In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
 |
Eclipsa incepe in momentul in care discul Lunei acopera Soarele. Marginea Soarelui incepe sa se intunece intr-un punct iar la cateva minute se poate observa o curbura mica intunecata, care creste succesiv. Cand fractiunea obturata de luna ajunge la 50%, cerul devine albastru inchis si se intuneca tot mai mult din spre vest. Inainte de momentul maxim, din discul soarelui se mai observa doar un singur punct stralucitor, numit inelul de diamant. In timpul fazei de totalitate, in locul soarelui se vede o gaura intunecata pe cer, impreuna cu lumina vaga a coroanei solare. Peste cateva secunde, lumina soarelui reapare, mai intai o singura raza,apoi procesul prezentat pana acum se deruleaza invers.
O stire transmisa joi de agenfia de agentia de presa Mediafax parea sa scoata problema podului de cale ferata de peste Mures, din Micalaca, din confuzia si amorteala in care au cufundat-o disputele politice. Dupa cum se stie exista doua variante: de construire a unui pod nou la 2 kilametri in amonte de cel vechi, ori reparatia capitala a actualului pod. Uniunea Europeana a alocat Ministerului Transporturilor, cu titlu de imprumut, 267 de milioane de dolari pentru refacerea infrastructurii din Romania. Suma este destul de mare avand in vedere ca reprezinta mai mult de un sfert din valoarea totala a inprumutului acordat tarilor din Europa de Est pentru acelasi obiectiv. Am incercat, asadar, sa ne interesam in ce masura acest ajutor financiar va putea sa rezolve macar parte din problema podului de cale ferata de la Arad, inchis pentru circulatia feroviara spre Timisoara de mai bine de un an. Biroul de presa din subordinea ministrului Traian Basescu ne-a declarat candid ca la ministerul transporturilor nu se stie nimic despre acest imprumut nici micar despre existenta lui. Desi, colegul de partid al lui Traian Basescu, Petre Roman - presedintele Senatului Romaniei - daduse deja - o declaratie presei. La ministerul transporturilor nu se stia nici pentru care dintre infrastructuri este alocat imprumutul: pentru sosele sau pentru calea ferata, ori pentru ambele. Aceasta, deoarece ministrul Basescu este absent pana luni. Prin urmare, ne-am interesat la Compania Nationala a Cailor Ferate. De la directorul general al companiei, Viorel Simut, sm aflat ca intreaga suma este alocata pentru refacerea soselelor si pentru constructia de autostrazi. Cu conditia ca administratiile locale sa acorde autorizatii de construire, dupa cum sublinia Viorel Simut. In ce priveste tergiversarea solutionari problemei podului, Viorel Simut a fost transant: "Saptamana viitoare incepem sa demontam podul vechi de cale ferata. Asta pentru ca administratia locala este incapatanata. Daca nu rezolvam legatura de cale ferata cu Timisoara ne batem joc de noi. Intr-o saptamana il dam jos. Daca administratia aradeana il vrea ca monument n-are decat si monteze podul vechi in fata Primariei. Nu ma ascund sa va spun ca varianta podului nou la 2 km in amonte implica numeroase interese finannciare locale. Pe ei ii intereseaza banii si nu cartierul Micalaca. Daca am fi avut o sansa sa reabilitam podul vechi am fi facut-o, dar n-a fost nici una Pentru noi (CFR n.r.) a cazut definitiv varianta unui pod nou ln 2 km in amonte. Daca Aradul vrea si-l construiasca n-are decat. Dar, vreau sa va spun ca reparatia capitala la podul vechi, pe care o incepem saptamana viitoare si va dura 18 luni, costa 92 de miliarde de lei, pe cand un pod nou ar costa 600 de miliarde.(...) Nu vom dubla linia din Micalaca, ci doar o vom moderniza. Eu as tine cu Aradul dar n-am cu cine discuta acolo. Am trecut de numeroase ori peste vechiul pod in locomotiva si de fiecare data cu camasa uda pe spate". Deocamdata, administratja aradeana nu a reactionat. In Planul Urbanistic General al Aradului linia de cale ferata din Micalaca este deviata la 2 km in amonte, unde figureaza si un pod nou.
Ieri, pentru cei 643 de nemti din comuna Santana a fost cel mai important eveniment cultural al anului si anume KIRCHWEIHFEST-ul. Pe langa acestia, au mai participat cel putin 150 de santaneni de origine germani, care au venit special din Germania. Lor li s-au adaugat alti invitati de onoare, oficialitati, localnici. Au participat peste 1000 de persoane. Programul "kirwaiului" a fost urmatorul:
9,30 - Intalnirea oaspetilor in curtea parohiei romano-catolice; 10,00 - Sfanta Liturghie; 13,00 masa festiva; 16,00 - adunarea la Caminul cultural Santana a celor 22 de perechi de tineri in costume traditionale; 17,00 licitatia rozmarinului, obicei specific locainicilor.
