Comuna
Siria se mandreste cu bogate traditii istorice medievale. Localitatea,
atestata documentar inca din secolul al XIV-lea, a fost resedinta
unui cnezat sau voievodat. In secolul urmator devine resedinta
unui vast domeniu, care cuprindea o mare parte din actualele
judete Arad si Hunedoara. Acest urias domeniu a apartinut o
vreme si lui Iancu de Hunedoara (1444-1445). In componenta domeniului
intrau o serie de cnezate si voievodate romanesti ca: Araneag,
Cladova, Capalna, Ciuci (azi Varfurile), Halmagiu, etc. Referitor
la acest domeniu dispunem de unul dintre cele mai timpurii urbarii
(1525), izvor extrem de pretios privind populatia si economia
acestei regiuni.
Deasupra Siriei se vad si acum ruinele cetatii
feudale, ridicata probabil in secolul al XIII-lea, la care
se poate ajunge pe un drum bine practicabil, care porneste
din centrul comunei. Se pare ca partea cea mai veche a fost
donjon-ul, restul zidurilor adaugandu-i-se treptat pana in
sec. XVI. In 1331 cetatea dispunea deja de o garnizoana insemnata
condusa de un castelan. La construirea partilor vechi ale
cetatii au fost folosite si caramizi romane, stampilate cu
semnul Legiunii a XIII-a Gemina.
Vioevozii si cnejii romani aveau un rol conducator
in aceasta cetate. Astfel in 1440 documentele vorbesc despre
un anumit voievod Stefan din Siria. In anii urmatori sunt
amintiti voievozi din Araneag, Cladova, Capalna, Ciuci, Crisul
Alb, Halmagiu si Ribita.
In a doua jumatate a secolului al XV-lea, cetatea
a fost detinuta de Matei Corvin, fiind aici inchis si unchiul
sau Mihail Salajanul. Pe la 1461-1464 cetatea ajunge in posesiunea
familiei Bathory, devenind centru vestit al anarhiei feudale.
Cetele nemesesti organizau deseori incursiuni pe domeniile
invecinate, ca de exemplu cele din 1494 in Lipova si Covasant.
In 1514 cetatea este ocupata de cetele taranesti
ale lui Gheorghe Doja. Spre mijlocul secolului al XVI-lea
ea cade sub stapanirea otomana, fiind eliberata doar in 1595.
In 1599-1600 fortareata gazduieste garnizoana lui Mihai Viteazul.
In 1607 ajunge din nou sub stapanire otomana si ramane ocupata
pana la 1693. Cetatea se mentine aproape intacta pana in 1784,
cand va fi distrusa de trupele habsburgice, pentru a nu ajunge
pe mana rasculatilor.
La 1755 aici este mentionata biserica de lemn
cu hramul "Sfintii Arhangheli" fiind edificata pe
o fundatie de piatra. Episcopul Sinesie Jivanovici consemneaza
ca a fost sfintita la 6 septembrie 1752. La 13 martie 1769
credinciosii primesc aprobarea pentru construirea unei alte
biserici. In acelasi an se incepe edificarea actualei biserici
de piatra ce poarta hramul celei vechi. Planul este in forma
de cruce cu altarul in semicerc iar partea dinspe apus, pe
o portiune de 10 metri si turnul au fost adaugate ulterior.
Biserica are un iconostas cu pictura din 1789.
In imediata
apropiere a cetatii se afla releul de televiziune care acopera
o importanta zona a campiei de vest si care retransmite programele
nationale de televiziune si mai multe posturi de radio.
De pe dealul cetatii pornesc poteci turistice
marcate in directia Beredeului, Casoaiei si in directia nordica
catre Valea Araneagului.
Sub dealul cetatii se poate vizita castelul
Bohus, construit in prima jumatate a secolului al XIX-lea.
Castelul consta dintr-un singur corp de cladiri cu 30 de camere.
Partea principala are o fatada si terasa prevazute cu coloane
dorice. Castelul reprezinta tipul conacului de campie, construit
in stil neoclasic. In aceasta cladire au fost duse tratativel
intre generalul Gorgey, comandantul suprem al armatei revolutionare
maghiare din 1848-1849, si generalul Frolov, imputernicitul
tarist in preajma capitularii neconditionate din 13 august
1849. Convorbirile au avut loc in actuala sala a bibliotecii
comunale.
