In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
La sfarsitul saptamanii trecute am avut prilejul de a vizita comunitatea romaneasca de la Gyula (Jula cum este denumirea orasului pentru romanii din Ungaria), insotind o delegatie a ApR Arad, condusa de presedintele partidului, Teodor Melescanu si membrii fundatiei "Moise Nicoara" din orasul nostru. Cu aceasta ocazie, am avut placarea de a-l cunoaste pe PS Sofronie, episcopul roman ortodox al Julei, unul dintre oamenii care lupta din rasputeri pentru a mentine comunitatea romaneasca din Ungaria. Din pacate si Biserica se confrunta cu aceleasi probleme ca si invatamantul si cultura, pentru ca romanii de aici si-au uitat limba matema. La Catedrala episcopala din Jula vin 30 - 40 de oameni la liturghie si imediat cum ies din biserica, incep sa vorbeasca intre ei in maghiara. "Romanii nu-si aduc copiii la biserica - ne spune plin de amaraciune PS Sofronie si exista nepoti si chiar copii de preoti care nu mai vorbesc romaneste. Avem trei preoti tineri, toti trei romani casatoriti cu maghiare si copiii lor abia vorbesc romaneste", mai declara PS Sofronie. Cu toate ca reforma in Biserica s-a facut, si din ianuarie 1999, de cand PS Sofronie a fost "uns" episcop al Julei numarul parohiilor a crescut de la 20 la 21, nu sunt preoti pentru toate posturile disponibile. Unul dintre motivele acestei stari, de fapt, este lipsa banilor din care sa fie platiti tinerii preoti. Chiar si in Micherechi, unde comunitatea romaneasca este foarte campacta si si-a pastrat obiceiurile si traditiile romanesti, preotul paroh este misionar din Beliu, judetul Arad. Cu toate aceste piedici, Biserica ortodoxa din Ungaria are capacitatea - atat material cat si spiritual - de a sustine unitatea romanilor din aceasta tara. In Jula exista doua biserici ortodoxe: catedrala episcopala, cu hramul Sf. Nicolae (6 decembrie) si inca o biserica, mai mica, cu hramul cuv. Parascheva de la Iasi (14 octombrie). Din punct de vedere structural, episcopia Julei este integrata, Mitropoliei Banatului, impreuna cu episcopia Aradului, cea a Timisoarei si cea a Caras-Severinului. Desi infiintata in 1946, aceasta a dobandit oficial rangul de episcopie abia in 1997, iar din 30 ianuarie 1999 a fost numit episcop PS Sofronie. Din punct de vedere spiritual, deocamdata singura implicare a Bisericii in scoli este ora de religie. Insa incercarea de a pastra legatura cu tara mama se materializeaza si in organizarea de pelerinaje la manastirile din Romania, mai ales la cele din Moldova si Muntenia. Din pacate deznationalizarea a ajuns pana acolo incat, chiar si aici, romanilor din Ungaria le este greu sa vorbeasca intre ei in limba romana. In conditiile in care chiar si studiile prefera sa le faca in maghiara, soarta lor este pecetluita. "Limba romana se studiaza doar ca limba straina in timp ce romanii isi dau copiii la scoli , maghiare pentru a se integra mai bine in societate, sunt multi unguri care studiaza la liceul romanesc, ca sa poata obtine mai usor un loc de munca in vama, sau sa poata merge la studii in Romania" ne spune PS Sofronie.
Luni a avut loc deschiderea oficiala a Festivalului international de teatru liceal francofon, afat la cea de-a VII-a editie. Deschiderea si prezentarea juriului a fost facuta intr-un mod original de catre directorul festivalului, Florin Didilescu. Aceasta noua editie de teatru francofon sa bucura si anul acesta de o larga participare a unor licee din Bucuresti, Timisoara, Saint- Petersbourg, Gand, Riposto, Viena, Huedin, Porrentruy, Oradea, Pecs, Cluj-Napoca etc. Noutatile acestui festival: debutul liceelor "Andrei Muresan" din Bistrita si "Jean-Louis Calderon" din Timisoara. Debuturile externe au fost marcate de Rusia, Elvetia si Austria. De-a lungul celor trei zile de festival se vor juca nu mai putin de 15 spectacole. Deschiderea oficiala de luni a festivalului a fost precedata cu o seara inainte de catre Teatrul "Masca", care a prezentat spectacolul Monsieur de Pourceaugnac (de Moliere). Pentru prima oara, alaturi de finantatorul principal al festivalului (CLM Arad) si-a adus contributia si Serviciul cultural al ambasadei Frantei (20.000 de franci)
