In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
Masina propagandistica occidentala, sprijinita si de unele organe de presa din Romania, a reusit, din pacate, sa creeze imaginea satanizata a sarbilor de ucigasi ai albanezilor "pasnici" din Kosovo. In dorinta de a lamuri aparentul paradox dintre afirmatia ca "leaganul poporului sarb" este Kosovo si faptul ca aceeasi provincie este cu populatie majoritar albaneza vom aduce argumente istorice in sprijinul afirmatiei ca, de fapt, sarbii au fost izgoniti din aceasta provincie. In Constitutia Serbiei, albanezilor, ca si tuturor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, le sunt garantate libertatea de gandire, libertatea cuvantului, dreptul de asociere, scoli si universitate in limba albaneza, mijloace de informare in limba materna, libertatea circulatie in interiorul tarii. Exista chiar o academie albaneza de stiinte, numeroase institutii, studio TV, ziarul "Rilindie" (cotidian), biblioteci, reprezentarea egala in institutiiile politico-administrative ale tarii (albanezul din Kosovo, Sinan Hasani a fost chiar presedintele Iugoslaviei dupa moartea lui Tito). Este incontestabil faptul istoric ca, pe tot teritoriul Kosovo si Metohia, din evul mediu timpuriu pana la distrugerea statului sarb in 1459 (sub ocupatie turceasca), s-a pastrat continuitatea poporului sarb, intreaga zona dintre lacul Skadar si lantul muntilor Kumovi - Prokletise - Sara a fost locuita de populatie sarba. Se poate sustine deci, ca intreg teritoriul provinciei Kosovo de azi a fost intre cele mai omogene zone cu populatie sarba in secolele XII - XVI. Aici au fost sedintele regilor si a unui imparat (Dusan) si centrul vietii religioase. Localitatea Peci a fost din 1253 capitala arhiepiscopiei, iar din 1346 a patriarhiei sarbilor. Aici se gasesc peste 200 de biserici si manastiri, care au fost centre ale vietii spirituale, pastratoare ale traditiilor si constiintei apartenentei la crestinism si civilizatia bizantina. In sec.XVI au inceput primele incursiuni cu scop de jaf ale albanezilor in Metohia. Din sec. XVIII, din motive strategice, incep colonizarea cu populatie musulmana (sarbi si macedoni islamizati). A inceput izgonirea in masa a celor care nu doreau sa treaca la islam. Peste 10.000de sarbi fug din Kosovo in perioada 1683-1699 dupa retragerea austriecilor. In urma razboiului acestora cu turcii, sarbii au fost condusi in exod de patriarhul Arsenie Cearnoievici al III-lea. In perioada 1738-1739, alta masa de sarbi, condusi de patriarhul Arsenie Iovanovici - Sakabenta, s-au refugiat in Ungaria. Din acest moment incepe colonizarea in masa cu albanezi in Kosovo, insotita de teroare, islamizarea fortata a sarbilor. Dupa prima si a doua revolta antiturceasca din 1804 si 1815, inecate in sange de turci, a continuat exodul in masa a populatiei sarbe din Kosovo. In 1878, "Liga din Prizren" actioneaza pentru alipirea provinciei Kosovo si o parte a Macedoniei la asa-zisa Albanie Mare, care la acea vreme nici nu exista (Albania exista ca stat abia din 1913 (!), ideea aceasta a fost sprijinita si de ocupatia germana, potrivnica sarbilor). In perioada 1872-1912, din zona Kosovo au fost izgoniti in Serbia 15.000 de sarbi, in special in timpul primului si celui de al doilea razboi balcanic si al primului razboi mondial, cand formatiunile albanezilor au atacat din flancuri armata sarbilor. In perioada celui de al II- lea razboi mondial si a ocupatiei germane, fascistii albanezi au ucis peste 10.000 de sarbi. In perioada 1941 - 1942 au fost izgoniti din Kosovo peste 100.000 de copii, femei si persoane mature. Exodul sarbilor din Kosovo si Metohia se cifreaza la 600.000 de persoane (aproximativ), numai in perioada anilor 1878 si 1988. In prezent, in Kosovo sunt peste 900 de localitati cu populatie "etnic curat" albaneza. Ei reprezinta azi 66% din populatie (si nu 90%), intre acestia traiesc si sarbi, muntenegreni, macedoni, tigani, turci, egipteni, bulgari. Tuturor statul sarb asigurandu-le aceleasi drepturi. Albanezii nu vor desprinderea de Serbia si obtinerea independentei totale si alipirea de Albania. Din pacate, Statele Unite (in primul rand), ocolind O.N.U., sprijina tendintele separatiste, terorismul antisarbesc, cu ajutorul aliantei ofensive - N.A.T.O. In numele preintampinarii unei "catastrofe umanitare" (care de fapt este lupta organelor de ordine impotriva gruparilor paramilitare), N.A.T.O. distruge scoli, spitale, biserici, institutii de cultura, ucide populatia civila, numai pentru ca Serbia nu accepta ruperea din trupul tarii a celei mai sfinte parti ale sale, Kosovo, leaganul secular al poporului sarb.