In castel este instalat
muzeul memorial inchinat marelui scriitor roman Ioan Slavici
(1848-1925) nascut la Siria. Muzeul, inaugurat in 1960, prezinta
momente din copilaria, anii de scoala primara petrecuti la
Siria, apoi din anii studiilor de la Arad, Timisoara, Budapesta
si Viena. Vizitatorul poate cunoaste astfel aspecte din vasta
activitate literara, politica si pedagogica a lui Ioan Slavici.
O serie de obiecte ale scriitorului sunt pastrate aici, cum
ar fi biroul sau de lucru, mobila din sufrageriea locuintei
sale de la Bucuresti, manuscrise, editii din operele sale.
Tot in castelul Bohus se gaseste si o expozitie
permanenta consacrata compozitorului Emil Montia (1887-1965).
Nascut la Sicula, cea mai mare parte a vietii sale a petrecut-o
in comuna Siria, traind in casa din strada Spiru Haret nr.
130. Expozitia prezinta o serie de exponate care oglindesc
viata si prodigioasa lui activitate muzicala, inspirata din
nesecatul izvor al creatiei populare. Se poate vedea aici
mobilierul camerei de lucru, pianul si violoncelul compozitorului,
ca si diferite editii ale principalelor sale lucrari: "Fata
de la Cozia", "Cercel", "Mostenitorul",
"La fantana cu galeata", etc.
Castelul este incadrat de trei monumente artistice:
bustul lui Ioan Slavici (1848-1925), executat de Ioan Tolan,
bustul lui Mihai Eminescu (1850-1889), de acelasi sculptor
si statuia lui Ion Russu-Sirianu (1864-1909), opera sculptorului
C. Balacescu.
La o mica distanta de castel se ridica monumentul
Antoniei Bohus, ce s-a facut cunoscuta datorita sprijinirii
revolutionarilor inchisi dupa 1849, printre care si Eftimie
Murgu, si activitatii duse pentru emanciparea femeilor.
Siria mai dispune de doua monumente legate
de viata lui Ioan Slavici: pe strada 85 Infanterie, pe cladirea
postei, o placa comemorativa asezata de Uniunea Scriitorilor
din Romania aminteste ca in acest loc a vazut lumina zilei
Ioan Slavici la 18 ianuarie 1848, iar pe strada Ioan Russu-Sirianu,
la numarul 173 se gaseste modesta cladire a scolii romanesti
de odinioara, una din primele scoli romanesti din partile
Aradului. Intre dascalii care au functionat aici poate fi
mentionat si scriitorul Nicolae Horga-Popovici. Cladirea,
ridicata dupa 1800, a gazduit si pe micul Ioan Slavici care
s-a familiarizat aici pentru prima data cu tainele alfabetului.
Centru
Siriei, incadrat de primarie si de cele trei castele a cunoscut
o serie de evenimente importante. Aici in 1848 s-a vestit
pentru prima data in tot judetul Arad desfintarea sarcinilor
iobagesti. Tot aici s-au adunat in toamna aceluias an taranii
rasculati, militand pentru abolirea ramasitelor feudale si
pentru libertatea nationala. Pe aici au trecut si masele de
alegatori care dupa 1900 in repetate randuri au ales ca deputat
pe Stefan Cicio Pop, militant de seama al Partidului National
Roman, caruia i s-a incredintat in 1918 mandatul pentru Adunarea
Nationala de la Alba Iulia. In noiembrie 1918 masele romanesti
aleg in acest centru Consiliul National Roman local, ocupa
pretura si instaureaza administratia romaneasca.
Pe strada Vasile Alecsandri la numarul 6 gasim
ruinele medievale. Ele pastreaza zidurile unei capele construite
in stil romantic de tranzitie. De proportii impunatoare, zidurile
de piatra slefuita, strajuite in anumite locuri de contraforturi,
ating in unele parti inaltimea de 8-10 m.
Realizarile recente permit sirienilor sa se
mandreasca cu roadele obtinute de pe pamanturile comunei care
sunt azi mai darnice, mai impodobite cu vii. Sute de case,
intr-o arhitectura specifica, din mijlocul carora rasar impunatoare
edificii cum este frumoasa cladire a scolii, completeaza tabloul
localitatii strajuite secole de-a randul de batrana cetate.
|
|