title

Fa un click pe mine pentru a citi stirea pe larg! Stirile pe scurt:   ...
In Top100 suntem pe locul ?.
Daca v-au placut stirile Virtual Arad, apasati aici:
sponsors_clr.gif (8237 bytes)

Eurovegas Online Gaming Casino
Online gambling and virtual casino games. Best odds on the net. Internet games features free and other games - blackjack, roulette, craps, caribbean poker, let it ride poker, video poker, red dog, baccarat, keno, pai gow poker, slot machines.


Sambata, 12 decembrie 1998

ARIS Arad - Virtual Arad News (c) 1998Aradul a fost inca de la inceputul secolului un puternic centru industrial. Poate si acesta a fost unul din motivele pentru care, la 24 decembrie 1948, la Arad se infiinta prima fabrica de masini-unelte din tara. In decurs de citeva decenii, la Arad s-a format o forta de munca foarte bine calificata. Prin unirea unor ateliere de dimensiuni mici si mijlocii, ce aveau intre 40 si 120 de salariati, lua nastere I.I.S. VICTORIA Arad. Cele sase unitati erau: Societatea Cooperatista Industriala "SOCOINA", Uzina "Adalbert Janto", Intreprinderea de masini si automobile "IMASA", Fabrica de roti dintate "Edmund Hendl", Turnatoria de fonta "Arcadie Juhasz" si Turnatoria de clopote, pompe de mana "Frederic Honig". La inceput, fabrica avea 240 de angajati. In anul 1951 se realiza primul strung romanesc de conceptie proprie, denumit S-1. In 1960, in tara existau deja mai multe fabrici similare. Unitatea aradeana, in aceasta situatie s-a specializat in producerea exclusiva a strungurilor universale si strungurilor revolvere. Se creaza sectiile din Lipova, Sebis, Ineu si Chisineu-Cris, unde, impreuna cu uzina aradeana, lucrau peste 7.000 de angajati in anii 1980-1990. Exportul totaliza 60% din productie, in special pe piata CAER, dar si in tari cu economie dezvoltata. In 1989, se realizau, anual 4.000 de strunguri. Din anul 1990 a inceput, insa, declinul. Productia a scazut, fiindca pietele traditionale s-au desfiintat. Si personalul fabricii s-a diminuat, astazi el ajungand, dupa mai multe restructurari, la 1.450 de oameni. Ing. Rusalin Oprut, directorul S.C. ARIS S.A., ne-a spus: "Acum producem cam 60 de strunguri pe luna. In acest an am exportat 285 de strunguri paralele in SUA, Canada, Italia, Columbia, Grecia, Turcia, Finlanda si Ungaria. Am reusit sa concepem si sa producem, dupa 1990, un nou strung. Este vorba de Proteh 400 sau SU 400 CNC, un strung universal, cu comanda numerica. Atat partea de comanda, cat si actionarea poarta marca Siemens. Eu sunt de parere ca acest strung este la nivelul oricarui produs similar fabricat in Occident. De asemenea, producem strunguri SN 601 cu convertizor electronic de turatie, SN 403 si SN 503 pentru piata nord-americana Pentru anul 1999 suntem asigurati cu comenzi in proportie de 90%". De asemenea, la ARIS, dupa restructurare si reorganizarea activitatii s-au pus la punct si alte activitati. Acestea sunt reparatii capitale de masini si utilaje si prestari de servicii pentru terti. Nu in ultimul rand, s-a pus la punct o colaborare cu firma germana Weiler, la Arad producandu-se strungurile cu acelasi nume. "Germanii au adus disciplina, rigurozitatea, calitatea si respectarea termenelor de executie. Observ ca acest lucru i-a molipsit si pe unii dintre oamenii nostri. Ce ce e foarte bine", a conchis directorul Oprut.
Sanevit Arad - Virtual Arad News (c) 1998Una din marile probleme cu care se confrunta majoritatea agentilor economici cu activitate productiva este cea energetica, fie ea termica sau electica. Datoriile unor unitati economice depasesc, nu in putine situatii, suma de un miliard de lei. In aceste conditii este foarte greu sa fii rentabil. Pornind de la aceste premise si de la niste calcule, conducerea S.C. Sanevit S.A. Arad a ajuns la concluzia ca ar putea avea propria sursa de energie termica. Proiectul este ceva mai vechi, insa s-a finalizat la modul practic in cursul acestui an. Ing. Mircea Roman, director general la S.C. Sanevit S.A. Arad ne-a spus: "Am reusit din fonduri proprii sa realizam o centrala termica. Investitia ne-a costat peste un miliard de lei. Avem 10 rezervoare de gaz, fiecare avand capacitatea de 5000 litri, fapt ce ne asigura apa calda necesara timp de o luna de zile. Cheltuielile sunt de cel putin trei ori mai mici fata de cat trebuia sa platim catre CET Arad, asa ca avantajele sunt indiscutabile. Iarna trecuta plateam lunar aproape 400 milioane lei, acum apa calda ne costa cam 100 milioane."
Directia Muncii si Protectiei Sociale din Arad - Virtual arad News (c) 1998Pentru 1998 Ministerul Muncii si Protectiei Sociale a alocat, la nivel national suma de 80 de miliarde de lei, pentru acordarea de credite intreprinderilor mici si mijlocii. Fondul alocat fiecarui judet, este in functie de procentajul de somaj. Aradului i-au revenit 1,2 miliarde lei. Firmele pot obtine un asemenea credit (cu o dobanda de 17,5%) in anumite conditii: sa desfasoare activitate de productie, prestari servicii sau turism; sa nu aiba datorii la bugetul de asigurari sociale si sa nu fi trimis in somaj nici un angajat in ultimul an. In urma creditarii, firmele sunt obligate sa faca noi angajari, iar jumatate din numarul angajatilor sa fie din randul somerilor. Fondul acordat pentru un nou angajat este, in acest an, 25 milioane de lei. In Arad, pentru astfel de creditari au fost numeroase solicitari, peste 100. "Chiar si disponibilizatii de la CFR s-au interesat de aceste credite, ne spune Livia Bradean, din cadrul Compartimentului Creditare IMM, al Directiei Muncii si Protectiei Sociale Arad. In final, 7 proiecte au fost prezentate Comitetului de Credit Judetean, care a aprobat 4. Valoarea totala a creditelor aprobate este 700 milioane lei." Din aceste 4 credite, unul este partal finantat (deocamdata firma solicitanta a primit 150 milioane, mai are de primit 100 de milioane). In urmatoarele zile, urmeaza ca si celelalte trei fime solicitante sa primeasca banii. Daca fondul aprobat este de 700 milioane lei, iar pentru un angajat se primesc 25 milioane lei, inseamna ca in scurt timp 28 aradeni vor fi angajati prin programul de creditare a IMM-urilor. Totodata, 14 someri vor avea noi locuri de munca."Angajarile se fac dupa semnarea contractelor de credit", spune d-na Bradean. "Obligatia firmelor e ca de la data angajarii sa-i tina pe angajati cel putin 3 ani. In tot acest timp, fiecare firma e tinuta sub observatie lunar", adauga d-na Bradean.