Consulul general al Republicii Federale Iugoslavia la Timisoara, Miroslav Mirovic, a criticat pe un ton vehement atitudinea ziarelor romanesti din vestul tarii noastre, care au luat pozitie fata de razboiul din Balcani. Mai exact, Mirovic si-a exprimat nemultumirea pentru faptul ca "in timp ce dureaza agresiunea brutala a fortelor NATO impotriva Iugoslaviei, bombele cad pe spitale, scoli, fabrici, omorand civili nevinovati, anumite mijloace de informare in masa din aceasta zona a tarii se alatura campaniei anti-iugoslave". Consulul general apreciaza ca goana dupa senzatii duce la publicarea unor minciuni fabricate, defavorabile sarbilor, ale caror efect nu difera cu nimic de bombele aviatiei NATO. Mai mult, Miroslav Mirovic face o afirmatie socanta: el sustine ca "un numar de cetateni romani s-a adresat Consulatului General al RF Iugoslavia de la Timisoara, cu rugamintea de a-i ajuta sa se alature soldatilor iugoslavi care isi apara patria. Numarul lor creste pe zi ce trece si este o demonstratie a relatiilor de prietenie intre poporul roman si cel iugoslav. Este dreptul lor suveran de cetatean sa isi exprime liber vointa, pentru care le suntem profund recunoscatori. Acest lucru insa nu trebuie tratat ca o senzatie, ci ca o reluare a traditiei ca voluntarii romani sa participe in razboaie de partea Serbiei si a Iugoslaviei, cum au facut parintii si mosii lor in cursul primului si celui de-al doilea razboi mondial." Pentru a obtine lamuriri suplimentare, ieri dupa-amiaza ne-am adresat din nou consulului Miroslav Mirovic. Am dorit sa aflam daca printre tinerii care doresc sa se inroleze ca voluntari in armata sarba este vreun aradean. Raspunsul primit nu a fost unul clar, dupa cum nu ni s-a precizat nici numarul exact al celor care doresc sa faca acest gest: "Este mai putin relevant numarul si plasarea geografica a voluntarilor" - e de parere consulul Mirovic. "Important este ca tinerii s-au gandit si mai ales s-au oferit si ne sprijine." Din surse neoficiale am aflat ca numarul aradenilor care doresc sa se inroleze ca voluntari in armata sarba este foarte mic, doritorii pot fi numarati pe degete. Pentru toti cei interesati, trebuie sa mentionam ca statul iugoslav nu ii va plati pe voluntarii romani, deci cei care se gandesc sa scoata un ban luptand de partea sarbilor se inseala amarnic. Ei nu vor avea statut de mercenar, ci de militar. "Recrutarea nu se face la consulat - a subliniat Mirovic. Noi numai trecem doritorii pe o lista de asteptare, si daca va fi nevoie ii vom mobiliza. Deocamdata, nu consideram ca va fi necesar sa lupte, dar avem nevoie de sprijinul lor moral." Colonelul Rus, comandantul Centrului Militar al judetului nostru ne-a declarat ca nu s-a primit nici o solicitare din partea recrutilor pentru a lupta in Iugoslavia. Oricum, afirma comandantul CMJ, "treaba cu voluntarii nu se rezolva pe linia Centrelor Militare ci prin Ministerul de Externe. Noi nu avem nici o reglementare in acest sens." Trebuie sa mentionam faptul ca tinerii romani care se anunta voluntari si doresc sa lupte sau chiar lupta in Iugoslavia nu scapa de serviciul militar obligatoriu in tara noastra!
