In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
In urma cu 150 de ani, orasul nostru a fost martorul unor evenimente care au intrat in constiinta istorica a omenirii. Aradul, in tratatele si manualele de istorie universala, este cunoscut ca orasul in care au fost judecati, condamnati si executati conducatorii militari ai revolutiei pasoptiste maghiare, revolutia de cea mai mare amploare si durata a vremii. Revolutia maghiara din 1848-49 nu s-a indreptat impotriva natiunii romane, nu s-a indreptat impotriva nici unei natiuni. Sub deviza "egalitate, fraternitate, libertate", locuitorii satelor si oraselor din Ungaria si Transilvania, indiferent de etnie sau religie, s-au ridicat la lupta comuna impotriva absolutismului habsburgic si a relatiilor economice si sociale feudale. In armata revolutionara a lui Kossuth s-au inrolat ca voluntari si au luptat mii de romani, inclusiv din orasul si judetul nostru. Este adevarat ca intre conducatorii revolutiei maghiare si conducatorul revolutiei nationale romane, Avram Iancu, au existat grave neintelegeri si divergente, asa incat nu s-a reusit unificarea fortelor in lupta contra dusmanului comun: asuprirea habsburgica si asuprirea sociala. Dar, acuma, dupa 150 de ani, in pragul mileniului III, in perspectiva unei Europe unite, noi, ungurii si romanii, trebuie sa cautam si sa evidentiem momentele istoriei noastre comune care ne unesc, ne apropie si nu pe cele care ne despart si ne dezbina. Cei care, prin rastalmacirea istoriei si prezentarea trunchiata a evenimentelor, nu cauta decat sa invrajbeasca si sa atate ura intre cele doua natiuni sunt fie nostalgicii national-comunismului apus definitiv in urma cu 10 ani, fie cei care nu doresc o integrare europeana, fie cei care inca nu s-au putut debarasa de balastul ideologic si pseudocultural acumulat in cei 40 ani de dictatura ceausista. In ultima vreme, in presa aradeana s-a scurs multa cerneala pe marginea reamplasarii statuii celor 13 generali si infiintarii unui parc memorial al revolutiei din 1848. Majoritatea articolelor si comentariilor aparute au fost ostile acestor initiative. Aceasta ostilitate este greu de inteles, mai ales cand vine din partea celora care se manifesta ca iubitori ai Aradului si ca patrioti locali. Statuia Libertatii, ridicata in urma cu 100 ani prin contributia locuitorilor romani, maghiari,sarbi, evrei, germani ai Aradului, incinstea celor 13 generali ai revolutiei pasoptiste, martirizati in orasul nostru, are o valoare simbolica si artistica deosebita, cu care s-ar mandri orice metropola a lumii. Iar noi, aradenii sfarsitului de secol XX, ne cramponam in stereotipe insusite pe bancile scolii comuniste si la invatamantul ideologic ceausist si lasam in paragina un monument legat de Arad si de istoria universala care ar putea atrage sute de mii de turisti, anual, in orasul nostru. Cei 13 generali martiri nu au luptat niciodata, nu au condus nici o actiune militara impotriva romanilor, iar figurile alegorice ale grupului statuar nu reprezinta altceva decat nasterea si triumful spiritual de libertate al popoarelor. Reinstaurarea acestui monument ar fi un act natural, necesar si firesc in contextul integrarii Romaniei in structurile euro-atlantice. Parcul memorial pre- conizat va avea menirea sa reliefeze rolul orasului si judetului Arad jucat in evenimentele revolutionare ale anilor 1848-1849, aici petrecandu-se fapte istorice legate de aspiratiile de libertate si ale romanilor si ale ungurilor, chiar si ale sarbilor. Parcul, in care se vor afla alaturate monumentele revolutionarilor romani si revolutionarilor unguri, va constitui un loc de comemorare a trecutului comun, dar si un loc ce va proiecta viitorul comun european al celor doua natiuni. Organizatia judeteana a UDMR invita toti locuitorii Aradului, in primul rand pe intelectualii si formatorii opiniei publice, sa participe la manifestarile organizate in comemorarea tragicelor evenimente petrecute acum 150 de ani in orasul nostru, manifestari ce vor demara la 1 octombrie cu o intalnire stiintifica a istoricilor romani si maghiari si vor culmina cu manifestarile din Subcetate din 6 octombrie, la care speram sa participe si premierii Romaniei si Ungariei.