Zapada cazuta in cursul zilei de joi a transformat municipiul in patinoar. Se puteau vedea oameni in varsta cu sacose in maini care "plonjau" pe "covorul" de zapada batucita. Alaturat, pe sosea, autovehiculele derapau intr-o veselie. Timp in care angajatii Regiei de Drumuri Municipale sunt in... post. Ca n-am vazut prea mult nisip sau sare pe drumuri nu e un secret, o poate confirma oricine. O batranica angajata pe trecerea de pietoni si care a avut bafta sa si cada ne spunea "arda-i jarul pe astia cu sarea ca la noi niciodata nu e drumul curat atunci cand ninge". Angajatii Regiei de Drumuri Municipale se bat cu pumnii in piept ca au imprastiat nisip si sare prin oras... Care oras? Ca noi n-am gasit nisip decat pe B-dul Revolutiei si pe str. Andrei Saguna iar sare doar pe poduri. Asa se face ca ieri dimineata numarul tamponarilor a fost extrem de mare. Anvelopele autovehiculelor se incapatanau sa nu mai asculte comenzile celor care le conduceau. Si uite ca Primaria a ramas repetenta la capitolul "prima zapada". De altfel in ultimii opt ani nu ne prea amintim sa fi trecut acest examen de la prima incercare. Nu ne ramane decat sa speram ca maine (indiferent cand va fi acel "maine") angajatii Regiei de Drumuri Municipale si Primaria sa nu mai fie prinsa pe picior gresit. Ca iarna de-acum urmeaza sa vina...

