In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
Ieri, in sala mare a Palatului Administrativ a avut loc sedinta oficiala de instalare pe post a noului prefect al Aradului, ing. Ovidiu Nila. Au participat Darius Valsanoiu, din partea Ministerului Functiei Publice - PS Timotei Seviciu, episcopul Aradului, Inopolei, Halmagiului si Hunedoarei, Dorel Popa, primarul municipiului, Caius Parpala, presedintele CJA, directori de institutii etc. Dupa rostirea unei rugaciuni, reprezentantul Ministerului Functiei Publice a citit Hotararea de Guvern prin care Ovidiu Nila este numit in functia de prefect al judetului Arad. Apoi, Darius Valsanoiu a precizat ca "pe noul prefect il asteapta o functie grea. Din punct de vedere poiitic trebuie sa organizeze alegerite generale si prezidentiale, iar din punct de vedere administrativ, aplicarea Legii 1/2000". Fostul prefect, Gheorghe Neamtiu a multumit tuturor colaboratorilor din Prefectura, din municipiu si din judet pentru activitatea depusa pana acum: "Plec cu un sentiment de multumire pentru tot ceea ce am facut. Multumesc reprezentantilor Guvernului, care pana in ultimul moment au avut cuvinte de lauda pentru activitatea mea." Alocutiunea prefectului Ovidiu Nila a fost una cat se poate de punctuala: "Voi urmari respectarea legalitatii. Ma voi opune categoric tendintei de migrare a unor institutii si instituirii unei dictaturi regionale din partea vecinilor timisoreni. Voi cauta sa finalizez Legea 18 si si demarez aplicarea Legii 1/2000. Doresc sa am o relatie foarte buna cu presa. Colegilor din Prefectura le cer doua lucruri: profesionalism si o inalta tinuta morala. Multumesc PNTCD pentru numirea mea, multumesc colegilor de la PETROM care m-au format si sustinut si ii multumesc fostului prefect pentru ceea ce a facut pana acum. Inchei prin urmatoarele cuvinte: A trecut vremea vorbelor. Sa trecem la fapte !" Inainte de ciocnirea unei cupe de sampanie, prefectul Ovidiu Nila a sustinut o scurta conferinta de presa, unde si-a nuantat strategia pe termen scurt: "Deoarece ii cunosc de multa vreme pe primarul Dorel Popa (cu care am fost coleg de liceu) si pe Caius Parpala, presedintele CJA (cu care am colaborat) sper ca intre Prefectura, Primarie si CJA se vor stabiti relatii de colaborare cat se poate de bune. Voi incerca sa conjug eforturile tuturor pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare (pe zece ani, cel putin) a judetului si municipiului Arad. Astfel, indiferent de jocul politic, Aradul va sti de unde porneste si unde va ajunge. Voi cauta sa promovez tineretul in politica si in administratie, indiferent de partide. Nu voi privi niciodata in trecut, ci intotdeauna inspre viitor."
Solutia pentru problema gunoiului menajer din municipiu ar putea veni din partea americanilor, care s-au artatat dispusi sa investeasca intr-un incinerator. In acest fel, celelalte doua variante pentru rezolvarea problemei - o statie de incinerare care ar fi trebuit achizitionata de la nemti sau o instalatie de tratare a reziduurilor in care ar fi investit italienii - vor cadea, cu atat mai mult cu cat reprezentantii firmelor din Germania si Italia nu au mai dat nici un semn de viata. Prezent mai mult de o saptamana in Statele Unite, primarul Dorel Popa a reusit sa contacteze o companie importanta de profil, a carei reprezentanti s-au aratat dispusi sa faca afaceri cu Primaria Arad. Un proiect care vizeaza colaborarea cu americanii in vederea achizitionarii unui incinerator va fi pus pe masa consilierilor municipali in viitoarea sedinta ordinara a CLM, care va avea loc cel tarziu la inceputul lunii septembrie. Ultima incercare a municipalitatii de a face rost de un incinerator a avut loc in octombrie 1999, cand au existat negocieri cu reprezentanii unei companii germane de profil. Desi afacerea cu nemtii parea ceva mai sigura decat cu celelalte companii straine contactate de-a lungul anilor, acestia nu s-au mai intors in Arad pentru continuarea discutiilor. In toamna anului trecut, firma germana s-a angajat sa elaboreze un studiu pentru o statie de incinerare si un proiect pe care sa-l inainteze Uniunii Europene pentru finantare. Conform intelegerii verbale de atunci, proiectul ar fi trebuit sa fie finalizat cel tarziu pana in iunie 2000.
