In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
Grupul american Trinity Industries Inc., unul dintre cei mai mari producatori de produse industriale pentru transport si constructii din America de Nord, lanseaza o oferta publica de preluare a actiunilor societatii Astra Vagoane Arad aflate in circulatie si care nu sunt detinute deja de ofertant (22.443.028 actiuni cu valoare nominala, de 1000 lei, reprezentand 30% din capitalul social). Din iulie 1999, firma americana detine 70% din capitalul social al Astrei Vagoane S.A., cel mai mare producator de vagoane de marfa din Romania. Strategia Trinity pentru dezvoltarea societatii are la baza dorinta de a transforma Astra Vagoane in centrul strategic european al grupului. Oferta publica de preluare se va derula in perioada 23 noiembrie - 17 decembrie 1999 si se adreseaza persoanelor fizice si juridice care detin actiuni la Astra Vagoane. Pentru fiecare actiune se ofera pretul de 1750 lei. La Bursa, pretul mediu la sfarsitul saptamanii trecute a fost de 1580 lei pe actiune. Ofertei i se poate da curs, numai prin intermediul Societatilor de Valori Mobiliare autorizate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, precum si prin sediile ABN AMRO Securities, autorizate sa functioneze pe perioada ofertei in Arad si Timisoara. ABN AMRO este intermediarul autorizat al operatiunii de preluare a actiunilor. Pentru a-i ajuta pe actionari sa ia o decizie in cunostinta de cauza, oferta publica de cumparare este insotita de o campanie de comunicare. Detinatorii de actiuni, pot obtine informatii detaliate cu privire la conditiile de desfasurare a ofertei, impreuna cu un mic dictionar de termeni specifici, de la toate Societatile de Valori Mobiliare autorizate de CNVM.
- Cum s-a conturat formafia dv. muzicala atat de bogata, ca pianist, organist si dirijor?
- Acasa aveam o pianina si in loc sa ma joc cu jucarii, ma asezam pe taburetul rotativ. Cand am avut patru ani am inceput studiul cu o celebra profesoara Maria Cernovodeanu, cu care a studiat, intre altii, si Dinu Lipatti. De atunci pianul continua sa ma fascineze, placandu-mi toate genurile de muzica. De fapt am inceput intr-un fel interesant, pe la mijlocul istoriei muzicii, cu epocile clasica si romantica. M-a fascinat perioada timpurie a Barocului, cand am inceput studiul orgii la Catedrala Sfantul Iosif, in Bucuresti, vrajindu-ma sunetul acestui instrument-orchestra extraordinar, cu toata amplitudinea sonora.
- De aici pana la orchestra...
- Eram asistent, la Catedrala Sfantul losif, al celebrului organist Iosif Gerstenengst, care mi-a fost profesor. Intr-o duminica maestrul Andreas Porfetti urma sa se intoarca din Germania, dar nu a aparut la repetitii dimineata, la cor. Era o sarbatoare importanta si faceam Missa Incoronarii de Mozart cu corul si cu o mica orchestra. M-am dus sa dirijez si, efectiv, asa am inceput.
- La 43 de ani sunteti fondatorul si dirijorul a patru orchestre.Cum ati reusit performanta?
- Prima orchestra pe care am fondat-o cu colegii mei, a fost in 1976, o orchestra de camera de la Conservatorul Ciprian Porumbescu, unde eram student si am pus-o sub egida Filarmonicii George Enescu. De fapt, am facut aceasta orchestra la indemnul profesorului meu de estetica si muzicologie George Balan, care facea niste conferinte foarte frumoase la Ateneu, noi asiguram exemplele muzicale. Mai tarziu cunoscusem o preafrumoasa americanca, care a venit la Bucuresti, sa studieze la Conservator canto cu Arta Florescu si Maria Slatinaru-Nistor si dupa ce ne-am casatorit am plecat, in iunie 1978. In toamna aceluiasi an anm revenit ca sa-mi termin diploma la Conservator si am primit o bursa la Conservatorul din Paris ca sa studiez orga cu celebrul Pierre Cocheraux de la Catedrala Notre Dame. De asemenea, am avut master classes cu ilustrissimul compozitor si organist francez Olivier Messien, la Sainte Trinite din Paris. Dupa aceea am mers la New York, la Julliard School. De asemenea, mi-am continuat studiile dirijorale, incepute in tara, cu Mircea Cristescu si cu Emil Simon. La Julliard mi-am format a doua orchestra, in amintirea celei de la Bucuresti, tot din studenti, care s-a numit The Julliard Bach Players cu care am facut o serie de concerte in celebrul Lincoln Center din New York si, dupa ce am terminat doctoratul la Julliard, am plecat pentru cativa ani la Viena. Am inaugurat, dupa renovare, orga lui Mozart din Palatul Schonbrunn. A treia orchestra este Ama Deus Ansamble, fondat in 1991, cu ocazia bicentenarului Mozart. Eu fac aceasta punte culturala intre Romania si America, pentru ca in inima mea sunt roman, iar casa si familia sunt in America. Promovez arta interpretativa iar atat la pian cat si la orga fac transcriptii de muzica folclorica romareasca, pe care o cant foarte mult in America si e foarte gustata.
