title

* Stirile pe scurt:   ...
In logo_ro_top_100_small.gif (3000 bytes) suntem pe pozitia Locul nostru in Romanian Top 100. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi: Votati Virtual Arad News !

Stirile Zilei

Vineri, 29 octombrie 1999

O cupa de sampanie pentru SARA LEE in Zona Libera CurticiLa Casa de oaspeti de pe str. Horia nr. 6 a fost semnat ieri primul contract de concesionare a unei parcele de teren in suprafata de 14.966 metri patrati in perimetrul zonei libere Curtici. Este vorba de contractul cu SARA LEE CORPORATION, o importanta firma americana, din Chicago, producatoare de textile, Sara Lee are reprezentante in 40 de tari, nu mai putin de 139.000 de angajati si vanzari anuale de 20 miliarde dolari. Cunoscuta firma mai colaboreaza cu firme din Ineu, Oradea, Cluj, Zalau, Marghita, Bucuresti si din alte orase. In zona libera, SARA LEE va produce textile pentru Europa de vest, iar in perspectiva si pentru Romania. In prima faza investitia se va cifra la 3,5 milioane dolari, urmand a fi finalizata la inceputul anului 2001. Se estimeaza ca in 2002 la SARA LEE CURTICI sa lucreze 400 de angajati. In prezenta oficialitatilor locale, din partea firmei americane a semnat contractul de concesionare Edmond Delacou, iar din partea Administratiei Zonei Libere Curtici-Arad, Adrian Nitu, directorul general al institutiei. "Semnarea primului contract de concesionare cu o firma atat de putemica cum e Sara Lee este un inceput promitator. Acest prim contract poate deveni un model pentru viitorii investitori straini care vor dori sa investeasca in zona libera Curtici-Arad", a spus Nitu. Directorul Zonei libere a mai precizat ca e in curs de finalizare si contractul cu SATLINE, urmand a fi semnat in scurt timp. Ordinul de finantare a primului an de functionare a Zonei Libere Curtici-Arad, in valoare de circa opt miliarde lei, a ajuns ieri pe masa lui Traian Basescu - ministrul transporturilor. Asa ca, in curand, va sosi de la "centru" si sustinerea materiala a acestei importante investitii
Au fost semnate actele cu Leon Filip patronul viitorului abatorContractul de vanzare a terenului castigat prin licitatie de societatea Filip D. Impex SRL a fost semnat, ieri, de primarul Valentin Neamt si patronul firmei, Leon Filip. Terenul, in suprafata de 1.000 de metri patrati, este situat in Gai, pe strada Mesterul Manole. Aici va fi construit un nou abator, ce va avea o capacitate de productie a mezelurilor de doua ori mai mare decat actualul abator al societatii, respectiv 10 tone pe zi. Investitia va fi de trei miliarde de lei, plus 100.000 de marci care vor fi cheltuiti pentru utilaje. Primarul Valentin Neamt a declarat ca prin incheierea afacerii au intrat la bugetul local12.000 de marci germane. Patronul societatii, Leon Filip, a spus ca lucrarile de constructie a abatorului vor incepe anul viitor, urmand sa fie create 60 de locuri de munca noi. Societatea Filip functioneaza din 1996, cand activitatea de productie (400 kg/zi) se desfasura cu doar cinci angajati. In prezent, societatea aradeana are 40 de angajati si produce zilnic circa patru tone de mezeluri, insa comenzile sunt de cel putin opt tone pe zi. Cifra de afaceri este de doua miliarde de lei pe luna. Pana acum, societatea a investit 600.000 de marci in utilaje germane de ultima generatie.
Produsele de la ARADEANCA, bucurie pentru copiiCati dintre noi nu continua sa pastreze in suflet, cu nostalgie, amintirea copilariei... Cumpararea unei jucarii poate deveni un prilej de evocare a varstei inocentei, dar si de a aduce zambetul pe fata copiilor. Si cate stradanii nu fac parintii din ziua de azi pentru a le darui copiilor o jucarie? Stradanii se fac si la S.C. ARADEANCA S.A., care prin produsele sale ne deschide o poarta spre universul magic al copilariei. Dupa ce a parcurs mai multe etape de dezvoltare, firma este organizata in prezent ca o societate pe actiuni cu capital integral privat, structura actionariatului fiind urmatoarea: 40% apartine salariatilor, 39,6% S.I.F. Banat-Crisana, 20,4% mici actionari. Sub aspectul organizarii productiei, activitatea se desfasoara in doua sectii: de mase plastice si de accesorii metalice; procesul de productie este de tip serie, realizandu-se atat pe grupe de masini, cat si pe linii tehnologice in flux. La ARADEANCA se fabrica o gama variata de produse, care cuprinde urmatoarele sortimente: jucarii, articole de uz casnic, articole sport, articole tehnico-sanitare, manechine. Firma a fost si a ramas unicul producator de papusi din tara. Calitatea produselor sale a fost recunoscuta atat pe piata interna de desfacere, cat si pe cea externa (Marea Britanie, Franta, Italia s.a.m.d.), fiind certificata de premiile obtinute ca urmare a participarii la numeroase targuri interne si internationale. Conducerea societatii a stabilit obiectivele strategice pentru perioada urmatoare, vizand in principal patrunderea pe noi piete de desfacere, retehnologizarea si modernizarea fabricii prin atragerea de investitori straini, dar este dechisa si oricarui alt tip de cooperare in productie (parteneriat, acord de cooperare sau societate mixta). Dimensiunea afacerilor derulate de aceasta societate ofera o imagine asupra evolutiei firmei in ultimii ani. Astfel, cifra de afaceri a crescut de la 4,2 miliarde lei, in 1996, la 12 miliarde lei in 1998, in timp ce profitul brut a scazut de la 292,4 milioane lei, in 1996, la 275,9 milioane lei, in 1997, ajungandu-se ca in anul 1998 sa fie de doar 100,2 milioane lei. Pe parcursul ultimilor trei ani, numarul personalului s-a redus, in anul 1998 firma avand 364 angajati, fata de 458 angajati in anul 1996. Prezenta cu produse specifice (indeosebi papusi) in cadrul targului Promo Vest '99, firma si-a lansat cu aceasta ocazie ultimele creatii, care, dupa cum am putut constata, au fost bine primite de micii vizitatori. In iarna acestui an, ARADEANCA va sarbatori implinirea unei jumatati de veac de existenta si functionare continua. Speram ca si de acum inainte, jucariile ei vor continua sa incante multe generatii de copii.