Cum "Sarbatoarea berii Kaiser" ne-a deschis apetitul pentru bere, vizita noastra la Arbema nu a fost intamplatoare. Am aflat, printre altele, ca Fabrica de bere a fost pusa in functiune in 1980, ca sectie a Fabricii de spirt si drojdie, cu o capacitate de 200.000 hectolitri pe an. In februarie 1991, societatea s-a separat de Spirt si drojdie, devenind de sine statatoare, in 1995 s-a privatizat prin MEBO, prima faza a privatizarii facandu-se prin FPP, iar in 1996 fabrica a cumparat actiunile de la FPS. Totusi, intreprinderea nu a avut o capacitate mare de productie, si, in pofida privatizarii, s-a simtit imperios nevoia de infuzie de capital, pentru ca sa putem rezista concurentei. Astfel, in 1996, Arbema intra in asociere cu partea austriaca Brau Union. Aceasta asociere a fost extrem de benefica deoarece s-au facut investitii de circa 15 milioane de DM, fara de care astazi, aceasta fabrica nu ar fi rezistat, datorita concurentei. Prin retehnologizare, s-a ajuns la o productie sporita, de exemplu, in primele 5 luni ale acestui an, s-au produs 261.000 hectolitri, ceea ce se obtinea altadata intr-un an. Arbema se imparte, din punct de vedere al cladirilor, in Fabrica de malt, (care este de sine statatoare) producand aproape 11.000 de tone de malt pe an, si in Fabrica de bere propriu-zisa, care produce actualmente 500.000 hectolitri bere pe an. Fabrica de bere, la randul ei, se imparte in sectia de Fierbere, sectia de Fermentare si sectia de Imbuteliere. Mai multe amanunte despre activitatea fabricii am obtinut din partea Cameliei Ioja, responsabil de calitate si asigurarea calitatii berii pe intregul Grup de fabricanti de bere din tara: "Primul lucru pe care trebuie sa-l spun, este faptul ca in tara exista un Grup de fabrici de bere la care suntem si noi afiliati, in urma asocierii cu Brau Union. Acestea sunt: Fabrica de bere de la Arad, cea de la Craiova, de la Constanta si Silva de la Reghin. Planul nostru de distributie se face la nivel national, in urmatoarele zone: Banat-Crisana, Transilvania, Oltenia, Dobrogea, Moldova si Bucuresti. Desi pare simplu, procesul tehnologic de fabricare a berii este destul de complicat, pentru ca toate ingredientele care urmeaza sa dea viata berii sunt perisabile, vreau sa spun ca toate sectiile sunt importante, de la fierbere pana la fermentare si imbuteliere. Cand s-a facut asocierea cu partea austriaca, in fabrica s-a lucrat cu un personal de 400 de angajati, acum insa, dupa ce fabrica s-a impartit in personal de productie si personal de desfacere, au ramas 215 muncitori, care se ocupa de partea productiva. Aceasta reducere de personal s-a facut ca o consecinta fireasca a retehnologizarii. In fabrica se lucreaza in trei schimburi, deoarece sunt sectii care trebuie supravegheate non-stop. Salariul net se ridica pana la aproape de 5 milioane de lei, dar sunt si salarii mai mari si mai mici, in functie de importanta serviciului prestat, deci diferentierea se face pe locuri de munca. In ceea ce priveste productia, in fabrica se produc 8 sortimente de bere: Bere Zarand, Golden Brau Pils, Arbema Premium Pils, Kaiser, Silva Original Pils, Lucifer (bere neagra) si bere Stefl. Mentionez ca nu exportam bere, pentru ca piata vestica este suprasaturata de acest produs, in schimb, importam bere Gosser, Ziffer si Schlosgold (bere fara alcool). In general nu ne lovim de problemele cu care se confrunta celelalte societati, mai ales din punctul de vedere al datoriilor. Bineinteles ca aceasta asociere cu austriecii a fost deosebit de favorabila, ajutandu-ne, cu alte cuvinte, sa devenim rentabili. Suntem o societate fara datorii, de exemplu profitul fabricii pe primele 5 luni a fost de peste 20 de miliarde lei, iar in perioada ianuarie- iulie s-au produs circa 261.000 hectolitri de bere. Sigur ca ar fi loc si pentru mai bine, dar acest lucru nu tine de noi, ci de evolutia economiei nationale, care este asa cum stim, deosebit de proasta. Singura problema cu care ne confruntam in acest an, este orzul, care nu s-a facut din cauza secetei. Cred ca vom importa din Ungaria, desi nici acolo nu se gaseste la nivelul nevoilor noastre, poate vom cumpara din Australia; acest lucru inseamna pentru noi mult mai mult decat scumpirea energiei, in sensul ca importul, din punct de vedere al costului, este foarte scump. Desi exista profit, actionarul principal fiind partea austriaca, 75 la suta din acest profit "intra" in mainile actionarilor majoritari. Asta inseamna ca cei aproape 30.000 de actionari nu prea beneficiaza de dividende "banoase", desi, cum am spus, fabrica merge in progres. De obicei, austriecii folosesc profitul in noi investitii, lucru care mi se pare foarte normal pentru ca o societate sa fie rentabila, sa poata face fata concurentei, iar ca plan de viitor, ne propunem modernizarea sectiilor de Fermentare si Imbuteliere." Intr-adevar, vizitand fabrica in ansamblul ei, se diferentiaza clar, aspectul nou, modernizat, si cel vechi, tributar inca trecutului. Sunt sectii unde totul arata ca o farmacie, unde nici nu-ti dai seama ca acolo se pregateste bere. Cea mai spectaculoasa sectie este cea de imbuteliere, unde sticla goala prinde "viata", umplandu-se cu acea licoare deosebita, usor amaruie si, spumoasa, numita atat de simplu, bere. Gustand din ea, chiar daca esti un simplu degustator de ocazie, nu poti sa nu intelegi de ce sunt atatia bautori de bere in lume, pentru ca berea a devenit o bautura care nu se mai bea, de multa vreme, numai de barbati.