Hosszu Zoltan - vicepresedinte UDMR Arad
Pentru ca miercuri seara, din cauza unei intarzieri neprevazute a profesorului clujean, conferinta de presa ce era programata dupa deschiderea festiva a fost compromisa, joi, initiatorii principali ai celui de-al treilea Congres National de Pediatrie Sociala, au informat mai pe larg presa aradeana despre obiectivele acestuia. Deschiderea festiva a fost urmata si de o lansare de carte medicala iar la ea au participat, pe langa cei interesati direct si notabilitati locale de prim rang precum Dan Ivan -presedintele CJA, Valentin Paul Neamt - primarul orasului, rectorul Universitatii V. Goldis- prof. dr. Aurel Ardelean si altii. A fost deosebita si initiativa unui mini-concert de camera sustinut de un grup de adolescenti extrem de talentati. Revenind, conferinta de presa de la Teatrul de Stat Arad, s-a desfasurat dupa prima zi din programul Congresului. Avand ca tema generala "Medicina adolescentului" si toate domeniile ei, la aceasta manifestare participa delegatii din toate clinicile de pediatrie din tara precum si invitati din strainatate. Prima editie a acestui congres, initiat de prof.dr. Nicolae Miu, presedintele Societatii Nationale de Pediatrie, a avut loc la Cluj, in 1993, iar a doua editie s-a desfasurat la Calimanesti in 1997. La nici una din aceste editii, desi au fost invitati, reprezentantii Ministerului Sanatatii nu s-au prezentat. Prof. Nicolae Miu a declarat: "in Romania, sectoarele de pediatrie din toate spitalele si clinicile sunt cel mai prost dotate", conform unui concept politic medical gresit care face o delimitare intre copii si maturi, in detrimentul celor dintai. Nu ni se da,dar sa ni se ia doua sute de miliarde de lei este un act de inconstienta. Si sa se ia surplusul de bani de la Casele de asiguriri de sanatate este iarasi un lucru de neconceput. Casele de asigurari de sanatate nu mai pot face fata Trauma noastra zilnica este ca nu avem bani, nu avem medicamente, nu avem nimic. Cei de la putere considera ca daca copiii sunt mici, si problemele lor sunt la fel. Or, nu este deloc asa. In tarile civilizate, pediatria este pe primul loc in medicina. La noi este pe ultimul". Vom reveni cu amanunte pe masura desfasurarii evenimentului.
Adunarea membrilor clubului ROTARY din Arad, de marti seara, a fost una extraordinara. La etajul al XII-lea al hotelului "ASTORIA", in prezenta d-lui Ion Andrei Dorobantu, guvematorul districtului pentru cluburile rotariene din Romania si Moldova, au fost primiti noi membri. Maria Sanda Istrate, Livus Ioja si Constantin Birja sunt cei mai proaspeti membri Rotary, carora Dorobantu le-a inmanat insignele clubului. Guvematorul districtului a trecut apoi in revista cateva momente mai importante din istoria de 70 de ani a cluburilor rotariene romanesti. Dupa ce in urma cu 95 de ani s-a infiintat la Chicago primul club Rotary, in 1929 a luat fiinta la Bucuresti primul club similar romanesc. Un an mai tarziu s-a infiintat un club Rotary si la Arad. In 1936 erau 8 cluburi in Romania. In 1939 toate cluburile din Eurooa centrala au fost interzise. Anul 1990 a insemnat un nou inceput pentru rotarienii romani. Jak Collet, un francez impatimit de aceasta miscare, a descoperit vechi rotarieni romani. Atunci s-a reinfiintat primul club Rotary post-revolutionar, la Bucuresti. La Arad, Clubul Rotary a fost reinfiintat la 17 mai 1995 prin efortul unui grup de initiativ coordonat de dr. Liviu Moldovanu, primul presedinte post-revolutionar. In prezent functia de presedinte este detinuta de catre Dorin Herlo. Board-ul Director al Rotary International, la intalnirea din 27 august 1999, a fost de acord sa se constituie un nou district pentru Cluburile din Romania si Moldova cu incepere de la 1 iulie 2000. Seara de marti s-a incheiat cu un coctail oferit de organizatori.