- Ce justifica preferinta pentru muzica Renasterii si Barocului, faptul ca ati inceput cu Clasicismul vienez?
- Si asta e adevarat dar pentru mine acea muzica este de o puritate extraordinara si neatinsa de nici un fel de modernisme.
- Ce diferenta exista intre orchestrele americane si cele europene?
- In primul rand este diferenta de mentalitate, si sa va spun de ce. Orchestrele americane au un profesionalism si o constiinta profesionala extraordinare. Sunt teribil de corecti in ce fac si au instrumente foarte bune. Vreau sa spun ca marile orchestre americane au fost, in secolul XX, forjate de mari maestrii europeni, chiar din Europa de Est. Sunt doua exceptii Zubin Mehta si Seiji Gzawa.
- Vorbeati despre caracteristicile orchestrelor americane, cum le vedeti comparativ cu cele europene si, mai ales cu cele romanesti?
-Orchestrele europene sunt diferite din mai multe puncte de vedere. Pot sa fie sublime cand vor si pot sa fie execrabile tot asa ceea ce nu exista in America, acolo este capitalismul cel mai indracit. Si sa va spun de ce: daca e un concert prost imediat se duce vestea si publicul incepe sa nu mai cumpere bilete si atunci da faliment. In acest moment maestrul DAN GRIGORE a intervenit:
- Acolo nu este institutia nationala a furtului caciulii!
Valentin Radu - Asa e! Este fundamental respectul pentru sine insusi. Cu maestrul Grigore am avut pentru a treia oara ocazia sa lucram cu orchestra Ama Deus Ansamble. Oamenii au venit acolo si au cantat perfect! E alta mentalitatea, atitudinea fata de munca in Europa, lasa-ma sa te las! Nu numai in Romania, si prin Italia, chiar si prin tarile nordice. Sunt ceva mai buni nemtii.
- Cum ati lucrat cu orchestra Filarmonicii din Arad?
- E prima oara ca lucrez cu ei si ce auzisem ca-s o orchestra de mana a treia mi s-a infirmat. A fost o surpriza extrem de placuta. Oamenii au un spirit extraordinar, dorinta de a se imbunatatii. Orchestrele din Bucuresti cred ca nu mai pot sa invete nimic. Aceasta este moartea artistica, cand nu mai poti sa inveti nimic sau nu mai accepti nimic, te-ai plafonat, e moarte. Si este pacat, mentalitatea cu furtul caciulii, cu lasa-ma, sa te las ne omoara! Este pacat, pentru ca, scoala romaneasca de corzi, de exemplu, este foarte buna, de la Enescu mostenire, dar ca atitudine, din pacate inca sunt lipsuri. Acum vreau sa spun este o exceptie. Nu stiu daca din cauza muzicii, din cauza mea, a maestrului Grigore. Eu stiu ce-o fi, ce n-o fi dar a fost o placere sa fiu aici, la Arad si vreau sa revin.
- Va asteptam, maestre !A consemnat Dana Todor
Pe 17 noiembrie 1999 a avut loc intrunirea Consiliului pentru Dezvoltare Regionala V Vest in scopul aprobarii proiectelor finantate din fonduri PHARE, in valoare 1.484.625 EURO. Rezultatul acestei intruniri a fost prezentat intr-o conferinta de presa a Consiliului Judetean Arad.
Drumul pana in faza finala
- Agentia pentru Dezvoltare Regionala V- Vest a lansat la 13.08.1999 licitatia deschisa, pentru proiecte finantate din fonduri PHARE. Programul a avut trei componente.(restructurarea industriala, turism si resurse umane) si a fost eligibil numai pentru persoanele juridice, din cele patru judete componente ale regiunii V-Vest respectiv: Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timis. S-a depus astfel, pana la termenul limita 27 sept 1999, un numar total de 372 de proiecte, ale caror valoare maxima din credite PHARE nerambursabile nu a putut depasi valoarea de 62,500 EURO/proiect.Comisia de selectie a proiectelor a fost compusa din 7 membri, reprezentanti ai celor 4 judete si ai Agentiei pentru Dezvoltare Regionala V-Vest, desfasurandu-si activitatea in perioada 4 octombrie-16 noiembrie 1999. Dintre acestea s-au aprobat un numar de 34 de proiecte, astfel: judetul Hunedoara - 13 proiecte, judetul Caras-Severin 8 proiecte si judetul Timis 6 proiecte. Judetului Arad i-au fost aprobate 6 proiecte.