Seara tot la camin a fost organizat traditionalul bal al nemtilor. "Pentru aceasta mare sarbatoare, noi am incercat si facem ceea ce ne-a stat in putinta ca sa primim asa cum se cuvine oaspetii" ne-a marturisit dl.Constantin Ciurel, primarul comunei Santana. De retinut ca, nemtii veniti reprezinta o mare parte a membrilor Asociatiei santanenilor, din Germania. Acestia nu vor pleca, dupa ce se va sfarsi KIRCHWEIHFEST-ul, ci vor ramane sa prinda si eclipsa in Romania, lor, de altfel, alaturandu-li-se si alti prieteni din Germania prin preajma zilei de 11 august 1999.
Zona libera Curtici-Arad incepe sa prinda contur. Ideea a aparut in anul 1992, insa timp de cinci ani a ramas incremenita in faza de concept. Din 1997 proiectul a fost reluat, si dupa doi ani de naveta la Bucuresti s-au obtinut toate avizele si o hotarare guvernamentala ce a consfintit actul de nastere al Zonei Libere Curtici-Arad. Aceasta va functiona pe o suprafata de 75 de hectare la Curtici si 15 hectare la Arad. Investitorii care opereaza in astfel de zone sunt scutiti de plata TVA, taxelor vamale, accizelor si a impozitului pe profit.
- In ce stadiu se afla proiectul Zonei Libere Curtici-Arad?
- La aceasta ora lucram la pregatirea parcelarii terenurilor ce vor fi scoase la licitatie. De asemenea, se elaboreaza caietele de sarcini pentru licitatiile de executie a lucrarilor de infrastructura.
- Care este viziunea dumneavoastra despre ce ar trebui sa fie acest obiectiv?
- Eu si colaboratorii mei din cadrul Consiliului de Administratie am dori ca Zona Libera Curtici-Arad sa se asemene mai mult cu un parc industrial decat cu o zona comerciala. Cred ca este in interesul tuturor ca aici sa se dezvolte activitati de productie.
- Ce investitii initale sunt necesare pentru ca proiectul sa devina realitate ?
- Am ajuns la concluzia ca putem merge pe doua strategii. Una in care Administratia Zonei Libere Curtici-Arad sa faca toata infrastructura necesara. Practic, in momentul in care un investitor se instaleaza aici sa gaseasca totul la cheie. Pentru asta insa ar fi necesara o suma de circa 100 de miliarde de lei. A doua solutie ar fi aceea a unor investitii minime in infrastructura, iar impreuna cu firmele care vor dori sa faca afaceri in acest perimetru sa gasim solutii pentru realizarea restului de utilitati. In aceasta varianta ar fi nevoie de 8 miliarde de lei.
- Practic, cand va sosi primul investitor in Zona libera?
- Eu sper ca in cursul lunii octombrie. De altfel, odata cu aprobarea Hotaririi Guvernamentale de infiintare a Zonei libere Curtici-Arad ar fi trebuit sa fie aprobat si bugetul acesteia. Insa Ministerul Finaritelor a avut cateva obiectiuni si a propus ca finantarea noastra sa fie discutata la rectificarea bugetului, adica in luna septembrie. -Care a fost sau este cea inai mare piedica in calea realizarii aeestui proiect ?
- Cel mai mare dusman al nostru este timpul. Orice saptamana pierduta poate insemna o afacere ratata. De aceea, nu inteleg gandirea Ministerului Finantelor, oarecum paradoxala, ca sa ma exprim asa. In loc sa-si creeze o sursa cat mai rapida de venit amana aceasta oportunitate.
- Exista interes din partea investitorilor?
- Pana acum s-au aratat interesati sa faca afaceri in Zona Libera Curtici- Arad un numar de 63 de investitori, atat romani cat si straini. Este prematur sa dau inca nume, insa in aceasta faza oferta depaseste asteptarile noastre. De remarcat este si faptul ca majoritatea acestor firme au activitati productive.
- Va fi mai avantajata o firma straina decat una romaneasca, in ipoteza in care ambele vor investi aici?