S.C. Vini-Viticolaca Baratca S.A, asemenea intregii viticulturi romanesti, se afla pe o traiectorie descendenta. Costurile acestei culturi, se ridica la circa 20 milioane de lei pe hectar. Unitatea lucreaza la aceasta ora 600 de hectare de teren, fata de 1400 hectare, suprafata totala, tocmai datorita costurilor enorme. Pe alta parte "am hotarat sa ne ocupam de o suprafata mai mica de teren, dar sa obtinem o productie cat mai buna", a spus ing. Balla Geza, directorul general al societatii. Doar in acest an s-au cumparat substante de combatere a daunatorilor in valoare de 2,5 miliarde de lei. Investitia a fost insa de bun augur, acest fapt reflectandu-se in productia de circa 3500 kilograme la hectar, superioara celei din 1998. Productia putea fi mai buna insa ploile au fost foarte abundente in luna iulie, cand s-au inregistrat si 60 de litri pe metru patrat in 24 de ore. Vini-Viticola exporta circa 20% din productia de vinuri, in special din soiurile rosii, in Anglia, Germania si Olanda. Din cauza datoriilor de circa 30 miliarde lei, din care mai mult de jumatate sunt dobanzi si penalitati bancare. Vini-Viticola si-a pierdut (temporar) licenta de imbuteliere. De aceea vinurile de Baratca ajung in sticle prin colaborarea cu firmele similare Arvinex si cea din Blaj. Directorul Balla crede ca intr-o prima faza, pentru ca Vini-Viticola sa se redreseze ar fi necesara o capitalizare de 3 miliarde de lei. "Banii ar fi investiti in, infrastructura, iar pentru a pune la punct tehnologia de vinificatie ar fi nevoie de inca 5 miliarde de lei. Si asta doar pentru a ajunge la un nivel cat de cat acceptabil din punct de vedere al tehnologiei. Insa rezolvarea finala ramane, dupa parerea mea, privatizarea societatii", adauga acelasi vorbitor. In prezent F.P.S. detine 61% din capitalul social al firmei, insa statul are doar 90 hectare din cele 1400 de hectare existente. Restul apartin unor persoane fizice. Cativa investitori s-au aratat interesati de societate, insa convorbirile au ramas la faza de intentii, ei motivand ca asteapta clarificarea juridica in ceea ce priveste situatia terenurilor. Industria vinului ar deveni rentabila, daca statul ar incuraja acest domeniu. Din pacate, la noi nu se intampla acest lucru. Viticultura ar putea aduce din exporturi sume importante in valuta. Timpul trece si pierdem cu totii. In acest timp tari ca Africa de Sud, Noua Zeelanda, Chile, Argentina intra in forta pe piata vinului...
Autoritatile centrale romane nu au sprijinit deloc actiunile Federatiei Democrate a Germanilor din Romania si ale Cercului Cultural Banat JA (cu sediul in Arad) cu privire la incercarea de a determina Ministerul de Externe din Germania si renunte la ideea inchiderii Consulatului de la Timisoara. Presedintele Banat JA, Pomplia Szellner a declarat, in cadrul unei conferinte de presa, ca nici Ministerul Roman al Afacerilor Externe n-a luat vreo atitudine pana acum: "Actiunile noastre au fost sprijinite mai mult din exterior, decat de Guvern. Am primit, recent, o scrisoare chiar de la Adunarea Regiunilor Europei, prin care ni se aduce la cunostinta ca sun- tem sustinuti in toate actiunile pe care le intreprindem. Scrisoarea venita de la acest organism international este foarte importanta, daca luam in considerare ca din ARE fac parte 300 de regiuni europene si toate landurile din Germania. Asta inseamna ca puna si germanii ne sprijina, mai putin Ministerul de Externe" a spus Pompilia Szellner. Aceasta a mai adaugat ca in urma cu cateva saptamani, a primit un raspuns de la Ministerul de Externe din Germania, in care se spunea ca decizia de inchidere a Consulaiului are la baza doar motive financiare, urmand sa fie inchise 12 consulate din intreaga lume. In scrisoarea respectiva, oficialii germani spuneau ca nu se poate reveni asupra deciziei. Cu toate acestea, saptamana trecuta, ministerul german de resort a mai trimis o scrisoare, in care se arata ca decizia va fi analizata mai atent. Szellner spune ca aceasta scrisoare este un semn pozitiv, ca urmare a eforturilor depuse de Banat JA, FDGR si autoritatile din Timis, Satu-Mare si Arad, mai putin de Prefectura, a carei conducere a spus ca va lua atitudine abia dupa ce Guvernul isi exprima pozitia.
Dacia 1 octombrie - 7 octombrie Matrix - (SUA) Muresul 1 octombrie - 7 octombrie Invingatorii - (SUA) Arta 1 octombrie - 7 octombrie - Sala A Mary cea cu vino-ncoa - (SUA) Arta 1 octombrie - 7 octombrie - Sala B La hotarul dintre viata si moarte - (SUA) Progresul 3 octombrie Nume de cod Mercury - (SUA)
Va
asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta
stirile VAN, sau pentru a citi comentariile
altor vizitatori !
Ati pierdut cumva o stire importanta?
Nici o problema! O veti gasi in arhiva VAN.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorge Puterity si Florin Trutiu.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea
pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
Stirile VAN 1999 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
FILMELE SAPTAMANII