In anul 1758 satul avea o biserica cu hramul "Sfantul Mucenic Gheorghe" edificata din caramida arsa. Biserica actuala edificata din caramida intre anii 1925-1927 si poarta hramul "Pogorarea Sfantului Duh".

In hotarul satului Munar, la 4 km nord-est de sat se afla Manastirea Bezdin, actualmente ortodoxa-sarba.

Vechimea manastirii nu poate fi stabilita cu precizie, inceputurile ei datand de prin sec XI-XV.

Satul Munar este atestat documentar din 1334. Prima data documentara despre manastire provine din anul 1539.

Actualele constructii au fost ridicate in mai multe etape. Elementul cel mai de seama al manastirii este biserica.

Nu este exclus ca unele parti ale acesteia sa provina din secolul al XVI-lea, restaurarile ulterioare imprimandu-i stilul dominant baroc.

Din pictura bisericii se remarca cea de pe iconostas, realizata in 1753 de catre Stefan Tenetchi.

Biserica este inchisa de cele trei aripi ale ansamblului manastirii (sud si vest etajate, nord parter), construite in special in secolul al XVIII-lea si care adapostescchiliile calugarilor, paraclisul, staretia, sufrageria, etc.

In incaperile staretei din aripa de sud, a locuit arhimandritul Gherasim Adamovici (1783-1789) devenit apoi mitropolit de Sibiu (1789-1796), unul dintre promotorii revendicarilor romanesti expuse in "Supplex Libellus Valachorum" (1791).

In apropierea manastirii, peste digul Muresului, la locul numit "Cetate" (langa sosea, la nord-vest de Munar) se afla alte pietre de hotar marcand marginile domenniului manastirii, datand si ele din 1741 su 1746 si avand tot text latin si slavon.

Langa manastire turistul gaseste un excelent loc de recreere oferit de o frumoasa padure de stejar.