340.926 de EURO - pentru Arad
"Proiectele aprobate pentru judetul Arad insumeaza 340.926 EURO sunt impartite intre cele trei sectiuni: restructurare industriala (5), resurse umane (1), turism (1)"- declara d-na Lucia Chisbora, directoarea Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Arad.
La restructurare industriala au fost aprobate proiectele depuse de:
- S.C. Sitrom S.R.L. - Exploatarea calcarelor dolomitice- Siria - 62.770 EURO (Galsa)
- S.C. Ciclop S.R.L. - Dezvoltarea constructiei metalice - Arad- 40.000 EURO
- S.C. Apel Industries SRL - optimizarea productiei de ceasuri stradale - 56.600 EURO
- S.C. L&W SRL - fabrica imbuteliat apa - Lipova - 62.500 Euro
- S.C. Perfect SRL - procesare peste de apa dulce si semiconserve - Arad - 68.640 EURO
La resurse umane a fost aprobat proiectul Centrului Universitar de Cercetare si Afaceri Arad - Profesionisti in Marketing - obtinand 19.416 EURO.
La componenta turism - S.C. SBC Lipova S.A. a castigat cu proiectul Remodelare Bai Lipova - 62.000 EURO.
Daca pamantul arabil a fost retrocedat fostilor proprietari imediat dupa evenimentele din decembrie 1989 (prin aplicarea Legii 18 si pana la zece hectare), padurile au ramas pana acum in proprietatea statului. Ei, bine, Legea 169 vine in intampinarea fostilor proprietari de fond forestier. Din punct de vedere cantitativ, Directia Arad dispune de 207.000 ha de padure pe raza judetului. Dintre acestea, peste jumatate sunt revendicate, dupa cum urmeaza:
- 20.700 ha sunt paduri composesorate (exploatate in trecut in devalmasie);
- 13.200 ha apartin persoanelor fizice
- 77.700 ha sunt paduri comunale, solicitate astazi de catre primarii;
- 1.200 ha au apartinut parohiilor, manastirilor si institutiilor de invatamant;
-100 ha sunt revendicate de cetateni romani care au domiciliul in strainatate;
In total, sunt revendicate 113.000 ha.
UN SEMNAL DE ALARMA ! SI...
Specialistii de la Directia Silvica Arad ne-au declarat ca nu sunt impotriva retrocedarii padurilor catre fostii proprietari, dar proprietatea nu trebuie sa afecteze exploatarea si dezvoltarea durabila a fondului forestier. Mai bine spus, inginerii silvici se tem de faptul ca acest proces de retrocedare ar putea conduce la situatia catastrofala in care se zbate astazi agricultura romaneasca: proprietarii de pamant sunt decapitalizati financiar si tehnologic, agricultura practicata pe suprafete mici nu este rentabila, lipsesc pietele de desfacere, iar materiile prime costa enorm. Asta ca sa nu mai pomenim si despre distrugerea CAP-urilor sau a SMA- urilor... Daca peste jumatate dintre padurile iudetului Arad vor fi retrocedate, exista riscul unei exploatari aberante a acestui fond forestier. Padurile ar putea fi taiate dintr-o data, parasite etc. Mai mult, spre surprinderea multora, specialistii avertizeaza: "nu se poate face exploatatie silvica rentabila pe suprafete mici. In mod normal, de pe un hectar de padure de calitate medie se obtine cam un milion de lei pe an. Nu mai mult...".
... CATEVA SEMNE DE INTREBARE
Padurea este o zona extrem de sensibila, care nu se poate exploata decat in prezenta specialistului. Oare inginerii silvici (si tehnicienii) vor avea destinul inginerilor agronomi? Oare silvicultura romaneasca - in prezent o zona economica rentabila - se va prabusi pe urmele agriculturii? Oare defrisarile excesive nu vor conduce la catastrofe "naturale"? Si, in final, ce se va , intampla cu vanatul? Al cui va fi?
Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor a efectuat, zilele trecute, mai multe controale la firmele care efectueaza operatiuni de ambalare a unor produse de larg consum. Au putut fi constatate numeroase nereguli in ceea ce priveste temeiul legal al activitatii ( licenta de fabricatie) si informarea consumatorilor asupra continutului. Agentii economici recurg la presiuni psihiee asupra Consumatorilor prin ambalarea produselor de larg consum ( zahhr, orez) in pungi dc 800 si 900g care in permanenta au un pret unitar mai mare. De asemenea, toleranta de cantarire a produsului este de sub 1%. Inspectorii OJPC- ului au gasit si lipsuri considerabile in pungile de cafea. In urma acestor controale O.J.P.C. a aplicat amenzi de peste 5 milioane de lei.
Va
asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta
stirile VAN, sau pentru a citi comentariile
altor vizitatori !
Ati pierdut cumva o stire importanta?
O veti gasi in arhiva VAN.
Cautare in arhiva Virtual Arad.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorge Puterity si Florin Trutiu.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
Stirile VAN 1999 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