Copiii orfani isi asteapta viitorii parintiDesi au verdict de internare intr-un camin-spital de boli neuro- psihice, 34 de copii locuiesc inca in Centru de Plasament nr.1, datorita faptului ca in Arad nu exista un spital pentru copiii cu asemenea probleme. In judetele din Romania in care functioneaza astfel de spitale, cererile aradenilor sunt respinse din lipsa de spatiu. Pe langa acesti copii, in Centrul din Arad isi mai duc existenta inca 179 de,copii cu varste de pana la sapte ani. Pentru ca au un coeficient de inteligenta redus, sapte prescolari de aici frecventeaza scolile ajutatoare de la Ineu, Petris si scoala de ambiopi din Arad. In ceea ce priveste adoptiile, pana in prezent s-au inregistrat 58 de cazuri pe plan international in comparatie cu cele 70 de anul trecut. In comparatie cu cei din afara granitelor, romanii nu sunt prea dornici sa infieze orfani, numarul adoptiilor osciland de la sapte, anul trecut, la patru, in acest an. Abandonati in Matern, in sectiile spitalelor, sau pur si simplu pe strada, copiii internati acum la Centrul de Plasament au sansa de a ajunge in centrele familiale din Santana, Zabrani sau Debora.
La expozitia Halic, Oarsa si KlugExpozitia ce poate fi vazuta pana la data de 12 noiembrie la galeria din str. Vasile Alecsandri, prezinta trei pictori distinsi ai cenaclului "Ion Andreescu": Maria Halic, Zeno Oarsa si Francisc Klug. Sa-i prezentam si noi, asadar, in ordine alfabetica sau in ordinea inversa mersului acelor de ceasomic. Cu pasi eleganti pe urmele tatalui sau, Maria Halic este o frecventatoare asidua a naturilor statice si a florilor, a peisajului neoimpresionist, a unei lumi vag onirice, captivante in senzualitatea ei magica, in ciuda influentei vizibile despre care vorbeam, ea isi cauta, cu vizibil rafinament, stilul. Linia sigura si o melancolie stranie fac seductia lucrarilor doamnei Halic. In calitate de pictor, medicul Zeno Oarsa se resimte, in umorul sau, de o ironie romantica a trecerii timpului si calatoriilor tineretii. Expune tari si orase. Iubeste pointilismul lui Seurat. Stinge culorile. Deseneaza "ca la carte", iar, uneori, atentia minutioasa acordata detaliului risca sa piarda ansamblul. Tonurile sunt bland pastelate, desi el sculpteaza culoarea, folosind cutitul de paleta. Volumul culorii conduce spre un joc de lumini. Combinatiile dintre albastrul ultramarin si alb, cand picteaza cerul, sunt ludice. Lumea araba il pasionesza perpetuu ca pe un explorator de spatii exotice, iar lucrarea intitulata Egipt (Cairo), cu galben violet, iese in fata.  Dar si mai vechiul  sau Portret de barbat. Si pe urma, efectul decorativ al lucrarilor. O singuratate sobra, adumbrita, insa nemarturisita, creatoare de individualitate artistica mai mult decat certa ar fi o definitie a pictorului Francisc Klug. Cel care, plastic, puncteaza efectul discret, mistic, al luminii in intuneric. Sugestia unei epuizari existentiale. Pentru dl. Klug, clarobscurul devine un atribut esential. Staruinta in clarobscur, improspatata mereu, poate fi consecinta fugii constante de lumina sau un mod de a defini lumea. In alte vremi, pictorul ar fi fost un Rembrandt aradean. Dominanta cromatica a maestrului isi descopera sursa. In complementarele rosu-verde. Psiholog al culorii, in portrete, el simte personajul caruia vrea sa-i dea viata. Lumina configureaza umanul. Reculegerea detasata cu care omul accepta damnatiunea (Autoportret) - este unul dintre posibilele manifeste artistice ale lui Francisc Klug. Atmosfera, la prima vedere glaciala, ascunde o caldura misterioasa. (Peisaj stihial cu case). Pictorul sugereaza un romantism nocturn al interioarelor, la granita cu realismul (dostoievskian). In fine: Peisaj marin; Pescari; Strada; Trei femei; Batrana lucrand; Interior cu flori galbene si scaun verde.

Cafenea

Cafa... Va asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN, sau pentru a citi comentariile altor vizitatori !


Arhiva

Arhiva Ati pierdut cumva o stire importanta? O veti gasi in arhiva VAN.

new88.gif (2109 bytes)Cautati in arhiva Virtual Arad ! Cautare in arhiva Virtual Arad.

 


Redactia

Stiri Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorge Puterity si Florin Trutiu.
Imagini Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Web Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Radio Pro FM (stiri locale), TV Arad, TV Intersat, Pro TV Arad.


[Arhiva 1999] [Arhiva 1998]

Stirile VAN 1999 au avut cititori.

{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}