In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
Interviu cu dl. Valentin Neamt, primarul Aradului
- D-le primar, ati fost in vizita in China. Care a fost scopul acestei vizite?
- Aceasta vizita era asteptata in China, in Fushun, de cinci ani, pentru ca in 1994, cand s-a realizat infratirea Aradului cu Fushun, a fost o delegatie chineza in Arad. Vazand ca atat timp nu se petrece nimic, o alta delegatie a venit in iulie in Arad si chinezii au propus niste domenii de colaborare foarte concrete, motiv pentru care, desi aparent nu te-ai putea astepta la ceva de la o tara atat de indepartata, am crezut de cuviinta sa fac aceasta vizita.
- Cum arata China pe care ati descoperit-o dvs. acum?
- Fushun e un oras de doua milioane de locuitori construit la marginea unei mine de carbuni de exploatare la suprafata, cea mai mare mina de carbuni din lume. Orasul e industrial, aflat intr-un proces extrem de accelerat de dezvoltare. Explodeaza zeci de cladiri care, mai cu modestie, pot fi numite chiar zgarie-nori. Primaria are peste 50 de etaje, orasul e legat prin autostrazi de orasele vecine. Toate orasele in care am fost aveau parcuri publice unde se platea la intrare o taxa. Surprinzator mi s-a parut ca au disparut urmele revolutiei culturale. N-am vazut uniforme, salariile sunt comparabile cu cele din Romania si preturile cam la fel. Desi am fost la un forum economic la care au participat 18 tari (printre care Franta, Japonia, Coreea de Sud), spectacole grandioase prezentate cu aceasta ocazie nu aveau nici o legatura cu comunismul, ci evocau artistic perioada imperiala si traditiile chinezesti.
- La concret, care sunt castigurile cu care va puteti lauda in urma acestei vizite?
- M-am intalnit cu parintii celor 10 studenti care vor veni foarte curand la Arad la Universitatea "V. Goldis" care ii va scolariza gratuit. Am vizitat Spitalul clinic regional din Fushun si Spitalul de medicina traditionala. Directorii acestor spitale sunt dispusi sa primeasca, in principiu, oricati medici romani, pe baza de reciprocitate. Cativa medici romani vor merge acolo si cativa medici chinezi vor veni aici. Noi vom asigura cazarea si masa medicilor chinezi si invers. Directia sanitara e interesata de acest schimb, fiind posibil ca, in cazul in care lucrurile se vor desfasura bine, zeci de medici din Arad vor putea merge in urmatorii ani in China. E o sansa foarte mare pentru un medic sa aiba acces la medicina traditionala chineza.
- In alte domenii, cum ar fi cel economic, s-a realizat ceva?
- Oamenii de afaceri chinezi sunt dinamici, au forta economica destul de mare. Din pacate, statul roman cere fiecarui cetatean chinez care intra in Romania o garantie de 2000 de dolari, avand in vedere ca exista si o mafie chineza. Motiv pentru care oamenii de afaceri chinezi mi-au dat intalnire, probabil luna viitoare, la Szeged, pentru ca statul maghiar nu le cere aceasta suma. Eu cred ca, daca ungurii reusesc sa stavileasca patrunderea mafiei chineze prin alte metode, si noi am putea renunta la astfel de taxe pentru ca jignesc oamenii de afaceri si, realmente, in China exista oameni de afaceri extrem de bogati si care sunt interesati de zona libera, de parcul industrial din Arad, de faptul ca Aradul este la granita NATO si probabil a Uniunii Europene. Asadar, orasul nostru este extrem de bine amplasat si ei au inteles ca intrarea in Europa prin Arad reprezinta o alternativa pentru ei. Sa nu uitam ca noi am avut in ultimii 50 de ani relatii extrem de apropiate cu China. Nici un stat european nu a avut astfel de relatii inainte si ei nu uita acest lucru. Asezarea geografica a Romaniei este un mare avantaj pentru chinezi.
- Dar sunt dispusi chinezii sa investeasca in Arad si in ce domenii?
- De la turism, pana la productie. Am spus ca salariile sunt comparabile, asa ca mana de lucru este la fel de ieftina ca la ei.
- Care ar fi avantajul lor atunci?
- Ar avea un picior de pod aici, in Europa, ceea ce nu e putin lucru. Aradul ar putea fi acest picior de pod. Distanta pana la Viena e de 500 de km, distanta pana la centrele financiare ale lumii e mica. Aradul e foarte bine pozitionat.
- Care a fost, in general vorbind, atitudinea partii chineze?
