Tarmure (drum asfaltat de la Varfurile). Cai de acces: auto, C.F.R. (gara Halmagiu). Pornind de la Halmagiu inspre sud, putem vizita satul Tarmure, asezat pe ambele maluri ale Crisulului Alb.

La mijlocul secolului al XVIII-lea, satul nu avea biserica si era filie la Halmagiu. Abia in anul 1779 locuitorii isi construiesc o biserici de lemn existenta si astazi. Dupa unii istorici de arta, biserica a fost edificata in anul 1780, renovata in 1830. Edificata din lemn, are hramul "Sf. Arhangheli". Biserica este prevazuta cu doua usi, una la pronaos iar alta in partea de sud a naosului. Pentru iluminatul natural, este prevazuta cu 3 ferestre in naos, una la pronaos si doua la altar. Este acoperita cu sindrila, inclusiv turnul. Plafonul de forma semicilindrica este impodobit cu pictura pe panza, la fel si peretii pronaosului, naosului, boltii altarului si iconostasul.
Pictura apartine lui Ioan Demetrovici din Timisoara si a fost executata in 1870 dupa cum reiese din inscriptia aflata deasupra peretelui despartitor al naosului de pronaos: "ACEASTA SF.BISERICA S-A ZUGRAVIT IN ANUL SI LUNA SEPTEMVRIE 1870 SUB STAPANIREA PREA LUMINATULUI SI BUNULUI STAPANITORIU IMPARAT FRANCISC IOSIF SUB GUVERNAREA ILUSTRITATII SALK DOMNULUI EPISCOP PROCOPIE IVASCOVICI. ZUGRAVIREA SA DUS LA INDEPLINIRE PRIN INDEMNUL LUI D. PROTOPOP IOANE GROZA, PREOTULUI LOCALE MIHAI MIHUTIU SI TITORILOR IOANU LUPU, CISCA ONICA, CISCA PAVEL SI CISCA IONASIU JUDE SI ZUGRAVITE PRIN IOANE DEMETROVICI LOC IN TIMISOARA."

Urcand colina Plesa, o adevarata cetatuie naturala.

De aici se deschide o panorama dintre cele mai frumoase, gasindu-ne fata in fata cu locul denumit Dumbrava. Potrivit traditiei pe acest ses a poposit la 6 decembrie 1600, Mihai Viteazul cu suita lui, in drum spre Oradea si Praga.

Traditia este confirmata de faptul ca in acea zi domnitorul a adresat o scrisoare capitanului cetatii din Oradea, facand mentiunea ca a fost scrisa pe campul de langa Halmagiu. Langa sosea, la nr. 34, gasim cladirea scolii generale pe locul numit "La Damb". Aceasta cladire provine din complexul conacului mosieresc, asaltat in 4 noiembrie 1784 de catre rasculatii lui Horia.