Inca una din marile fabrici aradene face afaceri cu parteneri italieni. Este vorba despre fosta SC Orologerie Industriala SA, care in urma cu doi ani a fost preluata de firma italiana VIRO S.A. ce a cumparat pachetul majoritar cand fabrica aradeana se afla intr-o situatie disperata, in pragul falimentului, cu contul blocat. In decursul unui an s-a reusit platirea datoriilor si stoparea declinului care dura de 8 ani, declin cauzat de pierderea pietei de desfacere si decaptalizarea societatii. "Societatea se afla acum la momentul zero in ceea ce priveste pierderile, si activitatea, de acum incolo urmeaza transformarea. La sfarsitul acestei saptamani asteptam prima investitie o masina de prelucrat prin electroeroziune care creste calitatea lucrarilor, si vor urma si alte investitii" a declarat ing. Gheorghe Palcu, managerul general. Tot dansul a mai spus ca in aceasta colaborare partenerii romani au venit cu inteligenta si profesionalismul, iar partenerii italieni cu capitalul si piata de desfacere. SC VIRO urmeaza un program ambitios si se spera ca la sfarsitul anului sa existe un profit cat de mic. Anul acesta, firma a participat si la TIB. Activitatea societatii se axeaza in prezent pe producerea de lacate, incuietori, seifuri. S-a propus pentru anul viitor executarea a 400.000 de inchizatori. Chiar daca numarul angjatilor este mic 100, pe masura cresterii productiei va creste si numarul acestora, ajungandu-se in anii viitori la 200 de muncitori. Prezent la Arad, Gianfranco Dondarini, managerul general al VIRO Italia, fondata in 1942, a facut o prezentare a societatii italiene si a motivelor pentru care aceasta initiativa industriala s-a dezvoltat in Arad si nu in alte parti. VIRO Italia, cu sediul in Bologna, este cunoscuta in toata lumea, prezenta in peste 60 de tari si vrea sa includa Aradul in reteaua comerciala a firmei. Produsele VIRO se integreaza in teriorul "feliei" denumita "mecanica medie fina". Proiectul firmei este de a crea la Arad o puternica unitate productiva care sa se integreze cu productiile facute in Bologna. Partenerii italieni vor ca incuietorile sa fie proiectate in Arad, sa fie produse cu sculele, stantele si cu tehnicienii aradeni, iar produsele sa tie vandute in tarile vecine. Motivele alegerii Romaniei, a Aradului, pentru derularea afacerii, ar fi: comunicarea usoara datorita faptului ca limba romana e inrudita cu cea italiana; existenta aeroportului din Arad care este legat cu nordul Italiei, pozitia geografica. Pana in prezent partenerii italieni sunt satisfacuti de partea romana si au incredere in implicarea si ajutorul asociatilor romani de la SC VI.RO Arad. Numai impreuna aceste doua societati se pot dezvolta si crea bunastare pentru toti.
La recenta rectificare bugetara, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului a alocat judetului nostru l,3 miliarde de lei in plus, fata de cele 4 miliarde acordate initial. Banii au fost repartizati in urma numeroaselor interventii ale Consiliului judetean si au ca destinatie finalizarea unor lucrari de constructii demarate in acest an. Presedintele CJA Dan Ivan, a declarat ca suma a fost repartizata deja, urmand ca 500 de milioane sa mearga la Zerind, 300 de milioane la Varfurile, alte 300 la Iratos si 200 de milioane la Apateu. Dan Ivan a mai precizat ca, pentru constructiile de locuinte, in acest an ne-au fost alocate 6,5 miliarde de lei, din care 5 miliarde au fost cheltuiti deja. Urmeaza sa fie date in folosinta, pana la finele anului, 49 de apartamente noi in Piata Spitalului si 40 in Alfa. Cele trei miliarde de lei primite in plus de la Ministerul Transporturilor au fost impartite intre Lipova, Curtici si Pancota. Banii vor fi folositi pentru realizarea unei legaturi intre Drumul National 7, de pe podul peste Mures, cu Drumul Judetean 682, spre Timisoara si DJ 575 spre Deva. Tot din aceasta suma se va realiza si devierea traficului greu din centrul localitatii Pancota pe DJ 709 pe un drum lateral de acces in Zona Libera Curtici-Arad.
Politia de frontiera a surprins, ieri noapte, un grup de opt sirieni care incercau sa treaca granita de la Varsand spre Ungaria. Patru dintre ei erau minori sub 7 ani. Organele de politie nu au putut afla prea multe de la ei, pentru ca nici unul nu cunostea limba romana si nici nu stiau sa scrie. Cei opt vor ramane la politia de frontiera pana se va gasi un traducator. Tot in aceeasi noapte a fost prins un barbat din Afganistan, care inccrca sa iasa din tara pe la Curtici cu un pasaport fals, cu viza de intrare falsa. De asemenea, in zona Dorobanti, Politia de Frontiera a retinut un barbat din Buzau si o femeie din Cluj, care incercau sa treaca frontiera fara pasapoarte. Acestia din urma au declarat ca doreau sa treaca in Ungaria, de unde ar fi putut sa ajunga in Austria, pentru a-si gasi locuri dc munca.
Va asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta
stirile VAN, sau pentru a citi comentariile
altor vizitatori !
Ati pierdut
cumva o stire importanta? O veti gasi in arhiva
VAN.
Cautare in arhiva Virtual Arad.
Stirile VAN au fost
compilate si redactate de Gheorge Puterity si Florin Trutiu.
Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi
Puterity.
Stirile VAN 1999 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