- Au fost satisfacuti de faptul ca, dupa cinci ani, relatia cu Aradul in sfarsit produce ceva, ca s-a facut un pas inainte. Practic, ei au suportat cheltuielile de cazare si deplasare prin China. Primirea a fost deosebita. Fiindca vorbeam de cheltuieli, tin sa informez cititorii ca Primaria a platit pentru aceasta deplasare o suma de cca 350 de dolari, ceea ce reprezinta diurna pe aceste zile. Biletul de avion dus-intors e fost platit prin sponsorizare de catre firma "Conar", iar in China, cheltuielile de cazare, masa si transport au fost suportate de catre partea chineza. Eu zic ca merita sa cheltuiesti 350 de dolari pentru a pune bazele unei colaborari cu chinezii care reprezinta un popor ce va avea multe de spus in viitoarea configuratie a lumii. Si v-am spus ca ma voi intalni in curand la Szeged cu o delegatie chineza.
- Normal ar fi sa vina sa vada Aradul, sa vada locul in care ei ar putea investi ulterior.
- Da, asa ar fi normal, dar a cere acea garantie rusinoasa de 2000 de dolari care, chiar daca li se returneaza ulterior, nu ne face cinste. Si aceasta garantie e rusinoasa pentru orice om de afaceri de oriunde ar fi el.
Conform unor grafice stabilite cu producatorii agricoli, care au contractat cu SC Zahar SA productia de sfecla de zahar din aceasta toamna, in data de 20 septembrie a demarat recoltarea acestei plante in judetul Arad. De saptamana trecuta, camioanele si remorcile tractate, incarcate ochi cu sfecla, au inceput sa afluiasca spre fabrica. Aceasta nu poate porni pana ce nu dispune pe esplanada de inmagazinare si spalare de o cantitate de sfecla de zahar mai mare decat capacitatea zilnica de prelucrare, care este de 4000 tone. Pana luni, 27 IX, au fost aduse in fabrica 8000 de tone de sfecla. "Tinand cont de aceasta cantitate, azi (n.r.-luni) am inceput efectiv prelucrarea, primele cantitati intrand pe fluxul tehnologic in cursul diminetii - ne-a informat Radu Hurjui, directorul general executiv al societatii. Primul <<zahar nou>>, productie 1999, va iesi, in cursul zilei de joi, 30 IX luand calea depozitului." In acest an, suprafata cultivata cu sfecla de zahar este, la nivelul judetului nostru, de circa 4000 de hectare. Desi nu s-a calculat pana acum o productie medie la hectar, sunt sperante ca aceasta sa se ridice la cam 30 de tone la hectar, daca nu chiar mai mult. Concentratia de zahar in sfecla este mai mare cu l - 2% decat cea de anul trecut. Este posibil ca intreprinderea sa primeasca spre prelucrare o cantitate suplimentara de 40000 tone de sfecla, de la societati agricole si agricultori individuali din judetul Bihor. Campania de prelucrare se va incheia in perioada 10 - 15 noiembrie 1999, productia de zahar estimata a se obtine fiind de 15000 tone. Dar toate datele statistice privind campania anului 1999 se vor putea finaliza abia la sfarsitul acesteia. "Cantitatea de zahar ce se va obtine va asigura fara probleme consumul intregului judet Arad, pana la noua recolta" - a tinut sa mai declare Radu Hurjui. Pretul de vanzare din fabrica al unui kilogram de zahar nu a fost calculat inca, el depinzand in mare masura de evolutia costurilor energiei electrice si termice. O parte importanta a angajatilor de la SC Zahar - 100 de oameni - urma sa treaca in somaj, beneficiind de prevederile Ordonantei nr. 9. Iata insa ca s-a revenit asupra acestei decizii. In perioada urmatoare, nimeni nu va fi disponibilizat, deoarece este si va fi de lucru, pentru ca, dupa incheierea campaniei, se vor incepe lucrari de modernizare si retehnologizare a intreprinderii. Iar pentru aceasta e nevoie de mana de lucru.
Ieri, 28 septembrie 1999, a avut loc receptia lucrarii de constructie a noului pod de peste Mures din Lipova. Ridicarea acestuia a durat nu mai putin de 7 ani, costand peste 20 miliarde lei. Desi la un moment dat finalizarea podului parea pusa sub semnul intrebarii, in ultimii 3 ani s-a reusit alocarea a circa 60 la suta din totalul fondurilor. De fapt, dimensiunile podului - 183 metri lungime si 14 metri latime - vorbesc singure despre complexitatea lucrarii, pentru care s-a folosit o structura metalica realizata integral la Pitesti de firma S C. INDCOMPLEX S.A. Constructia propriu-zisa poarta marca societatii timisorene "Grupul de santier drumuri si poduri" S.A. In opinia d-lui Pavel Zahorecz, seful serviciului consultanta de la Administratia drumurilor judetene Arad, constructia s-a intins pe o perioada de 7 ani din cauza "ritmicitatii de acordare a fondurilor necesare". Bani proveniti din fondul de investitii.