Dupa disponibilizarile succesive, din '90 incoace la fabrica aradeana de vagoane marfa din peste 5000 de angajati au ramas in prezent doar 1950. La ultima disponibilizare, din 26 iulie a.c., nu mai putin de 600 de vagonari au fost pusi pe liber. Adica un sfert dintre angajatii care mai ramasesera in fabrica. "Socul social a fost foarte puternic, tocmai datorita numarului mare de disponibilizati, dar si a rapiditatii operatiunii in sine. In aceste conditii, am avut o lupta dura cu administratia, pentru asigurarea masurilor de protectie sociala. Drept urmare, fiecare disponibilizat a primit in cont suma de 25 de milioane de lei. Banii din fondurile Trinity si nu ale statului roman", spune Ionel Rusu, presedintele sindicatului "Astra Vagoane Arad". Disponibilizarile din iulie au fost facute cu preponderenta din randurile personalului indirect productiv si Tesa. Administratia, printr-o adresa trimisa sindicatului, a motivat disponibilizarile prin faptul ca de la preluarea uzinei tot timpul s-ar fi lucrat in pierdere. Insasi conducerea Companiei Trinity din Dallas i-a notificat ca din ratiuni tehnice si economice trebuie sa operam aceasta restructurare masiva pentru a nu risca viitorul fabricii"
Un presedinte... sindicalist
Dovada ca rolul sindicatului vagonarilor nu este unul de decor, o dovedeste si participarea lui Douglas H. Schneider, presedintele Companiei Trinity, la ultima sedinta a Consiliului Sindical. "Cu acea ocazie, ne-a asigurat ca nu vor mai fi restructurari la Astra-Trinity, ci doar mici corectii de personal atunci cand va fi cazul. Mai mult, el a precizat inca o data ca vrea sa faca din fabrica cea mai mare producatoare de vagoane marfa din Europa." O declaratie care cel putin o vreme ii va linisti pe angajatii Astrei", crede Rusu.
Disponibilizatii Astrei pot deveni sudori
Somerii fabricii de vagoane mai au o sansa de a reveni in uzina. Joi, 3 august a. c., Sindicatul Astra Vagoane Arad a inaintat o adresa catre Agentia Judeteana de Ocupare si Formare Profesionala Arad (AJOFP), prin care solicita organizarea unor cursuri de calificare in meseria de sudor, deficitara in uzina, dar si pe piata muncii din Arad. "Am discutat joi cu dl. Stefan Pascu, directorul AJOFP si am stabilit ca atunci cand disponibilizatii vor face formele necesare somajului sa treaca pe la AJOFP, unde li se ofera posibilitatea sa se inscrie la cursurile de sudori care sunt gratuite pe perioada somajului. Le recomand celor interesati sa nu ocoleasca aceste cursuri care le ofera sansa in viitor sa revina in Astra" a mai spus Rusu.
In coordonarea Fundatiei Crestine Angelis, patronata spiritual si financiar de Biserica Adventista de Ziua a 7-a, in localitatea Beliu s-a inaugurat duminica, 6 august, Centrul de Plasament ORHIDEEA. "Aici vor fi primiti 10 copii abandonati, care vor fi ingrijiti de un personal competent - educatoare, bucatareasa, menajera, administrator. Am demarat acest proiect cu un an si jumatate in urma, investitiile ridicandu-se la suma de 500 de milioane de lei. Am obtinut finantare prin sponsorizare din partea Fundatiei BMS din Germania. De plasarea copiilor se va ocupa Directia Generala a Protectiei Drepturilor Copilului" ne-a spus Marcel Tarmure, pastor al Bisericii Adventiste din Beliu.
Va
asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN
Ati pierdut cumva o stire importanta?
O veti gasi in arhiva VAN.
Cautare in arhiva Virtual Arad.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorghe Puterity si Trutiu Florin.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.
Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
[Arhiva 2000] [Arhiva 1999] [Arhiva 1998]
Stirile VAN 2000 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
