|
 
Localitatea este cunoscuta
din a doua jumatate a sec. al XII-lea, iar in anui 1465 este
pomenita ca "targ" (orasel).
Pe strada principala se pastreaza
doua poduri vechi din piatra, denumite "La Catra"
si "La Duru".
Traditia consemneaza ca satul
era rasfirat pe vaile si colinele dinspre satul Nadas,
parte care astazi se numeste "Satul batran". Pe
acest loc, in anul l729, a fost sfintita biserica de lemn
cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". In anul 1786,
episcopul Pavel Avacumovici (1786-1816) al Aradului sfintea
o noua biserica de lemn, cu hramul "Cuvioasa Paraschiva",
asezata pe locul unde se afla si cimitirul satu1ui. In anul
1881 incepe edificarea actualei biserici de zid cu hramul
celei vechi, demolate.
 
La vest de soseaua ce duce
spre Nadas, pe o movila inalta de 50 m, gasim cetatea Tautului.
Traditia o atribuie turcilor.
In stadiul actual al cercetarilor
putem preciza ca aici a existat o fortareata al carei terasament
avea diametrul de peste 100 m.
Din vechile ziduri care par a data cu mult inainte de stapanirea
otomana, se pastreaza o portiune de cca 14 m.
  Vestigii ale evului mediu exista si la marginea
satului, la Delut.
Dealul inalt, in forma circulara, domina atat Tautul, care
odinioara se afla in apropiere, pe locul numit "Satul
batran", cat si drumurile de acces nord-sud.
Se vad urme ale constructiilor
facute din piatra de gneis si feldspat. Zidurile erau aparate
de doua randuri de santuri.
Unii cercetatori cred ca fortificatiile
de aici au apartinut cavalerilor templieri si apoi celor ioaniti,
atestati de altfel documentar la Taut.
Proportiile constructiilor de pe Delut au fost insa mai reduse
decat cele de la "Cetate".
 
Raul Cigher cu afluentii sai
Timercea, Nadas, Postoiciu, Chilodia, Minisul, datorita cursului
lor neregulat ameninta in fiecare an cu inundatia terenurile
din jur.
Iata de ce in marginea comunei
Taut s-a ridicat un mare baraj de pamant, cel mai mare de
acest gen din tara, pardosit cu placi masive de beton, formand
un mare lac de acumulare.
Iata
si cateva mentionari interesante despre localitateaTaut,
gasite de Dl. Hugo Hauptmann, in doua carti aparute
la inceptul secolului XX
In „Enciclopedia
Romana” a dr. C. Diaconovici / Sibiu,
1904, localitatea Taut figureaza sub numele de Tauti
si sunt scrise cateva informatii statistice:
- Tauti, (magh.
Taucz), comuna rurala in Ungaria, cott. (judetul)
Arad, cu 12.678 jugare cat. si 2598 locuitori: români
si germani.
In “Almanahul
cu adrese din orasul si judetul Arad”
din 1936 sunt prezentate cateva informatii utile din
care putem identifica autoritatile, institutiile publice,
societatile comerciale si serviciile disponibile in
acea perioada in localitatea Taut:
- Taut –
plasa Târnova –
Piata saptamânala se tine în fiecare zi
de luni
PRIMARIA comunala telef.
1
Notar cerc. - Crisan Octavian
Subnotar - Marcea Teodor
Primar - Bâcu Teodor
Subprimar - Fizedean Ioan- Nica
Casier communal - Gancea Teodosiu
Functionar - Bun Pavel
POST DE JANDARMI,
telef. 5 / Sef de post - Cioaba Ilie
Seful OFICIULUI POSTAL
- Milincovici M.
Seful OCOLULUI SILVIC, - ing. Dan
Teodor /
Functionari - Popoviciu Mircea
Brigadier - Pantea Ioan
Padurar - Lela Mihail
Director sc. - Iancu Bada Constantin
Invatatori - Popa Ioan, Cojol Andrei,
Iancu Elena, Maierut Ioan
Medici - Dr.Schellenberg Richard,
dr. Schellenberg M., telefon 2
Preot - Borza I. Aurel
Farmacie - Vaduva Kuntz Ioan
Moase - Vaida B. Maria
Maiestru hornar - Csendes Ioan
Pravalie mixta - Casiu Gheorghe, Rosinger Edmund,
Vaduva Feller Iacob
Tâmplar - Roca Ioan
Pantofar - Rafila Ioan
Croitor - Baltag Ioan, Faur Lazar Mihail
Rotar - Bota Ioan
Morar -Vesa Mihail
Banca Poporala “TAUCEANA”
„TERAMIN“ s.a. industrie
de pamant infuzoriu.
|
Alte
site-uri despre Taut:
|
|