In perioada 1-2 aprilie, a avut loc, la Lipova, Conferinta Comitetului teritorial de vest din cadrul Comitetului National al Producatorilor si Distribuitorilor de Apa din Romania (CNPDAR). Comitetul de vest din CNPDAR a luat fiinta in luna februarie, la Arad. El cuprinde sapte judete: Satu-Mare, Salaj, Bihor, Arad, Hunedoara, Timis, Caras- Severin. Sediul comitetului este la Arad, iar presedintele acestuia este Gheorghe Banatean, directorul Regiei Apa-Canal Arad. La prima intalnire a membrilor acestui comitet, intalnire organizata de S.C. Urbisserv S.A. Lipova, s-au discutat probleme legate de: *producerea, prepararea si distribuirea apei potabile; * mediu; *pregatirea profesionala; *relatia cu consumatorii. Prima sedinta a comitetului de vest din cadrul CNPDAR a fost prilej pentru primirea de noi membri (initial 7, acum 17) si pentru stabilirea bugetului si a programului de activitate pe 1999. La aceasta conferinta au participat reprezentanti ai societatilor sau regiilor de apa din orasele celor sapte judete. Au mai fost prezenti, ca invitati, secretarul executiv al CNPDAR, Virgil Calota, primarul Lipovei, Petru Gherman, si Gheorghe Ionescu, director in cadrul Consiliului Judetean Arad. "Astfel de intalniri sunt foarte utile, pentru ca ne cunoastem intre noi, ne unim si incercam sa ne sprijinim unii pe altii", ne-a spus Petre-Vili Furdui, directorul Urbisserv Lipova, organizatorul intalnirii.
Spitalul de psihiatrie din Arad se modernizeaza, ne informeaza surse din cadrul respectivei unitati sanitare. In curtea Psihiatriei se va infiinta un pavilion pentru recuperare si recreere. Investitia pentru amenajarea noii sectii va fi de cateva sute de milioane de lei si va fi suportata integral de o unitate similara din Elvetia. Contactat ieri dupa amiaza, directorul Directiei de Sanatate Publica, dr.Eugen Vancu, nu ne-a putut confirma stirea, dar a precizat ca "stiu ca intre spitalul de Psihiatrie si o clinica de specialitate din Elvetia exista de mai multi ani o colaborare buna, unitatea din Arad primind mobilier si dotari pentru bucatarie. Despre aceasta investitie nu am aflat insa, desi ar fi trebuit sa fiu informat". Din informatiile noastre rezulta ca Spitalul de Psihiatrie a depus deja documentatia pentru a primi certificatul de urbanism necesar realizarii pavilionului special.
Penitenciarul Arad va invoi cu ocazia sarbatorilor de Pasti doi detinuti catolici. Ei au fost alesi dintre detinutii cu buna purtare. In Penitenciarul din orasul nostru isi ispasesc pedeapsa 43 de detinuti catolici. Ei vor avea dreptul, de Pasti, sa primeasca un pachet suplimentar de 5 kilograme, iar un preot catolic le va oficia o slujba festiva.
Va
asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta
stirile VAN, sau pentru a citi comentariile
altor vizitatori !
Ati pierdut cumva o stire importanta?
Nici o problema! O veti gasi in arhiva VAN.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorge Puterity si Florin Trutiu.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea
pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
Stirile VAN 1999 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
Prigoana impotriva sarbilor din Kosovo si Metohia
Aradenii nu se inghesuie sa se inroleze in armata sarba 
Producatorii si distribuitorii de apa din vestul tarii s-au
intalnit la Lipova 
Elvetienii vor sa destinda bolnavii psihic din orasul nostru
Doi detinuti catolici au fost invoiti de Pasti