Intretinere si tratamente de 3,1 miliarde lei
In aceasta perioada, ADPJ Arad are in atentie executarea de lucrari pe urmatoarele relatii: *D.C. 4 Craiva-Maraus (imbracaminte asfaltica) *D.J. 793 pe mai multe portiuni de pe relatia Beliu-Carand-Sebis (tratamente bituminoase) *D.J. 572 Lipova-Bai Lipova (reparatii de podete) *D.J. 691 Alios-Neudorf si D.J. 793 Beliu-Carand (plombari). In luna in curs pentru lucrarile de intretinere au fost alocati circa 1 miliard lei iar pentru tratamente bituminoase din fondul special al drumurilor 2,1 miliarde lei.
26 de copii ai clasei a II-a de la Scoala Germana si-au vazut, ieri, visul cu ochii. Acestia vor putea frecventa scoala de dimineata. Un vis la care pana mai ieri nici nu sperau. Din lipsa spatiului, elevii a cinci clase din ciclul primar ai acestei scoli erau obligati sa urmeze cursurile dupa-amiaza. Parintii copiilor care invata in una dintre aceste clase, mai precis cei ai clasei a II-a a carei invatator este d-l Lucian Trif, au cautat o solutie si pana la urma au gasit-o. Directiunea scolii a pus la dispozitia parintiior remiza PSI, pe care parintii in 19 zile au transformat-o intr-o clasa cu pretentii de a fi numita... eleganta. Pretul pe care parintii l-au platit pentru amenajarea acestei clase este de nu mai putin de 24.490.500 lei plus munca acestora care nu a fost cuantificata. Invatatorul acestei clase este multumit de aceasta realizare: "Copiii aveau nevoie de un program normal de scoala. Dupa-amiaza se pierde 50% din randament." Luni, preotul ortodox din cartierul Aradul-Nou Simion Farcutiu, a oficiat un TeDeum iar invatatorul clasei impreuna cu parintii au organizat pentru copii o mica ceremonie. Oricum bucuria li se putea citi deopotriva pe fetele elevilor, parintilor si evident a inimosului dascal.
Comunitatea Evreilor din Arad si Filarmonica de Stat au convocat, luni, o conferinta de presa in vederea concertului pe care-l organizeaza cu ocazia sarbatorilor de toamna incepute cu Ros Hasana, anul nou 5760, Jom Kipur (cand fiecare isi analizeaza faptele de peste an), Sukot, sarbatoarea costurilor, rememorarea drumului in cautarea pamantului fagaduintei. Ieri, 28 septembrie, la Sinagoga neologilor, intrarea din strada Tribunul Dobra, a avut loc un concert vocal- instrumental cu participarea Corului Comunitatii Evreiesti din Oradea, primului cantor de la Templul coral din Bucuresti. La orga Eva Balogh Megyesi, la flaut Corina Ardelean. In program muzica religioasa si clasica. Dl. Ionel Schlessinger, presedintele Comunitatii Evreilor din Arad, spunea: "Daca dupa razboi, in Arad, erau 12.000 de evrei, acum au ramas vreo 300, preocuparea comunitatii fiind preponderent aceea de asistenta sociala. Se prevede ca in perspectiva a 10-15 ani, in Arad nu va mai exista o comunitate evreiasca. Dorim totodata, sa lasam localnicilor o amintire frumoasa. In aceasta idee dorim sa aratam publicului, specialistilor, viitorilor organizatori de concerte ca exista o sala excelenta, cu o orga extraordinara (din 1841), in perfecta stare de functionare. In Sinagoga neologilor nu s-a intrat in ultimii 30 de ani. Istoria construirii ei e interesanta. A inceput in 1834 si, dupa cateva incercari nereusite, rabinul Aaron Chorin a oferit cladirea imparatului, moment din care s-a permis construirea edificiului. Astazi e declarata monument istoric si, desi cu crapaturi in pereti, e stabilizata." Dl. Schlessinger mai spunea ca e pacat sa nu fie utilizata ca sala de concerte, spectacole, dumnealor avand in acest sens acceptul Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania. La concert va fi prezent, pe langa oficialitati, si reprezentanti ai cultelor, rabinul dr.Victor Neumann de la Timisoara.
Va
asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta
stirile VAN, sau pentru a citi comentariile
altor vizitatori !
Ati pierdut cumva o stire importanta?
Nici o problema! O veti gasi in arhiva VAN.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorge Puterity si Florin Trutiu.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea
pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
Stirile VAN 1999 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
