multe camere, din cauza cheltuielilor, dar au renuntat la aceasta idee. De regula sunt cautate apartamente cu doua camere, dar sa nu depaseasca 20.000 DM." Preturile raman insa constante, dar este interesant ca tranzactiile se fac, mare parte in lei, renuntandu-se la valuta. O noutate pe care ne-a spus-o Elena Baietan este ca: "Au inceput sa apara tot mai multe investitii in imobile. Multi recunosc ca acest gen de investitii sunt sigure. Se spera nu numai intr-o investitie pasiva, prin care oamenii isi protejeaza banii de inflatie, ba chiar se spera ca in viitor pretul va creste. Daca mai adaugam si venitul obtinut din inchirieri, investitia, merita". Este bine ca piata imobiliara a inceput sa "miste", dar totusi exista riscul ca valoarea imobilelor sa creasca, ceea ce va duce la o noua reducere a cererilor de cumparare.
Va asteptam la o cafea virtuala pentru a
comenta stirile VAN
Ati pierdut cumva o stire importanta?
O veti gasi in arhiva VAN.
Cautare in arhiva Virtual Arad.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorge Puterity si Florin Trutiu.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
[Arhiva 2000] [Arhiva 1999] [Arhiva 1998]
Stirile VAN 2000 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