-Toata lumea va avea acelasi regim, stipulat prin lege. Nu vor exista facilitati in plus pentru unii sau altii. Mai mult, profitabilitatea unei afaceri nu depinde de tara de origine a investitorului, ci de tipul afacerii in sine. Sunt o serie de activitati care au randament maxim in zone libere.
-Poate deveni Zona Libera Curtici-Arad o reteta de succes si un catalizator pentru economia judetului Arad ?
- Succesul ecestei afaceri, implicit, va fi benefic si pentru economia aradeana in ansamblul ei. Insa, in afara de conditiile speciale pe care le ofera o zona libera, calibrul investitiilor depinde si de imaginea mediului economic romanesc
Printre societatile aradene "cu greutate" care, inca, apartin Fondului Proprietatii de Stat, se numara si Astra - Calatori. F.P.S. Arad a inceput procesul de privatizare a acestei societati in luna martie a acestui an, cand au fost scoase la vanzare cele 76,70 % din actiuni (proprietetea F.P.S.). Metoda de vanzare a fost negocierea. Chiar daca initial mai multe societati s-au aratat interesate de Astra-Calatori, singura care a depus o oferta la F.P.S. a fost firma franceza Alstom, ce a fost acceptata la negocieri. Alstom este unul din liderii mondiali din domeniul transportului feroviar, fiind deja prezent in Romania. Concernul este cunoscut si datorita trenurilor de mare viteza, firma detinand recordul de viteza pe calea ferata. Negocierile F.P.S. Arad - Alstom s-au desfasurat pe parcursul mai multor runde. Dupa 3 luni, discutiile s-au incheiat fara nici un rezultat. Oferta concernului francez n-a fost acceptata de F.P.S., deoarece - dupa cum spunea directorul F.P.S. Arad, Doru Sever Puia - Alstom a pus niste conditii absurde. Francezii au cerut stergerea datoriilor Astrei-Calatori ( 200 miliarde de lei) side asemenea ca statul roman sa le asigure piata de desfacere. Conditii pe care F.P.S. nu le-a acceptat. Privatizarea Astrei - Calatori va fi reluata, insa metoda va fi, de aceasta data, licitatia. Acum, conform noii legi a privatizarii, procesul de privatizare nu poate (re)incepe decat dupa ce F.P.S, primeste, de la Ministerul Finantelor, un certificat care sa specifice datoriile societatii. "Noi am cerut acest certificat in 22 iulie si cred ca in maxim o luna de zile il vom primi. Abia atunci putem publica in presa anuntul publicitar", spune directorul Puia. Nu poate fi exclusa participarea firmei Alstom la urmatoarea licitatie. Directorul Astrei - Calatori, Liviu Bobar, spune ca francezii doresc sa se prezinte din nou la discutii cu F.P.S.-ul aradean pentru cumpararea actiunilor de la Astra - Calatori. "Deocamdata nu avem asemenea informatii. Pana nu apare anuntul nu putem sti. Doar dupa aparitia anuntului vom afla mai multe", a adaugat Puia. Mentionam ca noua lege a privatizarii aduce cateva modificari, in sensul ca investitorii straini beneliciaza de unele facilitati.
Victorie meritata si muncita a tinerelor tricolore, in prima partida a turneului de calificare la Campionatul European de Baschet Feminin, Franta 2000
* Romania a invins Belarusul, cu 82-61 (36-31)
* Artizanele victoriei au fost Florin Pascalau si Andreea Strungaru
* Excelent arbitrajul acestei partide
* Putinii spectatori prezenti la sala au aplaudat la scena deschisa nationala Romaniei
* Prima zi de turneu - primele lacune organizatorice " Sala Sporturilor "Victoria" se prezintaa impecabil
* Secretarul de stat Ioan Dobrescu a fost prezent la intreceri
* Mircea Campeanu, secretarul general al FR Baschet a luat problema in mana (a se citi "teul")
* Andra Mandache a suferit o entorsa
* Sa nu ne imbatam cu apa rece, competitia este abia la inceput
* Frantuzoaicele beau numai apa plata
* Jucatoarele din Belarus si-au pierdut numerele de pe tricouri Romancele sunt echipate ca si in baschetul american
* Iar rusoaicele exceleaza la capitolul frumusete
* In cea de-a doua partida a zilei, Rusia a invins Franta cu scorul de 72-54, dupa o partida care i-a apartinut in totalitate.
Va
asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta
stirile VAN, sau pentru a citi comentariile
altor vizitatori !
Ati pierdut cumva o stire importanta?
Nici o problema! O veti gasi in arhiva VAN.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorge Puterity si Florin Trutiu.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea
pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
Stirile VAN 1999 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