Intrucat in judetul Arad moratoriul lui Radu Vasile nu s-a lasat cu nici o manifestare concreta din partea opozitiei sau a sindicatelor, am considerat ca problema saptamanii este scandalul legat de numirea Consiliului de Administratie la Casa de Asigurari de Sanatate Arad. De fapt, un asemenea scandal ar fi putut sa se declanseze mai demult, cu ocazia numirii altor consilii de administratie. Dar pe-atunci, celor care au ramas pe dinafara li s-a spus: aveti rabdare, mai avem si alte consilii, fiecare va primi un os de ros. Si au primit multi, dar nu toti. Si, pe masura ce a trecut vremea, a sporit si nerabdarea si frica de a nu ramane pe dinafara. "Lupta de clasa" s-a ascutit si astfel, ne spune marxism-leninismul noii epoci, se creeaza germenii revolutiei. Ceea ce s-a si intamplat, dealtfel. Pentru cei care nu stiu, CA-urile sunt o vaca de muls pentru cei care fac parte din ele. Fara a munci aproape nimic, membrii CA baga in buzunare sume de milioane. Nemultumirea cea mare este ca unii s-au instalat in mai multe CA-uri, iar altii nu reusesc sa prinda nici unul. Primii rod la ciolane de li se tocesc caninii, iar altii n-au nici un oscior la indemana. Haita incepe sa se incaiere si spectacolu-i gata. Un spectacol grotesc intr-o tara saracita si in prag de colaps. Ii intereseaza cumva pe acesti asa-zisi membri ai consiliilor de administratie ca altii n-au ce pune pe masa in timp ce ei isi construiesc vile si isi "cumpara" masini capitaliste ultimul tip, schimbandu-le cum isi schimba tiganii caii? Nu le pasa de nimeni si de nimic. De ce se inghesuie acesti parveniti sa prinda un loc in CA-uri? Dintr-un motiv foarte lesne de inteles. Orice membru al CA are 20% din salariul directorului CA. Daca directorul are 20 de milioane salariu, membrul CA va avea 4 milioane lunar. Bani pentru care nu face nimic. Mai mult, membrii CA il sfatuiesc pe director sa accepte un salariu mare pentru ca astfel si ei vor avea bani mai multi. Evident, domnul director "se sacrifica" si toata lumea-i multumita. Asadar, cei care vor la CA nu se inghesuie de dragul muncii. De ce s-a ajuns la astfel de aberatii in tranzitia romaneasca? Simplu. Inainte, Ceausescu isi rasplatea activistii de partid cu diverse facilitati. Era clientela lui politica, iar aceasta trebuia rasplatita. Dupa revolutie, clientelismul politic s-a perpetuat si actuala clasa politica face aceeasi figura. Numai ca acum sunt mai multe partide si mai multi clienti. Si fiecare trebuie rasplatit pentru jertfa patriotica. Intr-un fel, este firesc sa se intample astfel. Cu o conditie: cei care primesc bani sa-i justifice prin munca. Or, in CA-uri munca - pe sponci si bani nemeritati - cu carul. Va inchipuiti cumva ca le tremura mangafalelor mana cand isi iau de la casierii banii nemunciti? Nici vorba. Nesimtirea in tranzitie nu are asemanare. La urma urmei, clasa politica a avut grija de soarta sa. Maine vor veni altii la rand. Alte buzunare goale trebuie umplute. Clientela politica este nemuritoare.

xmaslit1.gif (2141 bytes)xmaslit1.gif (2141 bytes)xmaslit1.gif (2141 bytes)


Arhiva

Ati pierdut o stire importanta? Nici o problema! Consultati arhiva stirilor "Virtual Arad".


typewr.gif (252 bytes) Stiri compilate si redactate de Gheorge Puterity si Florin Trutiu.
html0a.gif (339 bytes) Adaptare pentru Web de Draghi Puterity.

return Inapoi la pagina principala.

Stirile Virtual Arad au avut in total counter vizitatori.