Deasupra Siriei se vad si acum ruinele cetatii feudale, ridicata probabil in secolul al XIII-lea, la care se poate ajunge pe un drum bine practicabil, care porneste din centrul comunei. Se pare ca partea cea mai veche a fost donjon-ul, restul zidurilor adaugandu-i-se treptat pana in sec. XVI. In 1331 cetatea dispunea deja de o garnizoana insemnata condusa de un castelan. La construirea partilor vechi ale cetatii au fost folosite si caramizi romane, stampilate cu semnul Legiunii a XIII-a Gemina.

Vioevozii si cnejii romani aveau un rol conducator in aceasta cetate. Astfel in 1440 documentele vorbesc despre un anumit voievod Stefan din Siria. In anii urmatori sunt amintiti voievozi din Araneag, Cladova, Capalna, Ciuci, Crisul Alb, Halmagiu si Ribita.

In a doua jumatate a secolului al XV-lea, cetatea a fost detinuta de Matei Corvin, fiind aici inchis si unchiul sau Mihail Salajanul. Pe la 1461-1464 cetatea ajunge in posesiunea familiei Bathory, devenind centru vestit al anarhiei feudale. Cetele nemesesti organizau deseori incursiuni pe domeniile invecinate, ca de exemplu cele din 1494 in Lipova si Covasant.

In 1514 cetatea este ocupata de cetele taranesti ale lui Gheorghe Doja. Spre mijlocul secolului al XVI-lea ea cade sub stapanirea otomana, fiind eliberata doar in 1595. In 1599-1600 fortareata gazduieste garnizoana lui Mihai Viteazul. In 1607 ajunge din nou sub stapanire otomana si ramane ocupata pana la 1693. Cetatea se mentine aproape intacta pana in 1784, cand va fi distrusa de trupele habsburgice, pentru a nu ajunge pe mana rasculatilor.

La 1755 aici este mentionata biserica de lemn cu hramul "Sfintii Arhangheli" fiind edificata pe o fundatie de piatra. Episcopul Sinesie Jivanovici consemneaza ca a fost sfintita la 6 septembrie 1752. La 13 martie 1769 credinciosii primesc aprobarea pentru construirea unei alte biserici. In acelasi an se incepe edificarea actualei biserici de piatra ce poarta hramul celei vechi. Planul este in forma de cruce cu altarul in semicerc iar partea dinspe apus, pe o portiune de 10 metri si turnul au fost adaugate ulterior. Biserica are un iconostas cu pictura din 1789.

In imediata apropiere a cetatii se afla releul de televiziune care acopera o importanta zona a campiei de vest si care retransmite programele nationale de televiziune si mai multe posturi de radio.

De pe dealul cetatii pornesc poteci turistice marcate in directia Beredeului, Casoaiei si in directia nordica catre Valea Araneagului.

Sub dealul cetatii se poate vizita castelul Bohus, construit in prima jumatate a secolului al XIX-lea. Castelul consta dintr-un singur corp de cladiri cu 30 de camere. Partea principala are o fatada si terasa prevazute cu coloane dorice. Castelul reprezinta tipul conacului de campie, construit in stil neoclasic. In aceasta cladire au fost duse tratativel intre generalul Gorgey, comandantul suprem al armatei revolutionare maghiare din 1848-1849, si generalul Frolov, imputernicitul tarist in preajma capitularii neconditionate din 13 august 1849. Convorbirile au avut loc in actuala sala a bibliotecii comunale.

In castel este instalat muzeul memorial inchinat marelui scriitor roman Ioan Slavici (1848-1925) nascut la Siria. Muzeul, inaugurat in 1960, prezinta momente din copilaria, anii de scoala primara petrecuti la Siria, apoi din anii studiilor de la Arad, Timisoara, Budapesta si Viena. Vizitatorul poate cunoaste astfel aspecte din vasta activitate literara, politica si pedagogica a lui Ioan Slavici. O serie de obiecte ale scriitorului sunt pastrate aici, cum ar fi biroul sau de lucru, mobila din sufrageriea locuintei sale de la Bucuresti, manuscrise, editii din operele sale.

Tot in castelul Bohus se gaseste si o expozitie permanenta consacrata compozitorului Emil Montia (1887-1965). Nascut la Sicula, cea mai mare parte a vietii sale a petrecut-o in comuna Siria, traind in casa din strada Spiru Haret nr. 130. Expozitia prezinta o serie de exponate care oglindesc viata si prodigioasa lui activitate muzicala, inspirata din nesecatul izvor al creatiei populare. Se poate vedea aici mobilierul camerei de lucru, pianul si violoncelul compozitorului, ca si diferite editii ale principalelor sale lucrari: "Fata de la Cozia", "Cercel", "Mostenitorul", "La fantana cu galeata", etc.

Castelul este incadrat de trei monumente artistice: bustul lui Ioan Slavici (1848-1925), executat de Ioan Tolan, bustul lui Mihai Eminescu (1850-1889), de acelasi sculptor si statuia lui Ion Russu-Sirianu (1864-1909), opera sculptorului C. Balacescu.

La o mica distanta de castel se ridica monumentul Antoniei Bohus, ce s-a facut cunoscuta datorita sprijinirii revolutionarilor inchisi dupa 1849, printre care si Eftimie Murgu, si activitatii duse pentru emanciparea femeilor.

Siria mai dispune de doua monumente legate de viata lui Ioan Slavici: pe strada 85 Infanterie, pe cladirea postei, o placa comemorativa asezata de Uniunea Scriitorilor din Romania aminteste ca in acest loc a vazut lumina zilei Ioan Slavici la 18 ianuarie 1848, iar pe strada Ioan Russu-Sirianu, la numarul 173 se gaseste modesta cladire a scolii romanesti de odinioara, una din primele scoli romanesti din partile Aradului. Intre dascalii care au functionat aici poate fi mentionat si scriitorul Nicolae Horga-Popovici. Cladirea, ridicata dupa 1800, a gazduit si pe micul Ioan Slavici care s-a familiarizat aici pentru prima data cu tainele alfabetului.

Centru Siriei, incadrat de primarie si de cele trei castele a cunoscut o serie de evenimente importante. Aici in 1848 s-a vestit pentru prima data in tot judetul Arad desfintarea sarcinilor iobagesti. Tot aici s-au adunat in toamna aceluias an taranii rasculati, militand pentru abolirea ramasitelor feudale si pentru libertatea nationala. Pe aici au trecut si masele de alegatori care dupa 1900 in repetate randuri au ales ca deputat pe Stefan Cicio Pop, militant de seama al Partidului National Roman, caruia i s-a incredintat in 1918 mandatul pentru Adunarea Nationala de la Alba Iulia. In noiembrie 1918 masele romanesti aleg in acest centru Consiliul National Roman local, ocupa pretura si instaureaza administratia romaneasca.

Pe strada Vasile Alecsandri la numarul 6 gasim ruinele medievale. Ele pastreaza zidurile unei capele construite in stil romantic de tranzitie. De proportii impunatoare, zidurile de piatra slefuita, strajuite in anumite locuri de contraforturi, ating in unele parti inaltimea de 8-10 m.

Realizarile recente permit sirienilor sa se mandreasca cu roadele obtinute de pe pamanturile comunei care sunt azi mai darnice, mai impodobite cu vii. Sute de case, intr-o arhitectura specifica, din mijlocul carora rasar impunatoare edificii cum este frumoasa cladire a scolii, completeaza tabloul localitatii strajuite secole de-a randul de batrana cetate.